Stabilire paternitate. Decizia 526/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 526
Ședința publică de la 15 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 34 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- prin care s-a respins apelul impotriva sentinței civile nr. 5425 din 08 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, autoritate tutelară fiind PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ și PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ, având ca obiect stabilire paternitate.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât, personal și asistat de avocat și intimata reclamantă, personal, lipsind autoritățile tutelare PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ și PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței depunerea de către autoritatea tutelară PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ de relații cu privire la situația socială a părților, după care;
Avocat, pentru recurentul pârât, a depus la dosar copie de pe adeverințele medicale nr. 1275/02.06.2008 și nr. 11/26.01.2009 prin care face dovada că recurentul pârât a fost în imposibilitate de a se prezenta la Institutul de Medicină Legală la data de 26.01.2009, în vederea efectuării testului
Instanța a comunicat intimatei reclamante o copie de pe adeverințele medicale depuse la dosar de apărătorul recurentului pârât.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța - constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul pârât, a pus concluzii de admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, pentru efectuarea testului ADN de către recurentul pârât, având în vedere imposibilitatea acestuia de a administra această probă din motive medicale, așa cum rezultă din adeverințele medicale depuse la dosar. A precizat că la data de 26.01.2009 recurentul pârât a fost în imposibilitate de a se prezenta la Institutul de Medicină Legală pentru efectuarea testului ADN, întrucât a fost planificat pentru control la Spitalul de Pneumofiziologie, conform adeverinței nr. 11/26.01.2009.
Intimata reclamantă a depus concluzii scrise, precizând că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la recursul formulat de recurentul pârât. Cu cheltuieli de judecată, reprezentând cheltuielile de transport.
CURTEA
Asupra recursului civil de fata.
1. Prin sentința civilă nr. 5425/08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și cu intimatele Autoritățile Tutelare din cadrul Primăriei comunei și din cadrul Primăriei.
S-a constatat că pârâtul este tatăl minorului, născut la 24.07.2007 în Municipiul D județul V, naștere înregistrată sub nr. 206/26.07.2007 în registrul stării civile D, având ca mamă pe reclamantă.
S-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni pe marginea actului de naștere al minorului în sensul de a se trece la rubrica,tată numele de, după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei în favoarea minorului pensie de întreținere în sumă de 50 lei lunar, începând cu data introducerii cererii 27.05.2008, până la majoratul copilului.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 557,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că părțile au întreținut relații de concubinaj în perioada septembrie - decembrie 2006, interval situat în perioada legală de concepție cuprinsă între a 300-a zi și a 180 - a zi dinaintea nașterii copilului conform dispozițiilor art. 61 codul familiei, situație demonstrată cu depozițiile martorilor audiați în cauză, sora și respectiv cumnatul pârâtului, coroborată cu pasivitatea pârâtului care nu s-a prezentat la instanță și nu și-a formulat nici un fel de apărări, refuzând să se prezinte la interogatoriu.
Față de această situație, instanța a concluzionat că reclamanta a dovedit acțiunea, așa încât s-a constatat că pârâtul este tatăl minorului, conform dispozițiilor art. 53,56,59 codul familiei.
S-a apreciat că este în interesul minorului să fie încredințat mamei, cu obligarea pârâtului în temeiul art. 86, 94 codul familiei, la plata pensiei de întreținere în favoarea copilului.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul care a criticat sentința pentru netemeinicie, arătând că probele s-au administrat în absența sa, probele testimoniale fiind părtinitoare, deoarece se află în dușmănie cu sora sa și cu celălalt martor, solicitând completarea probatoriilor cu martori și încuviințarea testului ADN.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata reclamantă a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
La termenul din 10 decembrie 2008, apelantul pârât a solicitat, iar instanța a încuviințat efectuarea testului ADN, dispunându-se ca pârâtul și intimata reclamantă să se prezinte cu minorul în data de 26.01.2009 la Institutul Național de Medicină Legală, Minovici în vederea recoltării probelor - prorogându-se discutarea probelor testimoniale după efectuarea expertizei.
La termenul din 11 februarie 2009, intimata reclamantă a învederat instanței că apelantul pârât nu s-a prezentat la Institutul Național de Medicină Legală la data de 26.01.2009 stabilită de instanță și a prezentat în acest sens adeverința nr. A 15/14659/2008 din 26.01.2009 emisă de Institutul de Medicină Legală, Minovici.
În raport de această situație, s-a constatat că refuzul apelantului de a se prezenta la data fixată de instanță în vederea prelevării probelor necesare efectuării expertizei este nejustificat, conduce la decăderea sa din probă și la concluzia netemeiniciei criticilor formulate în apel.
2. Prin decizia civilă nr. 34 din 11 febr. 2009 Tribunalul Olta respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât împotriva sentinței civile nr. 5425/08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-.
A obligat apelantul la 900 lei cheltuieli de judecată în apel către intimata apelantă.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Conform art. 1169 cod civil, reclamantul are obligația de a-și proba pretențiile, lucru pe care apelantul pârât nu l-a făcut nici la instanța de fond și nici în apel, deși ambele instanțe au manifestat rol activ și disponibilitate în administrarea tuturor probelor necesare aflării adevărului.
În consecință, în temeiul art. 296 cod procedură civilă, soluția instanței de fond a fost păstrată în totalitate, iar apelul a fost respins ca nefondat și obligat apelantul la cheltuielile de judecată efectuate în apel d e către intimata reclamantă.
3. Impotriva acestei hotarari judecatoresti, apelantul parat a declarat recurs in termen, motivat si timbrat,
Critica este in esenta urmatoarea: in mod gresit instanta de apel a dispus decaderea sa din proba si arata ca la data de 26.01.2009 a fost în imposibilitate de a se prezenta la Institutul de Medicină Legală pentru efectuarea testului ADN, întrucât a fost planificat pentru control la Spitalul de Pneumofiziologie, conform adeverinței nr. 11/26.01.2009.
Solicita admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, pentru efectuarea testului ADN, având în vedere imposibilitatea acestuia de a administra această probă din motive medicale, așa cum rezultă din adeverințele medicale depuse la dosar.
Recursul este fondat si se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Ori de cate ori tatal nu-si recunoaste copilul dinafara căsătoriei, mama, ori in lipsa ei, reprezentantul legal, il pot actiona in justitie, cerand ceea ce i se cuvine de drept copilului și dand curs principiilor care guverneaza aceasta materie.
Prin urmare, cererea de chemare in judecata este introdusa in numele copilului ca titular al dreptului la actiunea in stabilirea paternitatii.
Or, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
De asemenea, art. 6 lit. l din aceeași lege arată că respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează prin interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie.
În acest context, instanța de recurs subliniaza că în cauzele în care obiect al litigiului îl constituie drepturile și interesele legale ale unui copil, este ținută să analizeze respectarea interesului superior al acestuia în conformitate cu principiile mai sus arătate, iar nerespectarea acestora cade sub incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
În sensul celor mai sus precizate, este necesar sa se sublinieze că potrivit art. 8 alin. 1 și 2 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, acesta are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale. Copilul are de la naștere dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit, crescut și educat de aceștia.
În consecință, în cauzele în care se pune în discuție filiația unui copil, este imperios necesar ca aceasta să fie stabilită cu cât mai mare acuratețe și pe cât posibil, să corespundă cu realitatea.
Dovada paternitatii se face prin orice mijloc de proba. Un rol deosebit il reprezinta expertiza medico-judiciara, care desi rezultat pozitiv - are caracter relativ, cu rezultat negativ, are caracter absolut - dand in acest ultim caz un raspuns categoric, in sensul ca cel chemat in fata justitiei nu este tatal copilului.
In mod corect s-au dispus in cauza probele necesare si utile aflarii adevarului, inclusiv proba cu expertiza, de catre instanta de apel.
De asemenea, in mod corect, fiind stabilit timpul legal al concepției copilului, instanța de fond a recunoscut efectul dispozițiilor art.61 Codul familiei, dar bazându-și hotărârea numai pe starea de fapt configurata de probele administrate in cauza.
Asa cum a dispus si tribunalul, cea mai elocventa proba si cu probabilitatea cea mai mare de adevar, in caz afirmativ și absolută - în caz negativ, deci apta sa contribuie la aflarea adevarului in interesul minorului, este cea stiintifica, respectiv expertiza de cercetare a paternitatii prin amprentare genetica (ADN).
Este de inteles ca paratul a avut probleme medicale si nu a fost in masura sa se prezinte pentru recoltarea probelor biologice, de acceptat ca in acest context nu a anuntat instanta in timp util despre imposibilitatea in care s-a aflat, dar este de neințeles ca nu a anuntat- totusi pe reclamanta - pentru a evita o deplasare inutila a acesteia impreuna cu copilul la Institut.
Dar, instanta de apel, in baza unui rol activ efectiv si pentru garantarea reala a desfasurarii procedurii judiciare cu respectarea interesului superior al copilului - titular al actiunii, era in masura sa nu excluda ipoteza unei imposibilitati obiective de prezentare a paratului, sa-l crediteze ca fiind de buna credinta si sa acorde un termen pentru a face verificari in acest sens. Mai ales ca, paratul trebuie să cunoască faptul ca stabilirea paternitatii, mai devreme sau mai tarziu, in caz ca se pierde procesul, oricum are efecte pentru trecut.
Ca a fost asa, o demonstreaza inscrisul medical depus la dosar in recurs, admisibil potrivt art. 305 Cod procedura civila, potrivit caruia la data de 26.01.2009 paratul a fost în imposibilitate de a se prezenta la Institutul de Medicină Legală pentru efectuarea testului ADN, întrucât a fost planificat pentru control la Spitalul de Pneumofiziologie, conform adeverinței nr. 11/26.01.2009.
Numai in baza unei verificari suficiente, instanta ar fi fost pe deplin indreptatita sa aplice sanctiunea decaderii, aceasta fiind adecvata ca masura si proportionala in raport cu conduita procesuala culpabila a paratului, permitand in aceste conditii aplicarea in speta a disp. art. 1169 cod civil si pastrarea ca legala si temeinica a sentintei atacate, în limita probelor administrate.
Asadar, aplicarea dispozitiilor procedurale nu este un scop in sine si, cata vreme obiectul cauzei de fata nu era stabilirea unei paternitati, ci a paternitatii reale a copilului, sens in care interesul superior al copilului este mai eficient protejat din perspectiva dreptului său la identitate, prin efectuarea expertizei - instanta era tinuta sa faca si aceasta din urma verificare, aplicand dispozitiile procedurale de o maniera flexibila, intrucat aplicarea unei sanctiuni cum este aceea a decaderii, nu poate fi privita doar ca un simplu reflex procedural.
Prin urmare, procedând în sensul celor mai sus arătate instanța de apel a pronunțat o hotărâre casabila, ce atrage incidența în speță a dispozițiilor art. 304 pct. 5 cod procedură civilă, dar si ale art. 312 alin. 5 Cod procedura civila - de trimitere spre rejudecare pe fond, pentru ca niciuna din parti sa nu fie lipsite de un grad de jurisdictie.
Față de cele mai sus reținute și avand in vedere ca hotărârea instanței de apel nu poate fi nici modificată, fiind necesară administrarea unei expertize medico-legale privind cercetarea paternității prin amprentare genetica asa cum s-a cerut, a cărei administrare in recurs nu este posibilă potrivit art. 305 Cod procedura civila, s-a admis recursul declarat de parat, s-a casat decizia recurată și s- trimis cauza spre rejudecarea apelului aceleiasi instante - Tribunalul O l
Curtea reaminteste cu aceasta ocazie paratului ca potrivit legii, o astfel de cauza se judeca de catre instanta cu respectarea principiului celeritatii si ca drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna credinta si in scopul pentru care au au fost recunoscute.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 34 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 5425 din 08 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, autoritate tutelară fiind PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ și PRIMĂRIA - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ.
Casează decizia civilă 34 din 11 febr. 2009 Tribunalului Olt și trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
4 ex/14.05.09
Tehn.red.
Gh.
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Mariana Mudava
← Divort. Decizia 269/2009. Curtea de Apel Suceava | Plasament. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Constanta → |
---|