Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.594

Ședința publică din data de 22 iunie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac

JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez

Judecător - - -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură cu sediul în B, str.- -.5.B.24, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 109/1.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta C, domiciliată în comuna Banului, sat, jud.

Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, potrivit chitanței seria - nr.94157/30.04.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 iunie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, dând următoarea decizie:

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- la udecătoria Buzău reclamantul a chemat in judecată pe pârâta Constanta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale și ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma autoarei, defuncta, decedată la 02.06.l987, cu ultimul domiciliu în comuna Banului, sat, județul B și a defunctului lor frate, decedat la 28.05.2005, cu ultimul domiciliu în comuna Banului, sat, județul

In motivarea acțiunii reclamantul a învederat instanței că defunctul său frate a decedat la data de 28.05.2005. La decesul acestuia, bunurile ce formau masa succesorala partajabila reprezentau l/2 din averea succesorala rămasă la decesul autoarei parților, și se compuneau din următoarele bunuri: l/2 din imobilul casă părintească alcătuit din 3 camere, hol și un grajd cu doua camere; l/2 din suprafața de teren de 2500. aferentă imobilului și l/2 din terenul extravilan de l600, categoria vii, conform titlului de proprietate nr. 54732/95 din 23.06.l993, situat în comuna Banului.

Precizează reclamantul că restul de l/2 din masa succesorala îi revine lui, în calitate de fiu cu vocație succesorală legală, iar partajarea averii succesorale rămasă la decesul autoarei s-a dispus prin sentința civilă nr. l0062/02.ll.l995, pronunțată in dosarul Judecătoriei Buzău nr. ll277/l995, prin care s-a dispus ca fiecărui moștenitor să-i revină l/3 din averea succesorala.

Prin sentința mai sus menționată însă nu s-a dispus și lichidarea stării de indiviziune asupra bunurilor pe care părțile le stăpânesc în comun, astfel ca înțelege să solicite stabilirea calității de moștenitoare soției supraviețuitoare a defunctului său frate, stabilirea și individualizarea bunurilor succesorale în cota de l/2 pentru fiecare moștenitor, lichidarea stării de indiviziune și lotizarea bunurilor. Solicită atribuirea unei părți compusă din 2 camere si hol, sau compensarea în natură cu teren curți-construcții, cu o valoare egală cu valoarea părții de construcție ce nu-i poate fi atribuită.

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 679, art. 728 si următoarele din Codul civil.

Pârâta Constanta a formulat conform disp.art. 115 Cod proc.civilă întâmpinare, arătând că izvorul stării de indiviziune nu este succesiunea privind autorii comuni, întrucât reclamantul este moștenitorul, respectiv descendentul de gradul I al defunctei, după decesul căreia succesiunea a fost dezbătută, potrivit sentinței civile nr. l0062/l995 a Judecătoriei Buzău. Conform acestei sentințe, s-a constatat că moștenitorii defunctei sunt reclamantul, fostul său soț (în viață la acea dată) si, primii doi în calitate de descendenți de gradul I si ultimul - nepot din fiu decedat, fiu al defunctului, frate al reclamantului, fiecare cu câte o cotă de l/3 din masa succesorală compusă din casa de locuit, grajd și terenurile ce fac obiectul titlului de proprietate 54732/95/l993.

Imobilele, inclusiv terenurile, conform sentinței mai sus menționate, au fost atribuite reclamantului și defunctului său soț, în indiviziune, celalalt moștenitor primind sulta corespunzătoare.

Precizează pârâta că starea de indiviziune între părți izvorăște din aceasta sentință civilă, față de faptul atribuirii bunurilor succesorale în indiviziune reclamantului și respectiv fostului său soț.

In ceea ce privește averea succesorala rămasă de pe urma soțului său, părțile nu au calitate de coindivizari, în primul rând pentru că reclamantul nu acceptat în termen legal succesiunea fratelui său, în termen de 6 luni, iar pe de alta parte, ea, pârâta, este beneficiara unui testament, calitatea sa de moștenitoare legală, ca și soție supraviețuitoare și testamentară fiind stabilită conform certificatului de moștenitor nr. ll8/2005. Menționează că este de acord cu ieșirea din indiviziune, arătând că în masa partajabila nu urmează a fi introduse îmbunătățirile realizate de ea și defunctul său soț în perioada anilor l990 -2005.

După ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma mamei reclamantului, ea și soțul său au fost singurii care au stăpânit imobilul, mutându-se in acesta în anul l995. Imobilul era o construcție veche de peste 70 de ani, edificat din paianta, nelocuibil, compus din 3 camere, hol și grajd, iar pentru fi locuibil au procedat la realizarea următoarelor îmbunătățiri: decopertat pereții interiori/exteriori, realizarea unor noi tencuieli și consolidarea acestora atât la casă cât și la anexe, turnat beton în toate camerele, hol, terasa, refăcut integral acoperișul, în sensul înlocuirii structurii de lemn și montatul tablei, refacerea integrală instalației de curent electric, turnat trotuar în curte și bordura în jurul casei, construit gard împrejmuitor din plasă de sârmă pe toate laturile imobilului, stâlpi din beton și porți metalice, realizat încălzire centrală cu calorifere, toate acestea fiind posibile întrucât în acest scop au vândut un apartament în municipiul

Solicită să nu se includă la masa de împărțit aceste îmbunătățiri și atribuirea în integralitate respectivului imobil - casa de locuit, în lotul său, urmând ca în lotul reclamantului să se includă bunuri de altă categorie, respectiv terenuri ce sunt evidențiate în titlul de proprietate, până la concurența valorică a loturilor.

La termenul de judecată din l0.04.2008, pârâta și-a precizat cererea inițial formulată, ca fiind cerere reconvențională, solicitând a se constata că toate îmbunătățirile aduse împreună cu soțul său decedat - au fost realizate în mod exclusiv numai pe cheltuiala lor, și pe cale de consecință solicită constatarea realizării acestor îmbunătățiri și scoaterea lor de la masa de împărțit, urmând a fi incluse în totalitate în lotul ce- va fi atribuit.

Valoarea totală a îmbunătățirilor a fost apreciată la suma de aproximativ 50 milioane lei.

La termenul de judecată din 6.03.2008 reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că solicită ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei nu și de pe urma defunctului său frate.

După administrarea probelor cu acte, martori și interogatoriul părților, la data de 10.04.2008, Judecătoria Buzăua pronunțat o încheiere interlocutorie, prin care a admis în principiu acțiunea precizată, formulată de reclamant și cererea reconvențională, constatând că părțile au dobândit în indiviziune, în cote de l/2 fiecare, următoarele bunuri: un imobil casa de locuit, compus din 3 camere și hol, un grajd cu doua camere, situate în comuna Banului, județul B și suprafața de l ha si 4l00 teren situat pe raza satului, comuna Banului, județul B, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 54732/95/l993.

A constatat că la imobilul casa de locuit și anexe, pârâta a adus, împreună cu soțul său, decedat, următoarele îmbunătățiri: decopertat pereții interiori/exteriori, realizarea unor noi tencuieli și implicit consolidarea acestora atât la casă cât și la anexe, turnat beton în toate camerele, hol și terasă, refăcut acoperișul în sensul înlocuirii tablei, refacerea integrală a instalației de curent electric, turnat trotuar in curte și bordura în jurul casei, construit gard împrejmuitor din plasă de sârmă pe toate laturile imobilului, stâlpi din beton și porți metalice, realizare încălzire centrală cu calorifere și a construit o baie, bucătărie și beci, valoarea îmbunătățirilor aduse imobilului și anexelor, aflate în coproprietate, urmând a fi scăzuta din valoarea totala a imobilului.

Au fost numiți experți construcții și cadastru, în cauză fiind efectuate rapoartele de expertiză de inginerii si .

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul și soțul pârâtei, în prezent decedat- au dobândit în indiviziune, conform sentinței civile nr. 10062/2.11.1995 a Judecătoriei Buzău bunurile supuse parajului în prezentul dosar și anume: o casă cu trei camere și hol, grajd și terenurile din TP nr. 54752/1995, respectiv 2500 mp curți-construcții, 1 ha arabil și 0,16 ha vie.

La data de 28.05.2005 a decedat soțu.l pârâtei și fratele reclamantului, de pe urma acestuia rămânând ca moștenitoare pârâta C, conform certificatului de moștenitor nr. 118 din 25.08.2005.

După ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma mamei reclamantului și a soțului pârâtei, acesta din urmă împreună cu pârâta reclamantă au intrat în stăpânirea efectivă a imobilului, în cursul anului 1995, în condițiile în care reclamantul a părăsit țara și s-a stabilit definitiv în Germania din anul 1994, astfel cum a recunoscut la interogatoriu, fila 46.

În urma analizării probelor cu martori și interogatoriul administrat în cauză, instanța a constatat că pârâta și soțul acesteia au adus îmbunătățirile menționate în dispozitivul încheierii interlocutorii.

La data de 18.12.2008, Judecătoria Buzăua pronunțat sentința civilă nr. 7607, prin care a admis acțiunea precizată și cererea reconvențională, dispunând ieșirea din indiviziune a părților conform raportului de expertiză variantă unică întocmit de ing. și raportului de expertiză variantă unică efectuat de ing., modificat de instanță, în sensul atribuirii imobilului pârâtei-reclamante, iar anexelor 1,2 și șopronului reclamantului-pârât.

S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată ale părților.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că partajarea s-a făcut conform dispozițiilor art. 721 Cod civil, avându-se în vedere, în ceea ce privește imobilul, că acesta poate fi împărțit în două unități locative, asigurându-se astfel și reclamantului o locuință pentru momentele când acesta revine în țară.

Împotriva sentinței a declarat apel, în termenul legal prev.de art.284 alin.1 Cod proc.civilă, reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică sub aspectul lotizării.

Apelantul a precizat că instanța a încălcat voința ambelor părți, dispunând partajarea construcției în două loturi distincte, în condițiile în care părțile au fost de acord ca întreaga construcție să-i fie atribuită pârâtei.

S-a solicitat admiterea apelului și efectuarea unei noi expertize care să propună mai multe variante de lotizare.

La data de 01.04.2009 Tribunalul Buzăua pronunțat decizia civilă nr. 109 prin care a respins ca nefondat apelul, obligându-l pe apelant să plătească intimatei suma de 925 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că varianta omologată de instanță respectă dispozițiile art. 6739Cod proc.civilă, construcțiile atribuite părților constituind două unități locative proprii, care pot fi transformate și adaptate în vederea asigurării unei folosințe normale.

S-a mai reținut că în această modalitate sultele se diminuează și că apărătorul reclamantului-apelant nu a formulat obiecțiuni la rapoartele de expertiză, fiind de acord cu omologarea acestora, condiții în care se impune și respingerea cererii de completare a probatoriului în apel.

Împotriva deciziei a declarat recurs, în termenul legal reglementat de art. 301 Cod proc.civilă, reclamantul, criticând-o ca nelegală.

Recurentul a susținut că în cauză, varianta omologată încalcă disp.art. 6739Cod proc.civilă și ale art. 67310Cod proc.civilă, întrucât valoarea lotului său s-a diminuat prin atribuirea grajdului și șopronului care în niciun caz nu constituie o unitate locativă și pe care va fi nevoit să le demoleze pentru a putea obține o lărgime accesibilă la intrarea pe teren.

Precizează recurentul că instanța de apel nu a realizat o analiză efectivă a motivelor depuse, rezumându-se la a prelua ad literam motivarea primei instanțe.

Se arată că s-au ignorat obiecțiunile pe care le-a formulat la data de 2.10.2008 și faptul că a solicitat o expertiză centralizatoare, precum și că și-a exprimat acordul ca întreaga construcție să fie atribuită intimatei-pârâte.

Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei instanței de apel pentru efectuarea unei noi expertize de lotizare.

În drept, recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 pct.7 și 9 Cod proc.civilă.

Intimata, asistată în instanță de apărătorul ales, nu a depus întâmpinare, dar a solicitat prin concluziile orale formulate respingerea recursului ca nefondat.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente, Curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Varianta de lotizare omologată de instanța de fond și menținută în apel, a fost obținută printr-o modificare realizată de judecătorul fondului a variantei unice a raportului de expertiză construcții, întocmit de ing., fără însă ca această modificare să fi fost pusă în discuția părților sau, deosebit de important, să fi fost solicitată de vreuna dintre părți cu ocazia dezbaterilor.

Dimpotrivă, din practicaua sentinței rezultă că nu numai recurentul a fost cel care a solicitat omologarea variantei unice din raportul de expertiză, prin care întreaga construcție (corp principal, anexe gospodărești 1,2 și șopron) să fie atribuite intimatei pârâte, dar chiar și aceasta, asistată fiind de apărătorul ales a solicitat atribuirea întregului imobil, urmând ca anexele gospodărești și șopronul să fie scăzute din lotul recurentului (fila 174 dosar fond).

De altfel, această poziție a intimatei pârâte a fost manifestată de la începutul procesului, chiar prin cererea reconvențională aflată la filele 13-14 dosar fond, în care a precizat expres că solicită să-i fie atribuit imobilul în integralitatea sa, "urmând ca în lotul reclamantului să se includă în natură bunuri de alte categorii, respectiv terenuri".

Totodată, se impune a se preciza că în singurul raport de expertiză constructor efectuat în cauză, expertul concluzionează că imobilul-construcție nu poate fi partajat în natură, nefiind posibil, conform Legii nr. 114/1996 a se constitui două unități locative, precizându-se expres, că în mediul rural, o locuință nu poate funcționa fără anexele gospodărești (fila 156 dosar fond).

În acest context, datorită faptului că prin raportul de expertiză topografică lotizare, expertul a creat două loturi prin care a atribuit ambelor părți terenuri, fără a ține cont însă că pe terenul curți-construcții atribuit recurentului se aflau și anexele gospodărești care în expertiza constructor fuseseră atribuite intimatei împreună cu restul construcției, în mod întemeiat recurentul a solicitat prin obiecțiunile formulate la termenul din 14.08.20087 (fila 160dosar fond) să se efectueze o expertiză centralizatoare, fie să se propună alte variante de lotizare.

Aceste obiecțiuni nu au fost însă niciodată supuse dezbaterii, astfel cum rezultă din încheierile de ședință aflate la filele 164,166,168 și 174 dosar fond.

În acest context, în condițiile în care părțile au fost de acord ca întregul imobil construcție să fie atribuit intimatei, în situația în care raportul de expertiză constructor nu a fost criticat de niciuna dintre părți, sub acest aspect, deși conținea varianta unică prin care întregul imobil se atribuia pârâtei și reținând că ambele părți, la dezbateri, au solicitat ca întregul imobil să fie inclus în lotul pârâtei, soluția instanței de fond de a modifica expertiza și de a omologa o variantă creată de către instanță, ce nu fusese până atunci pusă în discuția părților este nelegală și încalcă principiile dreptului la apărare și al disponibilității părților în procesul civil.

Împrejurarea că la dosar, la fila 173, există concluziile scrise depuse de către pârâta-intimată, prin care aceasta solicita omologarea variantei modificate de instanță, nu prezintă relevanță juridică în condițiile în care este nedatată și nu are viza de primire pentru a exista o explicație cu privire la momentul și modalitatea în care a ajuns la dosar și ceea ce este deosebit de important, contrazice concluziile orale formulate de același apărător, în prezența părții sale și în contradictoriu cu adversarul, în ședință publică, cu ocazia acordării cuvântului pe fond.

În considerarea acestor aspecte, Curtea constată că în mod greșit instanța de apel a considerat că recurentul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză lotizare și că ar fi fost de acord, prin concluziile orale, cu varianta omologată de instanța de fond, stabilind totodată nelegal că în cauză s-au respectat disp.art. 6739Cod proc.civilă, în condițiile în care, prin partajarea construcției s-au încălcat atât acordul părților, astfel cum acesta a fost exprimat procedural până la închiderea dezbaterilor, precum și criteriul posesiei.

În consecință, stabilind incidența cazului de modificare, reglementat de art.304 pct.9 Cod proc.civilă și ținând cont de disp.art. 305 Cod proc.civilă, Curtea, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 Cod proc.civilă va admite recursul și va casa decizia, trimițând cauza spre rejudecare instanței de apel.

Instanța de trimitere urmează a proceda la efectuarea unei noi expertize topografice de lotizare, care preluând datele din raportul de expertiză constructor întocmit de ing. va formula noi propuneri de lotizare, care să respecte acordul părților, posesia acestora și toate criteriile reglementate de art. 6739Cod proc.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură cu sediul în B, str.- -.5.B.24, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 109/1.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta C, domiciliată în comuna Banului, sat, jud.

Casează decizia civilă nr. 109/1.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Buzău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22 iunie 2009.

Președinte, Judecători,

--- - --- - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.CC

3 ex/24.06.2009

nr- Judecătoria Buzău

nr- Tribunalul Buzău

,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120/2006

Președinte:Cristina Paula Brotac
Judecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Ploiesti