Plasament. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.129/R-MF
Ședința publică din 29 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
JUDECĂTOR 3: Veronica
Judecător: - --
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentant de procuraor
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr.100/MF din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru recurenta-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, eliberată de Baroul Argeș, lipsă fiind intimații: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A, Complexul de Servicii pentru Copilul în Dificultate C și Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare, cu copie pentru comunicare, formulată de intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, în raport de această precizare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, întrucât au fost încălcate dispozițiile art.33 din Legea nr.272/2004, care prevăd faptul că minorul nu poate fi separat de părinți, fără voința acestora. Mama copiilor se află în țară și nu vrea ca minorii să fie instituționalizați, având în vedere faptul că într-o astfel de situație aceștia ar fi profund afectați psihic și ar fi privați de a maternă. Au fost încălcate și dispozițiile art.36, având în vedere faptul că minorii erau lăsați de către mamă în îngrijirea familiei, pentru o săptămână de zile, iar mama le trimitea bani pentru îngrijire. Această situație rezultă din actele depuse la dosar la filele 75-90. Apărătorul recurentei, întrebată fiind de către instanță, arată că minorei i s-au vindecat rănile provocate de arsuri. În subsidiar, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei testimoniale.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a sentinței recurate ca temeinică și legală. Cu ocazia audierii minorei în Camera de consiliu, aceasta și-a exprimat dorința de a nu fi încredințată mamei pentru că nu i-a vizitat la Centru de Plasament și nu a manifestat față de ei. Din ancheta socială efectuată la domiciliul mamei au rezultat condițiile în care au fost găsiți minorii în luna septembrie 2008. Minorul prezenta un instinct de apărare foarte dezvoltat și a relatat faptul că era bătut cu bâta. De asemenea, se precizează faptul că mama nu intenționează să rămână în România pentru a îngriji minorii pentru că mai are un copil minor în Italia și acolo își are și reședința.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.100/MF din 29 octombrie 2008, Tribunalul Argeșa instituit măsura plasamentului minorilor -, născută la data de 2 aprilie 1998 în P, județul A, fiica lui și - ca și a lui -, născut la data de 14 ianuarie 2008 în C, județul A, fiul lui -, la.C, în contradictoriu cu intimații, tatăl primei minore, cu domiciliul necunoscut și, Complexul de Servicii pentru copilul în dificultate C și A fost suspendat exercițiul drepturilor și obligațiilor părintești fiind transferate șefului Serviciului de tip rezidențial, în ceea ce privește persoana copiilor, iar președintelui Consiliului Județean A, în ceea ce privește bunurile acestora.
În motivare, s-a reținut în fapt că cei doi copii au fost lăsați, în urmă cu aproximativ 5 ani, în grija unor vecini ai mamei, care a plecat, de atunci, să muncească în altă țară, promițând că va trimite bani, lucru care nu s-a întâmplat.
Prin sentința civilă nr.166 din 30 ianuarie 2004, Judecătoria Câmpulung încredințase mamei, spre creștere și educare, pe minora -.
Din data de 25 septembrie 2008, copiii au fost instituționalizați, în regim de urgență, ca urmare a constatării rănirii grave a fetei.
Totodată, s-a efectuat o anchetă socială care a constatat că minorii locuiesc singuri, împreună, într-o locuință socială modest mobilată, fără bucătărie, fără servicii de curent electric, fără mijloace de preparare a hranei.
Totodată, au fost ascultate minora și mama, cea din urmă arătând că locuiește în Italia, unde mai are un copil minor de 7 luni, nu are posibilități materiale să întrețină pe cei doi frați, dar nu este de acord cu măsura plasamentului.
Luându-se în calcul atât condițiile materiale, atitudinea mamei, dar și nevoile psihologice și materiale ale minorilor, s-a constatat că interesul acestora este cel mai bine protejat prin instituirea măsurii.
Împotriva sentinței, în termen a formulat recurs mama, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în sensul că nu s-a ținut cont în aprecierea interesului copiilor de faptul că aceștia trebuie să fie în primul rând crescuți și educați de părinții lor, lângă sine aflându-se mai mulți ani, în prezent fiind puternic traumatizați de internarea în cadrul instituționalizat.
Se critică soluția pentru reținerea, ca stare de fapt, a lipsei oricărei contribuții a sa din punct de vedere material. În realitate, cu chitanțele depuse în recurs, arătând că ar fi trimis persoanei căreia i-a lăsat copiii în grijă, diferite sume de bani spre a fi folosiți n interesul acestora, în vreme ce tatăl, deși obligat la plata unei pensii, nu a contribuit cu nimic.
Au fost, totodată, aduse critici și în ceea ce privește celelalte constatări de fapt asupra modului în care copii au fost găsiți.
În recurs, s-a depus declarația prin care, tatăl minorei -, și-a manifestat în mod autentic acordul ca aceasta să călătorească în Italia, în cursul anului 2008, împreună cu mama-recurentă (fila 95).
Față de acest înscris, curtea constată că în fața primei instanțe de fond s-a pretins că domiciliul tatălui minorei este necunoscut, fără a se face minime cercetări privitoare la acest domiciliu.
Or, din actul autentificat, dar și din copia sentinței civile nr.166 din 30 ianuarie 2004 Judecătoriei Câmpulung, rezultă că acesta locuiește în P,-, în același sens arătând și recurenta la întrebarea instanței, în ședința publică de astăzi, 29 ianuarie 2009.
Potrivit dispozițiilor art.30-32 din Legea nr.272/2004, copiii au dreptul cu prioritate de a fi crescuți și îngrijiți de părinții lor.
În ceea ce-l privește pe tatăl minorei -, singura cercetare făcută de Aor eprezintă întrebările adresate vecinilor locului în care copiii au fost găsiți deși, în mod normal, pentru identificarea unei persoane, a domiciliului acesteia, apelul trebuie făcut la instituțiile însărcinate prin lege a ține evidența populației.
Este evident că domiciliul părintelui era cunoscut, fie și numai din sentința civilă nr.166 din 30 ianuarie 2004, despre care se face vorbire în raportul acestei direcții.
Și în ceea ce-l privește pe minorul -, se va observa că potrivit profilului psihologic, acesta are reprezentarea de a fi fiul aceluiași, chiar dacă în actul de stare civilă persoana nu a fost înscrisă ca fiind tată.
Or, întreaga judecată s-a desfășurat fără citarea celui de-al doilea părinte, cel puțin cu privire la minoră, neluându-se în considerare eventualul mediu familial pe care acesta l-ar putea asigura potrivit dispozițiilor legale sus-arătate, mediu de altfel preferabil, în măsura în care el se dovedește viabil, celui dintr-o instituție.
Lipsa citării în același timp îl pune în imposibilitate pe tată de a ataca măsura dispusă, așa cum legiuitorul a înțeles să-i dea posibilitatea, prin dispozițiile art.57 din lege.
Totodată, au fost încălcate dispozițiile art.85 Cod procedură civilă, situație ce nu poate fi remediată în condițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă, decât prin admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond care va dispune citarea și a tatălui minor și cercetarea în limitele dispozițiilor legale sus-arătate a eventualelor condiții pe care acesta le-ar putea asigura în vederea creării mediului familial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr.100/MF din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI A, COMPLEXUL DE SERVICII PENTRU COPILUL ÎN DIFICULTATE CÂMPULUNG ȘI CENTRUL DE EVALUARE ȘI PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENȚĂ PITEȘTI.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
, -, -,
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.4/11.02.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim, Veronica
| ← Plasament. Decizia 221/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Plasament. Decizia 1256/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
