Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul ALBA

Decizia nr. 238/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 238/2015

Acesta este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 238/2015

Ședința publică de la 03 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. P. P.

Judecător M. I. M.

Judecător D. G.

Grefier R. D.

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta L. G. E. și de pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI A. I., și MUNICIPIULUI A. I., PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 594/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar civil nr._ .

Obiectul cauzei acțiune în răspundere delictuală

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate prin încheierea inițială de amânare a pronunțării din 20.10.2015, când instanța pentru a dat posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise a acordat un termen de pronunțare la 27.10. 2015, apoi la 03.11.2015, încheieri care fac parte integrantă din prezenta sentință.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 594/2015 Judecătoria A. I. a admis în parte acțiunea reclamantei L. G. E., domiciliată în A. I., ., ., jud. A. formulată în contradictoriu cu pârâții C. L. al municipiului A. I. și Municipiul A. I., prin primar, ambii cu sediul în A. I., Calea Moților, nr. 5, jud. A..

A obligat, în solidar, pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei, cu titlul de daune morale.

A obligat, în solidar, pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 343/2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a fost admis recursul declarat de către reclamanta L. Gabrila, dispunându-se casarea Hotărârii nr. 564/2014, pronunțată de Judecătoria A. I. și trimiterea cauzei către aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 07.11.2014 sub dosar nr._ .

Prin acțiunea precizată înregistrată pe rolul acestei instanțe în dosarul nr._, reclamanta L. G. E. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții C. L. al municipiului A. I. și Municipiul A. I., prin primar, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii se arată că în 05.11.2011, ora 20,00, reclamanta se deplasa pe . I. și la coborârea de pe trotuar pentru angajarea în traversarea străzii, printr-un loc neiluminat, a căzut și a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 2-3 zile îngrijiri medicale.

Cauza accidentului ar fi, în opinia reclamantei, modul defectuos de amplasare a dalelor pe trotuar care nu mai respectă înălțimea treptelor, ultima dintre acestea fiind acoperită de dale și, în consecință, distanța dintre treaptă și șosea fiind foarte mare.

Se arată că după efectuarea reparațiilor stradale, prima treaptă ar fi fost înălțată prea mult față de nivelul șoselei, distanța între trotuar și șosea fiind prea mare și neconformă cu documentația de executare a reparațiilor.

În dovedirea acțiunii s-a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri și depozițiile martorilor.

În drept, au fost invocate prev. art. 1349 și 1357 Cod civil.

Reclamanta a depus la dosar, în copie, certificat medico legal (f. 4).

Prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 8-9), pârâtul C. L. al Municipiului A. I. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, soluționată prin încheierea din 18.11.2013, iar cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii reclamantei.

În motivarea întâmpinării se arată că în sarcina pârâtului nu poate fi reținută nici o culpă și a indicat drept cauză exoneratoare de răspundere fapta victimei.

În drept, au fost invocate prev. art. 1349 și 1357 Cod civil.

Pârâtul a depus la dosar autorizația de construire nr. 397/26.06.2007, dispoziția de șantier nr. 8/2008, planul de situație privind amenajarea suprafețelor dalate la . și CH 1, proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, planșe foto (f. 29-42) și memoriu geotehnic (f. 67-127).

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

În fapt la data de 05.11.2011, reclamanta care circula pe . A. I., într-un loc neiluminat a coborât de pe trotuar, în scopul de a se angaja în traversarea străzii, însă a căzut suferind leziunile descrise în certificatul medico-legal nr. 3089/IA/943 eliberat la data de 07.11.2011 de Serviciul de medicină Legală A. (f. 4).

Conform acestui certificat medico-legal leziunile suferite de reclamantă s-au putut produce prin cădere pe un plan dur.

Reclamanta a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților și obligarea acestora la plata sumei de 2500 lei cu titlul de daune morale, considerând că vătămarea sa corporală s-a produs ca urmare a nerespectării de către pârâți a înălțimii bordurilor cu ocazia montării dalelor pe trotuar.

Prevederile art. 1349 Cod. civil stabilesc principiile generale ale răspunderii civile delictuale, statuând că „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile sau inacțiunile sale drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane” iar „cel care cu discernământ încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Pe lângă răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie ale cărei condiții de angajare sunt stabilite prin prevederile art. 1357 Cod. civil - fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția – Codul civil prin prevederile art. 1376 alin. 1 instituie răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, în sarcina persoanei care are paza lucrului respectiv în sarcina proprietarului lucrului sau a celui care, în temeiul unei dispoziții legale sau al unui contract, ori chiar numai în fapt, exercită controlul sau supravegherea lucrului sau se servește de acesta în interes propriu.

În ceea ce privesc condițiile pentru angajarea răspunderii pentru lucruri trebuie observat în primul rând că, prin raportare la prevederile art. 1376 alin. 1 Cod. civil aceasta operează independent de orice culpă din partea celui care are paza lucrului, astfel încât pentru a obține despăgubiri este necesar ca victima să facă dovada îndeplinirii a două condiții: existența prejudiciului și a împrejurării că acesta a fost produs de către lucrul respectiv.

Pentru a se exonera de răspundere, persoana care deține paza juridică a lucrului trebuie să facă dovada existenței fie a faptei victimei înseși, fie a faptei unui terț pentru care nu este ținut să răspundă.

În ceea ce privește condiția existenței prejudiciului instanța constată că acesta rezidă în vătămarea corporală a reclamantei care, împiedicându-se de trotuarul amenajat de pârâte pe . leziuni la nivelul feței, a mâinii stângi și a genunchiului drept, ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Vătămarea corporală a reclamantei a survenit în contextul în care în zona blocului CF 7 de pe . I. au fost efectuate lucrări de reabilitare a părții carosabile și a trotuarelor, conform autorizației de construire nr. 397/2007 și a memoriului tehnic întocmit în acest scop de . (f. 180).

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. I. astfel cum a fost ulterior completat s-a constatat faptul că Ordinul nr. 1576/15.10.2002 al Ministerului pentru aprobarea reglementării tehnice – Normative privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare, nu a fost respectat în totalitate cu ocazia executării lucrărilor de modernizare a aleilor de acces în . proiectul de execuție a unde au fost prevăzute măsuri compensatorii pentru siguranța în execuție. În concret, nu a fost respectată înălțimea bordurii care deși a fost proiectată la 8-12 cm, are în realitate 14 cm, iar unghiul de înclinație nu are 450, așa cum s-a prevăzut în proiect.

Independent însă de aceste deficiențe de execuție a lucrărilor, răspunderea delictuală a pârâților poate fi angajată în condițiile art. 1376 Cod. civil, prin dovada pe care reclamanta a făcut-o că, din cauza bordurii executată în beneficiul pârâtelor a suferit un prejudiciu, constând în vătămarea sa corporală, prejudiciu pentru repararea căruia se impun a fi acordate daune morale în sumă de 1000 lei.

La cuantificarea acestora instanța a avut în vedere în lipsa unor criterii legale, respectarea unui raport de proporționalitate între suma acordată cu titlul de daune morale și măsura în care valoarea nepatrimonială căreia i s-a adus atingere – dreptul la sănătate și integritate corporală a fost afectată, consecințele pe plan fizic și psihic care i-au urmat și măsura în care acestea au fost recepționate de victimă.

Deși pârâtele au invocat în apărare existența unei cauze exoneratoare de răspundere, aceea privind fapta victimei înseși, respectiv a reclamantei care nu a manifestat suficientă atenție și prudență, este de observat că nu au produs nicio dovadă sub acest aspect. Dimpotrivă probele administrate, în concret, raportul de expertiză a relevat, culpa acestora în modul de realizare a lucrărilor edificate.

Față de starea de fapt și de drept reținută, instanța a admis în parte acțiunea civilă cu soluționarea căreia a fost investită și în consecință:

A obligat, în solidar, pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei, cu titlul de daune morale.

În baza art. 453 Cod. proc. civilă și având în vedere măsura în care a fost admisă acțiunea civilă au fost obligate pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs atât reclamanta L. G. E. cât și pârâții C. L. AL MUNICIPIULUI A. I. și MUNICIPIUL A. IULI.

Reclamanta L. G. E. a solicitat în principal, admiterea recursului, casarea in parte a sent.civ.nr.594/2015 și, in consecința majorarea daunelor morale la suma se 2500 lei,suma solicitata și acordarea cheltuielilor de judecata integral, respectiv 1700 lei, din care 1300 lei reprezentând onorariu de avocat și 400 lei onorariu expert;

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, casarea in parte a sent.civ.nr.594/2015 și, în consecință acordarea cheltuielilor de judecată integral, respectiv 1700 lei, din care 1300 lei reprezentând onorariu de avocat și 400 lei onorariu expert;

În expunerea de motive s-a arătat următoarele:

Reclamanta a solicitat cu titlu de daune morale suma de 2500 lei, arătând ca, urmare a prejudiciului suferit din vina intimatelor, am suferit leziunii ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.3089/IA/943, eliberat la data de 07.11.2011. S-a mai arătat că problemele medicale pe care le-a suferit nu s-au rezumat la cele 2-3 zile, ci pe parcursul unui an întreg am avut și suportat dureri la picior. Astfel, apreciez ca suma de 2500 lei este o suma rezonabila, iar instanța de fond trebuia sa o admită.

In ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecata in cuantum de 600 lei proporțional cu măsura în care acțiunea a fost admisa, recurenta menționează că instanța trebuia sa le acorde integral, chiar daca a redus cuantumul daunelor morale solicitate. S-a precizat că nu a avut decât un singur capăt de cerere, iar faptul ca nu s-a acordat suma solicitata, ci o alta mai mica, nu înseamnă ca i-au fost respinse alte pretenții, respectiv alte capete de cerere,pentru a justifica obligarea la cheltuieli de judecată proporțional cu suma admisă. Acțiunea la instanța de fond a fost înregistrata la începutul anului 2012 și s-a finalizat după trei ani, astfel încât onorariul avocatului, de 1300 lei este pe deplin justifica cu atât mai mult cu cat am declarat recurs și sentința inițială a fost casata ,iar dosarul a fost trimis spre rejudecare la instanța de fond. De asemenea, onorariul expertului in cuantum de 400 lei a fost achitat integral, expertiza efectuata nu are nicio legătura cu cuantumul daunelor morale solicitate. Astfel, cheltuielile pe care le-am efectuat nu au legătură cu cuantumul sumei acordate cu titlu de daune morale, suma care putea fi aceeași cu cea acordata sau sa solicit chiar mai puțin.

In drept, invoc dispoz.art304/l din Cod procedură civilă.

Pârâții C. L. AL MUNICIPIULUI A. I. și MUNICIPIUL A. I., prin recursul formulat, au solicitat să se constate că sunt îndeplinite cerințele de formă ale recursului, admisibilitatea în principiu a acestuia, respectiv încadrarea motivelor de recurs în motivele de nelegalitate prevăzute de disp. art. 304, pct. 9, coroborat cu disp. art. 304 ind. 1 VCPC, iar prin decizia ce se va pronunța să se admită recursul în considerarea disp. art. 312, respectiv să fie modificată în tot sentința nr. 594/2015 pronunțată de Judecătoria A. I., în dosarul nr._, iar în urma rejudecării fondului să se respingă acțiunea formulata de către reclamanta L. G. E., domiciliata in A. I., str. ., ..64, jud. A., ca nefondata .

În expunerea de motive, s-a arătat următoarele:

Prin sentința recurată, instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, i-a obligat la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale și la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecata .

In motivarea sentinței, instanța de fond a reținut că apărările pârâților nu pot fi acceptate. Angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, prin raportare la prevederile art. 1376 alin 1 Cod civil, operează independent de orice culpa din partea celui care are paza lucrului In concret reclamanta a făcut dovada îndeplinirii a condiției împrejurării ca prejudicial a fost produs de lucrul respectiv . La rândul lor pârâții nu am făcut dovada exonerării de răspundere fie a faptei victimei înseși fie a faptei unui terț pentru care nu sunt ținuți a răspunde .

Instanța a apreciat că vătămarea corporala s-a produs în concret datorita faptului ca nu s-a respectat înălțimea bordurii care deși a fost proiectata la 8-12 cm, are in realitate 14 cm. iar unghiul de inclinație nu are 45° așa cum s-a prevăzut în proiect .

Consideră că sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de disp. art. 304,pct. 9 Cod proc.civ.” când hotărârea pronunțată este lipsita de temei legal ori a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii. “ pentru modificarea hotărârii instanței de fond. Instanța recurge la textele de lege aplicabile spetei, dar fie le încalcă, in litera sau spiritul lor, fie le aplica greșit, interpretarea pe care le-o da fund prea întinsă sau prea restrânsa ori cu totul eronata.

In motivarea acțiunii, reclamanta învederează faptul că la data de 05.11.2011, în jurul orei 20, deplasându-se pe . și la coborârea de pe trotuar, care în mod normal ar fi trebuit să aibă 2-3 trepți, pentru a se angaja în traversarea străzii, într-un loc neiluminat, a căzut și a suferit leziuni ce au necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale, conform cert. med. leg. nr. 3089/943/07.11.2011.

În continuare, se arată faptul că datorită dalelor care au fost puse pe trotuar nu s-a mai respectat înălțimea treptelor, distanta dintre treapta și șosea fiind foarte mare, ceea ce a condus la modificarea nivelului străzii și la producerea accidentului.

În raportul de expertiza tehnică efectuat in cauza se arată că anterior lucrărilor de amenajare stradala, accesul in blocul de locuințe se făcea pe un traseu pe care erau amplasate 3 trepte, iar in prezent pe același traseu sunt doar 2 trepte. Bordura de la accesul pietonal de la . locuințe CP 7 este executata cu muchii teșite.

Accesul pietonal la intrarea in . vizibil si diferențiat sub aspectul materialelor, fiind executat din dale de beton antiderapante si care nu sunt alunecoase nici in condiții de umiditate.

La efectuarea lucrării de amenajare stradala a fost respectata legislația romana si nu s-a putut indica nici un text de lege încălcat cu ocazia efectuării acestor lucrări.

Prin urmare, nu se poate susține ca efectuarea lucrărilor de reparații stradale ar constitui o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.

Pretinsa fapta ilicita reținuta de instanța și susținută de reclamanta ar consta in amenajările stradale efectuate in mod defectuos, dar reclamanta nu are in vedere faptul ca pentru respectivele lucrări de construcții a fost emisa autorizație valabila, însoțită de memoriu geotehnic bine documentat si detaliat, iar in final lucrările au fost recepționate.

Accidentarea reclamatei nu apare în contextul faptic și legal ca fiind urmarea unor acțiuni sau inacțiuni ale autoritarilor locale, ci este rezultatul neatenției a propriei culpe a reclamantei, ceea ce îi exonerează pe pârâți de răspundere.

Conform disp. art. 1349 Cod Civil, care reglementează răspunderea civila delictuală, consideră că și-au îndeplinit obligația de a respecta regulile de conduită pe care legea le impune și nu au adus atingere, prin acțiuni ori inacțiuni, (drepturilor și intereselor legitime ale reclamantei.

Nu în ultimul rând, având în vedere caracterul subiectiv, intern, privind dovada vinovăției, reclamanta nu a dovedit nici elementele exterioare: fapta autorului, caracterul ilicit obiectiv al acestei fapte, legătura de cauzalitate dintre fapta și prejudiciu etc.

Conform disp. art. 1357 Cod Civil, referitoare la răspunderea pentru fapta proprie, pentru a exista condițiile răspunderii trebuia sa cauzam un prejudiciu printr-o faptă ilicita și să fi fost săvârșită cu vinovatei. In speța, consideram ca in sarcina lor nu se poate retine nici cea mai ușoara culpa. Având in vedere disp. art. 1358 din Codul Civil, conform criteriilor particulare de apreciere a vinovatei s-a solicitat a se avea în vedere împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana recurenților. In acest sens raportat la disp. art. 1352 si art. 1380 NCC invocă o cauza exoneratoare de răspundere și anume: fapta victimei însăși.

In ceea ce privește invocarea prevederilor art. 1376, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, consideram ca nu este aplicabil in speța deoarece nu s-a probat ca prejudiciul a fost cauzat de lucrul ( trotuar, borduri, treapta etc.).

Conform prevederilor art. 1380 NCC invocă o cauză exoneratoare de răspundere și anume: fapta victimei însăși.

Fără a fi de rea credința, în cazul de față, s-a considerat că reclamanta nu a manifestat o suficienta atenție și prudenta, având în vedere ca nu se pune problem a existentei de gropi ori alte obstacole care îngreunează circulația pietonal, nesemnalizata corespunzător. Ce fel de dovada trebuia sa producem (în opinia instanței) pentru a demonstra ca pentru diferența de 2 cm. reclamanta nu a manifestat suficienta prudenta si atenție

În ceea ce privește despăgubirea solicitată în cuantum de 2500 lei si acordată în cuantum de 1.000 de lei cu titlu de daune morale. Din certificatul medico legal rezulta ca leziunile necesită (excoriații) 2-3 zile îngrijiri medicale. În literatura juridica se face vorbire despre repararea prejudiciului în natură, prin echivalent sub forma de daune, reclamanta nejustificând daunele morale. Sub un alt aspect reclamanta nu face dovada ce reprezintă acest prejudiciu suferit, sau diminuat veniturile pe care le realiza din munca sau pensie ?și care este prejudiciul efectiv suferit.

In drept, art. 1349, art. 1357, art. 1358, art. 1352, art. 1376, art. 1380 din Civil.

Analizând recursul declarat împotriva sentinței menționate, Tribunalul constată următoarele:

În data de 05.11.2011, ora 20, reclamanta se deplasa pe . I. și, la urcarea pe trotuarul care ducea spre blocul CF 7, s-a împiedicat, suferind leziuni la față și membrele inferioare, ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Conform Memoriului Tehnic întocmit în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare a străzii respective (f. 182 dosar de fond nr._ ), înălțimea bordurii trebuia să fie între 8-12 cm, însă aceasta a fost executată la înălțimea de 14 cm (f. 170 dosar de fond nr._ ). În plus, bordurile ar fi trebuit să fie teșite și să aibă o înclinație de 45 de grade, însă nici această condiție nu este îndeplinită.

În opinia Tribunalului, acest mod de execuție a lucrărilor a creat o stare de pericol pentru pietoni și a favorizat accidentarea reclamantei din data de 05.11.2011, în condițiile în care această diferență de nivel era peste limita admisă și, în plus, ar fi trebuit evidențiată prin marcaje vizibile, așa cum prevede art. 2 din Ordinul nr. 1576/2002.

În aceste condiții, Tribunalul consideră că instanța de fond a considerat, în mod corect, că sunt îndeplinite condițiile art. 1349 Cod civil, privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, precum și prevederile art. 1376 alin. 1 Cod civil, privind răspunderea pentru prejudiciul produs de lucruri.

Instanța de fond a acordat doar suma de 1000 lei, invocând criterii de proporționalitate între fapta ilicită și prejudiciu, însă Tribunalul consideră că această diminuare a sumei solicitate, deși corectă, are ca justificare fapta victimei înseși, care a avut un rol concurent, însă nu exclusiv, la producerea accidentului.

Astfel, măsurătorile efectuate de expert, precum și planșa foto (f. 172 dosar de fond nr._ ) executată la fața locului nu evidențiază erori grave în execuția lucrărilor, astfel că și neatenția reclamantei a avut un rol în vătămarea sa, mai ales că nu rezultă din probe că și alte persoane s-ar fi accidentat în locul respectiv.

În privința cheltuielilor de judecată acordate de instanța de fond, Tribunalul apreciază că acestea au fost în mod corect acordate, proporțional că despăgubirile acordate de instanță. Cheltuielile cu expertiza fac parte din aceste cheltuieli, astfel că nu puteau fi calculate și acordate separat .

Având în vedere că ambele recursuri vor fi respinse, Tribunalul va compensa cheltuielile de judecată din această fază procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de reclamanta L. G. E. și pârâții C. L. AL MUNICIPIULUI A. I. și MUNICIPIUL A. I. împotriva sentinței civile nr. 594/2015 pronunțată de Judecătoria A. I..

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 3 noiembrie 2015.

Președinte,

L. P. P.

Judecător,

M. I. M.

Judecător,

D. G.

Grefier,

R. D.

Red. MM/ 6 ianuarie 2016

Tehnored. R.D. 6 ianuarie 2016

Judecător fond C. D. N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul ALBA