Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - reîncredințare minor -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.18
Ședința publică din 18 februarie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela
Grefier - -
La ordine, judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Broșteni, sat, județul S, împotriva deciziei civile nr.365 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-), pârât intimat fiind, cu același domiciliu.
La apelul nominal se prezintă reclamanta recurentă și pârâtul intimat, lipsă fiind reprezentantul Autorității tutelare din cadrul Primăriei comunei Broșteni.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care recurenta depune la dosar chitanța seria - nr.- din 10.02.2009 privind plata taxei judiciare de timbru în sumă de 10,00 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea, constată recursul legal timbrat și în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, casarea deciziei, admiterea acțiunii și încredințarea minorului spre creștere și educare, întrucât dispune de condițiile necesare creșterii și educării acestuia, iar în prezent încearcă să-și găsească un loc de muncă.
Pârâtul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei ca legală și temeinică. De 3 ani minorul locuiește cu el și cu părinții săi, practic nu o cunoaște pe mama sa, care a manifestat un interes scăzut față de acesta, nu și-a respectat nici măcar obligația de întreținere. Minorul beneficiază de condițiile necesare pentru o creștere corespunzătoare și este puternic legat afectiv atât față de el cât și față de bunicii paterni. În prezent minorul urmează cursurile grădiniței din localitate.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată la Judecătoria Vatra Dornei la data de 29 mai 2008 și înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să-i fie încredințat minorul, născut la data de 15 octombrie 2003, spre creștere și educare cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestuia.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că din căsătoria cu pârâtul a rezultat minorul, iar datorită neînțelegerilor dintre ei, prin sentința civilă nr.186 din 6 martie 2006 Judecătoriei Vatra Dornei, căsătoria a fost desfăcută, minorul fiind încredințat pârâtului spre creștere și educare, întrucât la acea vreme ea nu avea o situație materială bună, fiind obligată să plece la muncă în străinătate.
Cu toate acestea a ținut legătura continuu cu minorul, contribuind la întreținerea lui și este puternic atașată afectiv de acesta.
S-a mai arătat că părinții pârâtului sunt în vârstă, nu au locuință corespunzătoare și condiții materiale suficiente pentru a asigura minorului o bună creștere, dezvoltare și educare, fiind lăsat neîngrijit și nealimentat.
Prin sentința civilă nr.1040 din 26 iunie 2008 Judecătoria Vatra Dorneia respins acțiunea ca nefondată, reclamanta fiind obligată să plătească pârâtului cheltuieli de judecată.
S-a reținut în considerente că prin sentința civilă nr.186 din 6 martie 2006 Judecătoriei Vatra Dorneis -a declarat desfăcută căsătoria dintre părți din vina ambilor soți, iar minorul, născut la 15 octombrie 2003 fost încredințat pârâtului spre creștere și educare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere pe de o parte acordul mamei ca minorul să rămână în grija tatălui încă de la separarea lor în fapt, iar din probele administrate a rezultat că tatăl are condiții materiale bune pentru creșterea minorului, respectiv o locuință proprie, corespunzător amenajată, un loc de muncă stabil și un venit corespunzător.
În prezent reclamanta solicită să-i fie reîncredințat ei spre creștere și educare minorul, însă din probele administrate în cauză a rezultat că din punct de vedere material, minorul beneficiază de toate condițiile necesare pentru o creștere corespunzătoare și este puternic legat afectiv de tatăl său și de bunicii paterni care locuiesc în aceeași curte și care contribuie și ei la buna educare și dezvoltare a minorului. Acesta urmează cursurile grădiniței din localitate, iar din caracterizarea depusă la dosar rezultă că are o frecvență bună, aduce în discuție numai aspecte legate de tatăl său și de bunicii paterni, este dezvoltat normal atât fizic cât și psihic, ceea ce demonstrează că este îngrijit corespunzător.
De asemenea, în cauză s-a dovedit că în ultimii ani reclamanta a manifestat un interes scăzut față de minor, nu și-a respectat nici măcar obligația legală de a contribui la întreținerea acestuia, astfel că a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Așa fiind, instanța a constatat că nu sunt motive în raport de care să se concluzioneze că menținerea măsurii încredințării minorului tatălui ar avea consecințe dăunătoare bunei dezvoltări fizice, creșterii și educării acestuia, dimpotrivă, s-a dovedit că minorul are condiții foarte bune, s-a integrat într-un mod de viață în care nu-i lipsește afectivitatea, urmează cursurile unei grădinițe și nu se impune schimbarea mediului în care trăiește.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, care a criticat soluția primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că minorul are o vârstă fragedă, că ea avea o situație materială precară la data când a fost încredințat pârâtului, fiind obligată să plece în străinătate, însă a ținut legătura cu copilul în acest interval de timp, contribuind la întreținerea lui.
A mai susținut că dispune de condițiile necesare creșterii și educării minorului, în schimb pârâtul este plecat tot timpul de acasă, iar părinții acestuia sunt în vârstă și nu au o locuință corespunzătoare, copilul fiind lăsat neîngrijit și nealimentat.
S-a mai arătat că bunica paternă are o boală gravă, care poate fi transmisă copilului.
Prin decizia civilă nr.365 din 14 octombrie 2008 Tribunalului Suceava apelul a fost respins ca nefondat, motivat de următoarele:
Prima instanță a reținut în mod corect că, din punct de vedere material, minorul beneficiază de condițiile necesare pentru o creștere corespunzătoare, că este puternic legat afectiv de tatăl și de bunicii paterni, care locuiesc în aceeași curte și care contribuie și ei la creșterea și educarea copilului.
Astfel, situația de fapt avută în vedere de instanță la încredințarea minorului spre creștere și educare tatălui nu s-a modificat, iar pârâta apelantă nu a dovedit că interesele minorului cer măsura reîncredințării acestuia, în sensul prevederilor art.44 codul familiei. Vârsta copilului și atașamentul față de mamă nu justifică schimbarea mediului în care copilul a trăit în ultimii ani, în condițiile în care s-a dovedit că manifestă un puternic atașament și față de tată.
Împotriva deciziei reclamanta a declarat recurs, susținând că a fost nevoită să divorțeze de pârât din cauza comportamentului necorespunzător al acestuia, că în prezent are o situație materială bună și îi poate asigura minorului o bună creștere și educare. Pârâtul lucrează, fiind plecat tot timpul de acasă, de minor ocupându-se părinții acestuia care sunt în vârstă, bunica paternă fiind bolnavă de hepatita C, boală care poate fi transmisă minorului. Mai mult, aceștia nu au o locuință corespunzătoare și nici condiții materiale suficiente copilul fiind lăsat neîngrijit și nealimentat.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este nefondat.
Potrivit prevederilor art.44 codul familiei, măsura reîncredințării copilului minor spre creștere și educare de la un părinte la celălalt, găsește justificare și poate fi luată numai atunci când interesele minorului o cer, respectiv atunci când elementele de bază hotărâtoare, care au justificat luarea primei măsuri s-au schimbat.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că menținerea măsurii încredințării minorului pârâtului ar avea consecințe negative asupra dezvoltării sale. Dimpotrivă, minorul este atașat de tată și bunicii paterni care locuiesc în aceeași curte, pârâtul având locuința sa proprie, separată de cea a părinților săi, locuință care este corespunzător amenajată. Minorul frecventează grădinița din localitate având o bună dezvoltare fizică și intelectuală proprie vârstei.
că ambii părinți își iubesc copilul și doresc să se implice efectiv în creșterea și educarea acestuia, însă luarea minorului din mediul în care a trăit în permanență până la această vârstă și în care s-a acomodat, nu îi este benefică, fiind în contradicție cu criteriul esențial ce primează în astfel de cazuri, și anume interesul superior al copilului.
Chiar dacă în prezent situația materială a reclamantei s-a îmbunătățit, acest fapt nu justifică prin el însuși, pronunțarea unei soluții favorabile acesteia, menținerea măsurii încredințării minorului pârâtului fiind oportună și se impune față de probatoriul administrat.
Pe de altă parte, nimic nu o împiedică pe reclamantă să facă parte din viața fiului ei, de vreme ce ambii părinți sunt obligați să contribuie la creșterea sa, iar dacă acest lucru nu poate fi realizat datorită opoziției pârâtului, are posibilitatea promovării unei acțiuni prin care să ceară încuviințarea de a avea legături personale cu minorul și eventual, dacă situația o va impune, să solicite ulterior și reîncredințarea minorului.
Față de cele reținute, Curtea, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Broșteni, sat, județul S, împotriva deciziei civile nr.365 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-), pârât intimat fiind, cu același domiciliu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
Jud.fond:
Jud.apel:
2 ex. 3.03.2009
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Frunză Sanda, Rață Gabriela
| ← Ordonanță președințială. Decizia 542/2009. Curtea de Apel Brasov | Divort. Decizia 390/2009. Curtea de Apel Suceava → |
|---|
