Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 6463/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- -drepturi salariale-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6463
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
**************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC Energetic SA, împotriva sentinței civile nr.2326 din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă, consilier juridic, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă SC Energetic Sa, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în sensul modificării sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.2326 din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis in parte acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimatul Energetic,
S-a dispus obligarea intimatei la plata catre petent a primei de vacanță în cuantum de 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă pentru anul 2006, suma reactualizată, la data plății.
S-a respins cererea pentru anul 2005 ca prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petentul a fost salariatul unității până la data de 19.12.2006.
Deoarece obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate, în cazul de față, respectiv dreptul la prima de vacanță, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.283 lit.c, și nu lit.e din Codul muncii.
Din moment ce printr-o lege anterioară s-a conferit dreptul la primă pentru concediul de odihnă, iar acesta a încetat să mai fie prevăzut doar după trecerea a 2 ani, în care s-a suspendat aplicarea lui, nu se poate considera că acel drept nu a existat în perioada respectivă deoarece s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat.
Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și,practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege."
Conform art. 5 din. 168/1999 conflictele de drepturi au fost definite ca fiind conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă, care sunt conflicte referitoare al drepturile salariaților.
De asemenea, în art.67 din aceeași lege s-a arătat: conflictele în legătură cu executarea contractelor individuale de muncă și a contractelor colective de muncă sunt conflicte de drepturi.
S-a constatat că au fost încălcate dispozițiile art.238 din Codul muncii care prevăd că, toate contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, aceeași reglementare fiind prevăzută și în alin.2 al aceluiași articol pentru contractele individuale de muncă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Energetic criticând-o pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs aceasta susține că în mod greșit instanța de fond a respins excepția privind inadmisibilitatea acțiunii întrucât Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură pentru perioada 2005-2006-2007 nu mai este în vigoare și nu poate retroactiva.
Consideră că acțiunea este inadmisibilă în raport de prevederile art.283 lit.e din Codul muncii care dispune că "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării Contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. În speță nu a fost executată clauza inserată la art.123 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură pentru anii 2005-2007, fiind astfel incidente dispozițiile art.283 lit.e din Codul muncii.
Ca prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate nu s-au stabilit clauze la nivel de unitate.
Prin urmare, neexistând o clauză expresă în contractele colective la nivel de unitate pentru anii 2005-2007 referitoare la prima de vacanță pârâta nu poate fi obligata la ceea ce nu și-a asumat, în sens contrar s-ar încălca principiul libertății de voință care presupune o libertate a părților în ceea ce privește condițiile în care vor încheia acest contract.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins excepția privind prescripția parțială a acțiunii pe anul 2005 întrucât conform art.124 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură pentru anul 2000, prelungit prin acte adiționale până în anul 2006 "indemnizația de concediu și prima de vacanță se plătesc, de regulă, la cererea salariatului înainte de plecarea în concediu".
Potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958 "prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită", ori, reclamantul a beneficiat de concediu de odihnă integral aferent anului 2005, astfel încât dreptul lor la acțiune s-a născut la data intrării în concediu iar acțiunea introductivă în instanță s-a depus în luna august 2008.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată Curtea retine următoarele:
Potrivit art.123 din contractul colectiv de munca înregistrat sub nr. 53346/06/25.04.2000 din contract colectiv de munca la nivel de ramura energie, termica, petrol, gaze, cu modificările si prelungirile ulterioare aduse prin acte adiționale nr.1/2001, nr. 2/2002, nr. 3/2003, nr. 4/2003, nr.5/2004, nr.6/2005, pe langa indemnizația aferenta concediului de odihna salariații vor primi o prima de vacanta de minimum 75% din indemnizația bruta de concediu de odihna, astfel incat acest ajutor in valoare sa nu reprezinte mai puțin de 75% din indemnizația de concediu in valoare.
Potrivit art. 124 din contract, indemnizația de concediu de odihna si prima de vacanta se plătesc, de regula, la cererea salariatului, înainte de plecarea in concediu.
Aceleași prevederi au fost preluate si in contractul colectiv de munca nr. 288/02 din 15 februarie 2006 la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006, prelungit in 2007 prin actul aditional nr.1.
Potrivit rt. 11(1) din 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează: c) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;
Potrivit art. 30 (1) din lege, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Potrivit art. 155 Codul muncii, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Potrivit art. 283( 1) Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
Cu privire la excepțiile puse in discuție, Curtea retine următoarele:
Prima de concediu, alături de indemnizația de concediu, face parte din noțiunea larga a drepturilor salariale, contraprestație a obligației de munca asumata si executata de către salariat.
Astfel, invocarea de către unitate a prevederilor art. 283 alin.1(e) din Codul muncii este neîntemeiata, in cauza fiind aplicabile prevederile art. 283 alin. 1(c) Codul muncii.
In ceea ce privește, inadmisibilitatea acțiunii motivata pe faptul ieșirii din vigoare a dispozițiilor contractului colectiv de munca, Curtea retine ca dreptul reclamanților la prima de vacanta a luat naștere in patrimoniul acestora in momentul in care contractul era in vigoare, încetarea existentei acestuia neavând consecința asupra efectelor ce s-au produs in perioada in care era in vigoare.
Dreptul de creanța născut in temeiul contractului continua sa existe si ulterior expirării perioadei de valabilitate a acestuia.
Ca atare si aceasta excepție este neîntemeiata.
Cu privire la modalitatea de soluționare excepției prescripției parțiale a acțiunii pentru anul 2005, Curtea retine că, în mod corect a fost respinsă această excepție, reținându-se că, din modul de redactare art. 124 alin. 1 din CCM la nivel de ramură se desprinde ideea că obligația de plată a primei de vacanță înainte de plecarea în concediu nu este una imperativă.
Cu alte cuvinte, plata primei de vacanță se poate realiza și ulterior efectuării concediului de odihnă, iar data plecării în concediu nu reprezintă momentul nașterii dreptului de creanță al salariatului.
Cu privire la motivele de recurs ce vizează fondul cauzei:
Apărarea unității recurente consta in faptul ca prevederile din contractul colectiv de munca la nivel de ramura nu au fost preluate in contractul colectiv de munca la nivel de unitate si ca atare in situația neprevederii contractuale a primei respective, unitatea nu poate fi obligata la plata dreptului respectiv.
Argumentele sunt neîntemeiate deoarece, in raport de prevederile cuprinse in rt. 11(1) din 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă.
Prin urmare, drepturile stabilite prin contractele colective încheiate la nivel de ramura produc efecte directe cu privire la salariații unitatilor ce desfasoara activitate in ramura respectiva.
In raport si de obligativitatea executării drepturilor si obligațiilor cuprinse in contractele colective, Curtea constata ca in mod neîntemeiat unitatea recurenta nu a acordat primele de vacanta salariaților reclamanți, motivele de recurs fiind neîntemeiate si sub acest aspect, recursul urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC Energetic SA, împotriva sentinței civile nr.2326 din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
/0912.2009J.
-
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu
