Decădere din drepturi părintești. Decizia 484/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 484
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
Cu participare:
PROCUROR -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, recursul formulat de, împotriva încheierii de ședință din data de 05 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta - reclamantă și consilier juridic pentru intimata - pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B, ceilalți intimați fiind lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurenta - reclamantă având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate. Arată că prin încheierea din 05 martie 2008 Tribunalului Bacău instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale motivat de faptul că cel de-al 3 motiv nu este îndeplinit și că i-a fost încălcat dreptul la apărare. Depune la dosar concluzii scrise, copie din dreptul familiei și nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimata - pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, având cuvântul solicită respingerea recursului menținerea hotărârii Tribunalului Bacău ca fiind temeinică și legală. Arată că instanța de apel corect a apreciat asupra cererii de neconstituționalitate motivat de faptul că nu au fost încălcate condiții prevăzute de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat cu menținerea hotărârii ca fiind temeinică și legală.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea din 5 martie 2008 Tribunalului Bacău pronunțată în dosarul nr- s-a respins cererea contestatoarei în contradictor cu intimații Direcția Generală de Asistență Scială și Protecția Copilului B, Primăria Municipiului B și privind sesizarea Curții Constituționale.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța a reținut că prin cererea inițială contestatoarea în calitate de reprezentant legal al minorei a solicitat în contradictor cu intimații, anularea deciziei civile nr. 506/R pronunțată de Tribunalul Bacău la data de 21 mai 2007, anularea deciziei civile nr. 851/22 septembrie 2007 aceleiași instanțe, casarea sentinței civile nr. 2481/20 aprilie 2006 Judecătoriei Bacău, admiterea acțiunii promovate de B și decăderea totală a pârâtului () din drepturile părintești.
În motivarea contestației a arătat, în esență, că la soluționarea cauzei (dosare nr. 5515/2006 și respectiv 5516/2006) nu a fost citat Biroul Autoritate Tutelară - Primăria B, iar ea și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B figurează în calitate de contestatori și intimați reciproci deși adevăratul intimat este (); că acesta a depus întâmpinarea la o diferență de 4 luni față de termenul legal încălcându-se dispozițiile art. 320 alin. 1 și 2.; că la soluționarea cauzei având ca obiect decăderea din drepturile părintești; nu a fost citat Ministerul Public; că s-au încălcat dispozițiile legale referitoare la compunerea completului de judecată în recurs lipsind procurorul iar instanța nu s-a pronunțat cu privire la excepția nelegalității pe care ea a invocat-o fiind incidente astfel dispozițiile art. 317 pct. 2.; că i-a fost încălcat dreptul la apărare, fiind nerespectat totodată și principiul contradictorialității, că nu există identitate de nume cu privire la numele intimatului, instanța având obligația să pună în vedere acestuia să-și declare prenumele; că au fost încălcate drepturile prev. de art. 20 din Constituția României și art. art. 7. și că instanța care a pronunțat decizia civilă nr. 506/R/21.05.2007 a preluat în motivarea hotărârii motivele de recurs invocate de ea.
Contestatoarea a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 1 pct. 1 din Legea nr. 219/2005, art. 1 al.4 din Legea nr. 272/2004 și art. 15 al.1 pct. b și 89 al.2 din Legea 272/2004, cu privire la competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță și în căile de atac și a dispozițiilor cuprinse în articolele menționate din Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Instanța a apreciat că, în cauză nu se impune trimiterea cauzei la Curtea Constituțională, întrucât în raport de dispozițiile art. 29 al.1 din Legea 47/1992 pentru a fi sesizată Curtea Constituțională, se impun a fi îndeplinite mai multe condiții dintre care și aceea că textele legale criticate să aibă legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rol condiție care însă, s-a apreciat că nu este îndeplinită în cauză.
S-a reținut că, excepția de neconstituționalitate invocată de contestatoare vizează, în principal norme de drept material ( art. 1 al.4, art. 15 al.1 pct. 6 și respectiv art. 89 al.2 din Legea 272/2004) și norme de drept procesual care nu au legătură cu cauza, iar procedura contestației în anulare fiind reglementată de dispozițiile art. 317 - 321 cod pr.civilă nu interferează cu normele procesuale criticate de contestatoare.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs, contestatoarea, recursul fiind motivat și scutit de plata taxei de timbru, conform art. 131 din Legea 272/2004.
In motivarea recursului se arată, în esență că nu s-au întrunit în speță dispozițiile art. 29 al.6 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și întrucât excepțiile de neconstituționalitate invocate aveau legătură cu cauza, avea interes în soluționarea cauzei.
Apreciază recurenta că, instanța respectiv Tribunalul și-a depășit atribuțiile în ceea ce privește competența materială de soluționare a excepției de neconstituționalitate prin respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale. Invocă recurenta și Decizia nr. XXXVI din 11 decembrie 2006
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs Curtea de Apel reține următoarele:
Recurenta este nemulțumită de respingerea cererii sale de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. I pct. 1 din Legea 219/2005 art. 1 al.4 din Legea 272/2004, art. 15 al.1 și art. 89 al.2 din aceeași lege.
Aceasta invocă faptul că nu s-ar fi respectat dispozițiile art. 23 al.6 din Legea 47/1992 republicată care prevăd că: " dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 1,2 sau 3, instanța o va respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională".
Verificând sub acest aspect încheierea recurată se constată că instanța, a motivat încheierea, motivare din care rezultă că sesizarea formulată de contestatoare nu întrunea condițiile prevăzute de al. 1 al art. 23, în sensul că excepțiile ridicate privind neconstituționalitatea unor articole din legile menționate nu au legătură cu cauza. In această situație în mod legal, instanța a respins sesizarea și nu a mai sesizat Curtea Constituțională.
Susținerea recurentei în sensul că are interes în cauză nu poate fi asimilată cerinței prevăzute de lege în sensul că de excepțiile invocate privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe să depindă soluționarea cauzei.
Referitor la susținerea privitoare la faptul că instanța și-a depășit atribuțiile în ceea ce privește competența materială de soluționare a excepției de neconstituționalitate, prin respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, nu va putea fi reținută întrucât în raport de dispozițiile art. 23 al.6 din Legea 47/1992 republicată potrivit cărora, instanța în situația în care constată că sesizarea formulată este contrară prevederilor al.1,2 și 3 din același articol 23, va respinge excepția printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională.
Or, în cauză se constată că instanța a procedat legal, respectiv potrivit textului de lege menționat neputându-se reține o încălcare a atribuțiilor cu privire la competența materială de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate.
De altfel, chiar prin Decizia nr. XXXVI din 11 decembrie 2006, invocată de recurentă, se reține că instanța în fața căreia se ridică excepția de neconstituționalitate, are o competență specială, limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate stabilite de Legea 47/1992, ceea ce s-a realizat și în speța de față.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art. 304/1 cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de reclamanta din B, Calea,. 159,.4,.19, jud. B împotriva încheierii de ședință din data de 05 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Jănică Gioacăș, Daniela Părău, Niculina Tit
- - - -
-
GREFIER,
Red.înch.,
Red. - 05.06.
.ct/2 ex.
05/09.06.2008
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Daniela Părău, Niculina Tit
← Divort. Decizia 215/2009. Curtea de Apel Timisoara | Stabilire program vizitare minor. Decizia 26/2008. Curtea de... → |
---|