Uzucapiune. Decizia 908/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 908
Ședința publică din 21 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghe Oberșterescu G -
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Comuna -M prin Primar împotriva deciziei civile nr. 281/A/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați, (), și, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă domnul avocat pentru pârâta recurentă, domnul avocat pentru pârâții intimați și lipsă, nefiind prezenți pârâții intimați (), și.
PROCEDURA COMPLETĂ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței o întâmpinare formulată în scris de pârâții intimați și, un exemplar fiind comunicat azi reprezentantului pârâtei recurente.
Domnul avocat arată că pârâții intimați (), și sunt decedați încă din faza procesuală anterioară.
Nefiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, lăsând la aprecierea instanței acordarea cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de apel.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Sânnicolau M, reclamanta Comuna -M prin Primar a chemat în judecată pârâții și, (), și solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va da, să constate că imobilul edificat pe parcela cadastrală 173-174 înscrisă în CF 681 reprezentând casa cu nr. 108 este "Căminul cultural", să dispună modificarea cărții funciare în sensul înscrierii mențiunii Căminul cultural, să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului înscris în CF nr. 681/, nr. top 173-174 și să dispună înscrierea dreptului de proprietate asupra acestui imobil, cu titlu de drept dobândit prin prescripție achizitivă.
În motivare a invocat că a exercitat posesia asupra imobilului începând din anul 1967, imobilul având de atunci destinația de cămin cultural; a mai arătat că imobilul face parte din patrimoniul său și că posesia exercitată îndeplinește condițiile cerute de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune.
În drept a invocat disp. art. 1846, 1847, 1860 și 1890 Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 38 din 22.01.2008 instanța a admis cererea de chemare în judecată având în vedere, în esență, că reclamanta a exercitat o posesie utilă, neviciată asupra imobilului și că pârâții, deși citați prin afișare și publicitate, nu s-au prezentat în fața instanței.
Împotriva sentinței au declarat apel și care au criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând desființarea cu trimitere la prima instanță spre rejudecarea cauzei cu corecta stabilire a cadrului procesual.
În motivare au invocat că toți pârâții sunt decedați, reclamanta având cunoștință de acest aspect și, cu rea-credință, a solicitat citarea lor prin publicitate. De asemenea, avea cunoștință și de moștenitorii defuncților, întrucât, în calitate de moștenitoare a defuncților, au depus la Primăria M cereri de reconstituire a dreptului de proprietate după autorii lor, în condițiile Legii nr. 247/2005, cu ele purtându-se corespondență pentru completarea dosarelor administrative astfel constituite. La întâlnirea de la sfârșitul anului 2007, fost discutată și problema imobilului în litigiu, primarul ascunzându-le existența acestui litigiu.
Citarea s-a făcut la numărul vechi de conscriere, indicat în CF ( nr.108), deși Primăria știa că numărul nou este 293-294. Procedura de citare cu pârâții nu a fost legal îndeplinită, fiind făcută la adresa din nr. 108.
Prin decizia civilă nr. 281/A/19.03.2009pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- apelul a fost admis, iar sentința schimbată cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar pârâtul ( același cu și cu ) a decedat la data de 15.09.1992, moștenitoarea sa fiind, în calitate de fiică, potrivit certificatului de moștenitor nr. 5/2009.
a decedat la 15.04.1975, în M, iar apelanta este fiica acesteia.
Ca atare, la momentul promovării prezentei acțiuni civile (03.09.2007), pârâții erau decedați, iar apelantele sunt moștenitoarele acestora, în calitate de descendente.
Potrivit art. 41 alin. 1 cod procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, iar, potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice, capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează cu moartea acesteia.
Față de aceste prevederi legale și de data decesului pârâților, situată anterior introducerii cererii, aceștia nu pot avea calitate de parte în proces.
A mai reținut instanța că, dacă partea a decedat anterior inițierii procesului, nu sunt incidente disp. art. 243 alin. 1 Cod procedură civilă, privind introducerea în cauză a moștenitorilor, aceste prevederi fiind aplicabile numai în ipoteza în care partea decedează pe parcursul judecății, moștenitorii preluând poziția procesuală a autorului lor. Ca atare, nu se impune desființarea sentinței apelate cu trimitere spre rejudecare la prima instanță pentru a se stabili corect cadrul procesual, întrucât lipsa de capacitate procesuală a pârâților nu poate fi acoperită prin introducerea în cauză a moștenitorilor.
Fiind chemați în judecată ca pârâți, și (căsătorită ), dacă în situația lui este incontestabil decesul său, în ceea ce le privește pe celelalte două pârâte, nu există la dosar decât certificatul de deces al numitei -, fiind posibil să existe o identitate de persoane între cele două pârâte și defunctă, așa cum este posibil ca numai să fi decedat.
Cu toate acestea, a apreciat instanța, acțiunea promovată împotriva pârâtei (căsătorită ) nu poate fi admisă, ca urmare a temeiniciei excepției inadmisibilității acțiunii în constatarea prescripției achizitive întemeiate pe Codul civil în cauză, față de data pretinsei începeri a posesiei.
Astfel, în speță, reclamantul a invocat în susținerea cererii sale de chemare în judecată prevederile art. 1890.civ, solicitând constatarea dobândirii unui drept de proprietate asupra imobilului în litigiu.
În consecință, cercetarea judecătorească s-a desfășurat în aceste coordonate procesuale, stabilite de reclamantă prin acțiune, ca o aplicare a principiului disponibilității în procesul civil prevăzut de alin. ultim al art. 129 Cpc.
Reclamantul a arătat că posesia a început a fi exercitată în anul 1967. Față de data invocată ca moment de început al prescripției achizitive și de prevederile Legii nr. 241/1947, tribunalul a constatat că asupra imobilului, situat în regiune de carte funciară, se putea dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune doar în cazurile și în condițiile prev. de art. 27 și 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938, în acest sens pronunțându-se Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. LXXXVI/2007, decizie obligatorie, potrivit prev. art. 329 alin. 3.
În consecință, față de inaplicabilitatea prevederilor Codului civil în speță, tribunalul a constatat că nu se mai impune analizarea îndeplinirii cerințelor art. 1847 privind posesia utilă a reclamantului asupra imobilului, și nici a celorlalte excepții invocate.
Reclamanta va putea promova o nouă acțiune cu același obiect, în care să invoce dispozițiile art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938, în care să fie verificat caracterul util al posesiei sale asupra imobilului, în cadrul procesual de față neputând obține realizarea dreptului său.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen reclamanta, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând casarea ei cu trimiterea spre rejudecare la prima instanță.
În motivare a invocat că, prin hotărârea recurată, s-a acordat mai mult decât s-a cerut, având în vedere că, deși apelantele au solicitat desființarea cu trimitere a sentinței, instanța a schimbat hotărârea în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
A mai invocat că, deși instanța a acordat cuvântul asupra excepțiilor invocate, a soluționat cauza în fond.
A invocat încălcarea disp. art. 261 al. 1 Cod procedură civilă referitoare la mențiunile obligatorii ale hotărârii, s-a referit la conținutul dispozitivului deciziei, a invocat neexercitarea de către instanță a rolului activ și a invocat existența de neconcordanțe între cererea formulată de părți și motivarea deciziei.
În drept a invocat disp. art. 304 pct. 6 și urm. Cod pr. civ.
Pe cale de întâmpinare, intimatele au solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 al. 2 Cod pr. civ. față de disp. art. 299 și urm. Cod pr.civ. și de normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
realității faptul că apelantele au solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea corectei stabiliri a cadrului procesual.
Este de observat, însă, că instanța investită cu soluționarea apelului a reținut că la data înregistrării cererii de chemare în judecată pârâții erau decedați (aspect necontestat de recurentă), că nu aveau folosința drepturilor civile și că, în consecință, față de disp. art. 41 alin. 1 Cod pr. civ. art. 7 alin. 1 din Decretul 31/1954 nu puteau sta în proces în calitate de pârâți.
În consecință, este nerelevant faptul că apelantele au solicitat desființarea cu trimitere a sentinței câtă vreme, exercitându-și rolul activ și făcând corecta aplicare a dispozițiilor legale sus-menționate, instanța a apreciat că, dispunând în sensul celor cerute pe calea apelului, ar fi pronunțat o hotărâre nelegală.
Doar în situația în care pârâții și-ar fi pierdut pe parcursul procesului capacitatea procesuală de folosință iar prima instanță ar fi pronunțat hotărârea în contradictoriu cu ei ar fi fost incidente disp. art. 297 alin. 1 Cod pr. civ. rap. la art. 243 alin. 1 Cod pr. civ.
În ceea ce privește critica vizând soluționarea fondului în condițiile în care părțile au pus concluzii asupra excepției inadmisibilității acțiunii, Curtea o găsește, de asemenea, ca nefiind întemeiată.
Astfel, instanța de apel a raportat această excepție la temeiul de drept al cererii (fila 59 dosar apel) și a reținut că, față de decizia nr. 86/2007 dată de ICCJ asupra unui recurs în interesul legii, nu poate fi admisă o acțiune în prescripție achizitivă întemeiată pe dispozițiile Codului civil în speța dedusă judecății. În consecință, tribunalul nu a soluționat fondul cererii, ci a cercetat-o prin prisma excepțiilor puse în discuția părților.
Din examinarea conținutului deciziei recurate (filele 59-61 dosar apel) rezultă cu evidență că ea cuprinde toate mențiunile prevăzute de disp. art. 261 alin. 1 pct. 1-8 Cod pr.civ. că este amplu motivată și că este rezultatul exercitării rolului activ al judecătorului, după cum s-a arătat în considerentele mai sus prezentate.
Din aceleași considerente rezultă că nu pot fi reținute nici susținerile recurentei potrivit cu care în hotărâre ar exista o neconcordanță între cele cerute de părți și dispozitiv sau că instanța ar fi "analizat cauza altfel decât s-a cerut" cum neîntemeiat se invocă pe calea recursului.
Celelalte susțineri ale recurentei au natura unor considerații teoretice, generale, ce nu se constituie în motive de recurs în sensul art. 304 Cod pr. civ.
Având în vedere cele mai sus arătate, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod pr. civ. rap. la art. 304, 306 alin. 2 Cod pr. civ. instanța va respinge recursul declarat de reclamanta Comuna -M prin Primar împotriva deciziei civile nr. 281/A/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta COMUNA -M prin PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 281/A/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. - 26.10.2009
Tehnored., 2 ex./28.10.2009
Tribunalul Timiș, Judecători:,
Judecătoria Sânnicolau M, Judecător:
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu, Florin Șuiu