Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 36
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta, cu domiciliul ales în Rm. S, str. -, -. 2, Cod poștal -, Județ B-la șiîmpotriva deciziei civile nr.285 pronunțată la 28 octombrie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu pârâtul, domiciliat în Rm. S, Cartier Zona, str. -,. 6B,. 2,. 12, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,50 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. -, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-reclamantă și intimatul-pârât.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că intimatul-pârât a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Râmnicu Sărat sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în cote egale, de cate fiecare.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în anul 1978, căsătorie desfăcută prin divorț, prin sentința civilă nr.1603 pronunțată la 6.09.2002 de Judecătoria Rm.
mai arătat reclamanta că în timpul căsătoriei cu pârâtul a dobândit un apartament, compus din două camere și dependințe, situat în Rm.S, str. -,. 6B,.12, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4016/17.03.1993.
Prin sentința civilă nr. 974 din 23 iunie 2008, Judecătoria Râmnicu Sărata admis acțiunea de partaj bunuri comune formulată de reclamantă și a omologat varianta I din raportul de expertiză întocmit de expert .
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin încheierea interlocutorie din data de 31 martie 2009 s-a constatat calitatea de codevălmași a părților, în cote egale de câte 1/2 fiecare, asupra apartamentului situat în Rm.S, str. -,. 6 B,. 12, iar pentru evaluare și propuneri de lotizare s-a numit expert în construcții civile, expertiza fiind efectuată de către expert, lucrare asupra căreia reclamanta, prin apărătorul său, nu a formulat obiecțiuni.
Având în vedere probele administrate și încheierea pronunțată la data de 31 martie 2009, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța, în temeiul art. 36 din Codul familiei, a omologat varianta I din raportul de expertiză întocmit de expert .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, invocând, în esență, că a fost lipsit de dreptul la apărare, întrucât nu a fost citat legal și nu și-a putut face apărările necesare.
Prin decizia nr. 285 pronunțată la 28 octombrie 2009, Tribunalul Buzăua admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, cu legala citare a pârâtului-apelant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 297 alin.1 din Cod procedură civilă, în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
În speță, tribunalul a constatat că instanța de fond a soluționat pricina cu lipsă de procedură cu pârâtul care, practic, nu a fost citat pentru termenul din 23 iunie 2009 când s-a judecat cauza pe fond, iar prin acest procedeu s-au înfrânt dispozițiile art.85 pr.civilă, pârâtul fiind lipsit de dreptul la apărare.
S-a mai arătat că pentru termenul din 05.06. 2009 apelantul-pârât a fost citat și a lipsit, însă în mod greșit s-a consemnat că acesta are termen în cunoștință și nu a mai fost citat pentru termenul ulterior, respectiv pentru 23 iunie 2009.
Pe cale de consecință și în raport de prevederile art.105 alin.2 pr.civilă, tribunalul a constatat că hotărârea criticată este nelegală, iar în temeiul art. 297 alin.1 Cod procedură civilă a casat-o și a trimis-o spre rejudecare la aceeași instanță.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta, pentru următoarele motive:
primă critică este că instanța a apreciat în mod greșit că pârâtul nu a fost citat legal la instanța de fond, în condițiile în care acesta a fost citat la domiciliul ales, arătat chiar de pârât în cererea de divorț, depunând la dosar sentința civilă prin care s-a pronunțat divorțul și în care se arată domiciliul ales de pârât pentru a fi citat, care este același la care a fost citat și în prezenta cauză.
În dezvoltarea motivului de recurs se precizează că pârâtul, în motivarea apelului, a arătat că a cunoscut de existența procesului, dar din motive de sănătate nu s-a prezentat în instanță.
Mai mult, sentința instanței de fond a fost comunicată la domiciliul ales și a formulat apel în termen, o dovadă în plus că procedura de citare la domiciliul ales a fost corectă
Se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei tribunalului Buzău, în sensul respingerii apelului ca nefondat.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea va reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Este nefondată critica recurentei că instanța de apel a apreciat greșit că pârâtul nu a fost citat legal la instanța de fond, întrucât pentru termenul din 11mai 2009 Judecătoria Rm. Sad ispus citarea pârâtului pentru termenul din 5 iunie 2009, însă, la acest termen pârâtul a lipsit, situație ce reiese din practicaua încheierii.
În dispozitivul încheierii instanța a reținut că părțile au termen în cunoștință, deși în practica se menționează că pârâtul a lipsit, astfel că, nu s-a mai dispus citarea acestuia pentru termenul din 23 iunie 2009, când a avut loc și judecarea cauzei.
În mod corect instanța de apel a reținut că pârâtul nu a fost citat pentru termenul din 23 iunie 2009, când a avut loc judecata cauzei, iar judecătorul a soluționat cauza fără citarea tuturor părților, astfel cum se dispune în art. 85 pr.civilă.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 274 pr.civilă, urmează a fi obligată recurenta, către intimat, la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, cu domiciliul ales în Rm. S, str. -, -. 2, Cod poștal -, Județ B- la și împotriva deciziei civile nr.285 pronunțată la 28 octombrie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu pârâtul, domiciliat în Rm. S, Cartier Zona, str. -,. 6B,. 2,. 12, Cod poștal -, Județ
Obligă recurenta, către intimat, la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- - - - - -
Grefier,
Red.ES
Tehnored.PJ
4 ex/21.01.2010
f- Judecătoria Rm. S
a- Tribunalul Buzău
, G
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
← Divort. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Timisoara | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|