Pretenţii. Decizia nr. 149/2015. Tribunalul ALBA

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 71.906 lei, reprezentând readucerea la starea inițiala a terenului in suprafața de 2071 mp potrivit raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de expertul C. H. D. in fata Tribunalului A. la termenul din data de 28.05.2013

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 6.720 lei reprezentând valoarea producției nerealizate de la data introducerii acțiunii si pana la data de 19.11.2013 conform raportului de expertiza, completare întocmit de expertul C. H. D. in fata Tribunalului A. Ia termenul din data de 19.11.2013.

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 3.000 lei reprezentând contravaloarea a 100 de brazi defrișați de parați de pe terenul proprietatea lui conform raportului C. H. D. in fata Tribunalului A. la termenul din data de 10.09.2013

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 875 lei valoarea gardului distrus de parat potrivit raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de expertul C. H. D. in fata Tribunalului A. la termenul din data de 10.09.2013

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 3.045 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de încărcare a pământului fertil pentru a fi transportat la terenul in litigiu C. H. D. in fata Tribunalului A. la termenul din data de 10.09.2013

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 27.000 lei reprezentând cantitatea de piatra excavata de parata de pe proprietatea lui si folosita la amenajarea drumului conform raportului de expertiza, completare întocmit de expertul C. H. D. in fata Tribunalului A. la termenul din data de 19.11.2013

Să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 41.437 lei reprezentând contravaloarea la pret de circulație a suprafeței de 3767 mp pentru terenul care nu poate fi adus la starea inițiala așa cum rezulta din raportul de expertiza întocmit de expertul C. H. D. in fata Tribunalului A. la termenul din data de 28.05.2013 si din completarea la acesta din data de 10.09.2014.

Total despăgubiri = 153.983 lei

In baza art. 274 si 277 din Codul de procedura civila, solicită obligarea paraților, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata, efectuate in toate fazele procesuale, in cuantum de 20.273,04 lei, conform notei de cheltuieli .

În motivarea cererii a arătat că așa cum rezulta din probele administrate la dosarul cauzei, paratele i-au cauzat un prejudiciu. Prejudiciul a fost cauzat in urma greșelii paratelor, condițiile art. 998 din Codul civil fiind îndeplinite in prezenta cauza. Apreciază ca paratele care, așa cum a stabilit Tribunalul A. prin Decizia civila nr. 262/A/2013, au calitate procesuala, trebuie sa răspundă în solidar pentru paguba pricinuita, având in vedere dispozițiile art.1039 din Codul civil, culpa fiind . determina procentajul acesteia pentru fiecare dintre parate. In dosar au fost administrate proba testimoniala (filele 73, 74, 75 din dosarul nr._ si filele 143, 144 din dosarul nr._ ) si proba cu expertiza tehnica, valoarea despăgubirilor fiind cuantificata in concluzii scrise conform raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de către expertul C. H. D., la data de 28.05.2013 si completat in fata Tribunalului A. la data de 10.09.2013 si 19.11.201.3. A mai arătat că în cauza a dovedit si cheltuielile efectuate cu prezentul proces, așa cum rezulta din nota de cheltuieli si având in vedere art. 274 si 277 din Codul de procedura civila, precum si atitudinea procesuala a paraților, se impune obligarea in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.

Judecătoria Câmpeni prin Sentința civilă nr. 643 din 11.09.2014 a admis în parte cererea reclamantului S. P. împotriva pârâților C. L. S., C. S. și . SRL R. MONTANĂ și în consecință:

A obligat pârâții, în solidar, să plătească reclamantului suma totală de_ lei compusă din: suma de 71.906 lei, reprezentând readucerea la starea inițiala a terenului in suprafața de 2071 mp; suma de 6.720 lei reprezentând valoarea producției nerealizate de la data introducerii acțiunii si pana la data de 19.11.2013; suma de 3.000 lei reprezentând contravaloarea a 100 de brazi defrișați de parați de pe terenul proprietatea reclamantului ; suma de 875 lei valoarea gardului distrus; suma de 3.045 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de încărcare a pământului fertil; suma de 27.000 lei reprezentând cantitatea de piatra excavata de pe terenul proprietatea reclamantului.

Obligă parații, in solidar, să plătească reclamantului suma de 20.273,04 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost respinsă, ca lipsită de calitate procesuală pasivă, cererea reclamantului împotriva pârâtei Primăria S..

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.1657/2009, pronunțată de către Judecătoria Cîmpeni în dosar nr._, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul S. P., domiciliat în ., nr. 92, jud. A., împotriva pârâtei Primăria C. S., jud. A., a fost obligată pârâtă Primăria C. S. să plătească reclamantului suma de_,74 lei cu titlu de despăgubiri, a fost obligată pârâta Primăria C. S. să elibereze terenul proprietatea reclamantului în suprafață de 1124 m.p. și a-l aduce în starea anterioară, în caz contrar autorizează pe reclamant să facă aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei, a fost obligată pârâta Primăria C. S. să plătească reclamantului suma de 3859 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 1735 lei taxe judiciare de timbru, 1814 lei onorariu de expert și 310 lei cheltuieli cu transportul martorilor la instanță.

S-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtei . SRL R. Montana, la plata despăgubirilor, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civilă nr.1657/2009, pronunțată de către Judecătoria Cîmpeni în dosar nr._, a fost formulat recurs de către pârâtul C. local S., admis prin decizia civilă nr.457/2010 a Tribunalului A., care a casat hotărârea recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea aceleiași instanțe de fond.

În urma pronunțării acestei decizii cauza s-a înregistrat sub dosar nr._ .

La termenul de judecată din data de 5.12.2011, instanța supunându-se dispozițiilor obligatorii ale instanței de control judecătoresc a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria . local S. iar, apoi a acordat cuvântul pe fond.

Prin sentința civilă nr 1950/2011 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosar_ ( acvirat) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria . local S. și s-a respins cererea formulată de către reclamantul S. P., domiciliat în ., nr. 92, jud. A., ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; s-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtei . SRL R. Montana, la plata despăgubirilor, ca neîntemeiată; s-a respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate de către reclamant și a fost obligat reclamantul în baza art.200 cod procedură civilă la plata sumei de 310 lei, cheltuieli cu transportul martorilor la instanță; s-a respins solicitarea pârâtelor Primăria . local S. privind suportarea de către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, apel care prin decizia civilă nr. 262/A/2013 a Tribunalului A. pronunțat in dosar_ a fost admis si s-a anulat sentința civilă apelată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.

La pronunțarea acestei decizii instanța a avut in vedere că la data de 12.10.2007 în temeiul OUG 34/2006 s-a încheiat contractul de lucrări nr. 3650 între C. local S. și . BM SRL având ca obiect construire platformă pentru deșeuri cu depozitare temporară. Din lecturarea acestui act, care a stat la baza lucrărilor de investiții rezultă că părți sunt C. local și . BM SRL.

De asemenea, din expertiza topografică efectuată în cauză rezultă că obiectivul de investiții ce a format obiectul contractului 3650/2007 este amplasat pe imobilul proprietatea apelantului reclamant.

Tribunalul a apreciat că atât C. local al comunei S. are calitate procesuală pasivă cât si . a acționat în calitate de executant al lucrării iar din contract nu rezultă că consiliul local face dovada proprietății terenului unde urmează a se amplasa platforma.

A mai reținut Tribunalul că în speță calitatea procesuală pasivă a pârâtului C. local nu trebuie apreciată numai prin prisma dispozițiilor Legii 215/2001 ci coroborat cu dispozițiile OUG 34/2006, motiv pentru care în baza disp. art. 289 C. a admis apelul și a trimis cauza spre rejudecare pentru ca instanța de fond să se pronunțe pe fondul acțiunii deduse judecății, cu motivarea ca în rejudecare, instanța de fond va avea în vedere raportul de expertiză întocmit în cauză pentru soluționarea cu celeritate a cauzei.

In cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară, întocmit de expert G. G., lucrare depusă la dosar filele 111-115 și completare la această expertiză depusă la dosar (filele 145-148), necontestată de părți, din care se reține faptul că imobilele în litigiu sunt situate pe raza comunei S., . cele înscrise în CF 4422 S., top 7533, 7534, 7535/1, 7356/1, 7356/2 și CF 4457 sohodol, top 7357/1, proprietatea reclamantului, în cota de 1/1 parte.

In urma măsurătorilor efectuare la fața locului, se reține faptul că pe terenul proprietatea reclamantului s-au efectuat unele lucrări de construcții la solicitarea pârâtei Primăria C. S., de către pârâta . SRL R. Montana în calitate de executant, constând din: crearea unui taluz cu pantă medie de 35 grade, de natură pășunat pe o suprafață de 652 m.p., o rigolă în lungime de 250 m.p și lățime de 1 m, un drum în lățime de 4 m cu asfalt și acostamente de 1 m, o umplutură situată pe luncă pe suprafață de 1094 m.p., toate aceste lucrări fiind marcate în planul de situație în raportul de expertiză tehnică topografică anexa nr. 1. Prin completarea la raportul de expertiză tehnică, expertul a evidențiat că suprafața totală ocupată prin lucrări de construcție de către pârâta Primăria comunei S., respectiv ( taluz, rigolă, diferență de drum, umplutură pe luncă) este de 2590 m.p. plus lucrările de excavare din stâncă, volumul de material excavat, ca urmare a dinamitării acestuia impusă de necesitatea efectuării lucrărilor sunt situate pe CF 4422 S., pe suprafața de 121 m.p. Același expert mai constată că în urma efectuării unor ziduri pe o parte a cursului văii, de cca. ½ din lățime, s-a îngustat cursul inițial al văii existând posibilitatea ca apa să inu8nde o parte din terenul reclamantului pe cca. 15 m lungime.

Din punct de vedere valoric, pagubele au fost evaluate de către expert C. H. D. ( filele 121-139 cu o completare la acesta filele 155 – 169 ambele din dosar_ ), care concluzionează că, prin efectuarea lucrărilor de construcții de către pârâta Primăria comunei S., valoric s-au produs următoarele pagube: suma de 71.906 lei, reprezentând readucerea la starea inițiala a terenului in suprafața de 2071 mp; suma de 6.720 lei reprezentând valoarea producției nerealizate de la data introducerii acțiunii si pana la data de 19.11.2013; suma de 3.000 lei reprezentând contravaloarea a 100 de brazi defrișați de parați de pe terenul proprietatea reclamantului ; suma de 875 lei valoarea gardului distrus; suma de 3.045 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de încărcare a pământului fertil; suma de 27.000 lei reprezentând cantitatea de piatra excavata de pe terenul proprietatea reclamantului.

In cauză au fost audiați și martorii: N. I., G. E., O. I., declarații atașate la dosarul cauzei filele 73, 74,75 din dosar, precum și martorul O. I. I., declarație atașată la fila 285 din dosar, din care se reține faptul că, o parte din terenul proprietatea reclamantului situat pe raza comunei S., . supus unor lucrări de construcții în perioada anului 2008 efectuate la solicitarea Primăriei comunei S. ca organ al administrației publice locale printr-o firmă de construcții. In urma acestor lucrări, rezultă din declarațiile martorilor audiați, că au a fost amenajate pe terenului reclamantului drumuri de acces respectiv, extins cel existent, lucrări de taluzare, defrișare de copaci, excavări de material de construcții pentru amenajarea drumului, efectuarea de rigole pentru scurgerea apelor pluviale. Se mai reține faptul că, terenul în litigiu nu a fost folosit niciodată de către Primăria comunei S., declarația martorului G. E. (fila 74).

Din contextul probelor administrate la dosar, se poate reține faptul că, modernizarea drumul în cauză, precum și efectuarea celorlalte lucrări de construcții s-au făcut fără consultarea prealabilă a proprietarului terenului, în speță a reclamantului, încălcându-se deci prevederile constituționale, potrivit cărora „nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa decât pentru utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire”.

Față de considerentele de mai sus, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamant, în baza art. 998 și urm. din codul civil, obligând pe pârâtele C. S. și . SRL ROSIA MONTANA să plătească reclamantului în solidar, suma totală de_ lei compusă din: suma de 71.906 lei, reprezentând readucerea la starea inițiala a terenului in suprafața de 2071 mp; suma de 6.720 lei reprezentând valoarea producției nerealizate de la data introducerii acțiunii si pana la data de 19.11.2013; suma de 3.000 lei reprezentând contravaloarea a 100 de brazi defrișați de parați de pe terenul proprietatea reclamantului ; suma de 875 lei valoarea gardului distrus; suma de 3.045 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de încărcare a pământului fertil; suma de 27.000 lei reprezentând cantitatea de piatra excavata de pe terenul proprietatea reclamantului.

Față de pârâta PRIMĂRIA S., s-a respins cererea reclamantului, întrucât aceasta nu are calitate procesuală pasivă neavând personalitate juridică, personalitate juridică având doar . C. L..

În baza art 274 Cod Procedura Civila au fost obligați parații, C. L. S., C. S., . SRL ROSIA MONTANA in solidar, să plătească reclamantului suma de 20.273,04 lei cu titlu de cheltuieli de judecată conform notei de cheltuieli de la dosar compusă din 580 lei taxă judiciară de timbru și 2000 lei onorariu avocat, ambele in dosar_ : următoarele cheltuieli din dosar_: 100 lei taxă judiciară de timbru ( fila 26), 201,70 lei onorariu expert ( fila 84), 150 lei transportul si ziua de muncă pentru martorul N. I. ( fila 88), 100 lei ziua de muncă si transportul martorului O. I. ( fila 89), 60 lei ziua de muncă si transportul martorului G. E., 201,70 lei onorariu expert ( fila 86), 601,80 lei onorariu expert ( fila 117), 661,98 lei onorariu expert ( fila 169), 940 lei taxă de timbru ( fila 196), 482 lei taxă timbru ( fila 198), 213 lei taxă timbru ( fila 284), 24,90 lei copii xerox ( fila 8 vol II ), 21 lei contravaloare transport ( fila 21), 18 lei contravaloare transport ( fila 43), 80,07 lei contravaloare transport ( fila 50), 2376 lei taxă timbru ( fila 16), 2058 lei taxă timbru ( fila 5), 19 lei cheltuieli transport si taxă timbru ( fila 22), 80,04 lei contravaloare transport ( fila 34), 1 leu taxă timbru ( fila 40), 301,70 lei onorariu expert ( fila 79), 702,10 lei onorariu expert ( fila 89), 1303,90 lei onorariu expert ( fila 94), 620 lei onorariu avocat, 1000 lei onorariu avocat, 1200 lei onorariu avocat, 101,43 lei cheltuieli de transport, 14 lei cheltuieli de transport, 14 lei cheltuieli de transport, 101 lei cheltuieli de transport, 100,04 lei cheltuieli de transport, 100,07 lei cheltuieli de transport, 99,96 lei cheltuieli de transport, 100,16 lei cheltuieli de transport, 100 lei cheltuieli de transport, 102 lei cheltuieli de transport, 100,1 lei cheltuieli de transport, 100,2 lei cheltuieli de transport, 100,3 lei cheltuieli de transport, 100,09 lei cheltuieli de transport, 101,04 lei cheltuieli de transport, 100,16 lei cheltuieli de transport, ( toate fila 222), 600 lei onorariu expert ( fila 48), 601,80 lei onorariu expert ( fila 51), 900 lei onorariu expert ( fila 86), 30 lei cheltuieli de transport ( fila 147), 601,80 lei onorariu expert ( fila 164).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Unitatea Administrativ Teritorială S., solicitând admiterea apelului, casarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantului.

Pârâta consideră că sentința atacată este criticabilă din cauza mai multor puncte de vedere astfel:

Reclamantul în acțiunea introductivă a solicitat suma de 28.089 lei, ca despăgubiri, iar instanța de judecată i-a acordat suma de 112.546 lei, cu titlul de despăgubiri și cheltuieli. Reclamantul a solicitat contravaloarea unor garduri și a circa 50-60 de brazi, dar instanța a acordat despăgubiri pentru 100 de bucăți. Nu se știe de unde a reieșit aceasta cantitate, din moment ce categoria terenului este pășunat.

Instanța de fond a acordat despăgubiri de 6720, reprezentând valoarea producției nerealizate. Arată că nu se putea obține producție de pe un teren tip pășunat.

În încheierea de ședință din 15.09.2011, .. a propus 2 martori, L. D. și B. P., pe care și i-a însușit, dar instanța nu i-a mai citat.

Reclamantul a primit despăgubiri de 27.000 reprezentând piatră excavată de pe proprietatea sa. Arată că stânca este proprietatea C. S., conform extrasului de carte funciara nr. 1 S..

Susține că lucrările de modernizare au început în anul 2007, moment în care reclamantul nu era întabulat și având acordul lui pentru modernizarea drumului.

Acea taluzare și umplutura s-a realizat „la negru”, la solicitarea reclamantului S. P. T., de către angajații firmei de construcții, întrucât reclamantul după nivelarea terenului a construit și vândut o . garaje.

A solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. a C. S. și a Instituției Primarului S..

A solicitat efectuarea unei expertize agricole, pentru stabilirea exactă a ramurii de cultură a terenului și capacitatea de producție, întrucât terenul s-a regenerat natural.

La termenul de judecată din data de 27 ianuarie 2015 instanța a recalificat calea de atac din recurs în apel deoarece cererea de chemare în judecată inițială a avut ca obiect pretenții în sumă de 28.000 lei și prin urmare în raport de dispozițiile art.18¹ și 282 ¹Cod procedură civilă valoarea pretențiilor fiind sub 100.000 lei hotărârea nu poate fi supusă apelului.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma celor solicitate dar și a prev. art. 3041 Cod procedură civilă, Tribunalul reține următoarele :

Reclamantul a inițiat prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 24.06.2008 pe rolul Judecătoriei Câmpeni declanșarea unui demers judiciar care să aibă ca finalitate obținerea unor despăgubiri civile ca urmare a reamenajării drumului comunal.

Recurența a invocat în cadrul motivelor de recurs împrejurarea că imobilului înscris în CF nr.1 S. nr. top 7535 este proprietatea C. S. iar lucrările de modernizare a drumului au început în anul 2007 când reclamantul nu era întabulat.

Potrivit extrasului de carte funciară de la fila 63 în CF 4422 S. asupra nr. top. 7533, 7534, 7535/1, 7536/2 și 7536/2 în suprafață de 2 ha și 3636 figurează întabulat reclamantul în cotă de 1/1 parte cu titlu uzucapiune, această operațiune fiind făcută prin Încheierea 8954/2007 iar printr-o altă încheiere nr. 8402/2008 s-a schimbat categoria de folosință.

Conform extrasului de carte funciară de la fila 7 în CF 4457 S. nr. top 7537/1 - pășune de 3636 mp este întabulat reclamantul în cotă de 1/1 parte în baza unei hotărâri judecătorești prin încheierii nr. 4292/2008.

În Monitorul Oficial nr. 701 bis din 25 septembrie 2002 la Anexa nr. 67 care cuprinde inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al . nr. 23 figurează Drum comunal DC 90 având traseul S. – Băzești – Deoncești – Lehești – Poiana având lungimea de 9,5 km., lățimea de 5m, din pământ, în suprafață totală de 60.000 m.p.

Din cuprinsul prevederilor art.3 alin.4 din Legea nr.213/1998, rezultă fără echivoc că, prin hotărârea consiliului local, se „declară” că bunurile, prevăzute la pct. III din anexa la actul normativ menționat, aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale respective.

Întreaga procedură consacrată de Legea nr.213/1998 nu vizează stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor, el preexistând, ci delimitarea și confirmarea apartenenței unor bunuri determinate la domeniul public al statului, al județelor și al celorlalte unități administrativ-teritoriale, fapt pentru care s-a și instituit o procedură de inventariere a bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.

Din cuprinsul art.21(1) din Legea nr.213/1998 rezultă că operațiunea de inventariere a bunurilor aparținând domeniului public al comunei se realizează de o comisie special constituită, și nu de către consiliul local și că, ulterior, aceste inventare sunt însușite de consiliul local.

Ori în nici unul din ciclurile procesuale la dosarul cauzei nu s-au depus actele comisiei speciale de inventariere și nici hotărârea de consiliu local de însușire a operațiunii premergătoare de mai sus.

Din dispozițiile legale de mai sus rezultă că pe data aprobării inventarului, printr-o hotărâre emisă în baza și în aplicarea legii, în regim de putere publică, se consideră, legalmente, că a fost stabilită atât sfera bunurilor cât și apartenența acestora la domeniul public; actul ulterior al Guvernului, nefăcând altceva decât să „ateste” această apartenență, respectiv să confirme realitatea și legalitatea manifestării de voință a autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale respective.

Că hotărârea prin care consiliul local și-a însușit inventarul bunurilor aparținând domeniului public este producătoare de efecte juridice rezultă și din conținutul art.23 din Legea nr.213/1998, care face referire la „litigiile cu privire la delimitarea domeniului public” și nu la actul de atestare (confirmare) a apartenenței bunurilor la domeniul public, hotărârea de guvern, având semnificația unui act de validare, ce nu diminuează în nici un fel valoarea de act administrativ unilateral de autoritate a hotărârii consiliului local prin care s-a declarat dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale respective asupra bunurilor inventariate.

Raportat la aceste dispoziții de mai sus instanța de fond a pronunțat o hotărâre fără suport legal, întrucât nu s-a stabilit în ce a constat fapta ilicită a pârâtei, fără a se proceda la determinarea suprafeței de teren ocupată din terenul înscris în cartea funciară în afara celei care aparține domeniului public al . care s-a amenajat drumul asfaltat, aspect care trebuia să se facă în urma unor măsurători de către un expert în cadrul unei expertize de specialitate topografică și dacă este vorba de o ocupare abuzivă a vreunei suprafețe de teren să se stabilească ulterior și valoarea prejudiciului.

De asemenea la stabilirea prejudiciului instanța de fond a avut în vedere concluziile raportului de expertiză C. H.-D. întocmit în dosar nr._ fila 157 – 158 care a stabilit valorile producției ce s-ar fi putut obține de pe teren și a cantității de 100 brazi, ori acesta are specialitatea evaluare proprietăți imobiliare și nu agricolă sau fond forestier, astfel încât este întemeiat și acest motiv de recurs.

Ca atare, constatând că în mod greșit s-a făcut aplicarea legii de instanța de fond, tribunalul cu majoritate de opinie în baza art. 312 pct.6¹ Cod procedură civilă va admite recursul pârâtei și va casa sentința atacată și va fixa termen pentru rejudecarea fondului cauzei, la data de 30 iunie 2015, pentru când vor fi citate părțile, în vederea administrării probelor de specialitate și a înscrisurilor comisiei de inventariere, hotărârii consiliului local de declarare și hotărârea de guvern de validare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială S. împotriva sentinței civile nr. 643/2014 pronunțată de către Judecătoria Câmpeni în dos. nr._, casează sentința atacată și fixează termen pentru rejudecarea fondului cauzei, la data de 30 iunie 2015, pentru când vor fi citate părțile.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 Iunie 2015.

Cu opinie separată în sensul admiterii recursului și modificării în parte a sentinței recurate în ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor datorate reclamantului la suma de_,74 lei și a dobânzii legale aferente acestei sume de la data pronunțării prezentei și până la plata efectivă a sumei datorate și sub aspectul cheltuielilor de judecată de la fond pe care îl stabilește la suma de 3859 lei.

Judecător,

L. P. P.

CONSIDERENTE OPINIE SEPARATĂ

Prin calea de atac formulată Unitatea Administrativ Teritorială S. a adus critici sentinței pronunțate de instanța de fond, doar în ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor pe care pârâta le datorează reclamantului atât în ceea ce privește evaluarea acestora cât și în ceea ce privește includerea în cuantumul lor a sumei de 27 000 lei ce reprezintă piatra excavată de pe terenul în litigiu, fără a se observa că piatra este proprietatea pârâtei și pentru aceasta nu se datorează despăgubiri.

S-a mai arătat că imobilul proprietatea reclamantului a fost readus în starea inițială și că pentru acest teren nu s-a stabilit corect ramura de cultură și capacitatea de producție, folosul de tras fiind supraevaluat.

Apreciem că raportat la criticile aduse prin exercitarea căii de atac, instanța de judecată a fost investită doar cu analizarea acestora, fără a intra într-o altă detaliere a cadrului procesual și al temeiului de drept pe care se întemeiază prezenta acțiune.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, se apreciază că într-adevăr despăgubirile stabilite în favoarea reclamantului, sunt excesiv de mari, raportat chiar la întreaga valoare de circulație a terenului proprietatea acestuia. Se apreciază că suma de_,74 lei acoperă integral prejudiciul suferit de reclamant, conform cererii sale de chemare în judecată reprezentând contravaloare gard degradat, contravaloare 100 buc brazi mici și contravaloarea folosului de tras pentru fiecare an de la data începerii lucrărilor și până la pronunțarea prezentei sentințe calculată la suma de 524 lei/an. Nu se vor lua în calcul în stabilirea prejudiciului suferit de către reclamant, lucrările de readucere a terenului la starea inițială în primul rând că pentru terenul rămas în proprietatea reclamantului aceste lucrări au fost deja executate și în al doilea rând pentru că pentru terenul ocupat de rigolă și taluz, aceste lucrări nu pot fi efectuate deoarece ar determina schimbarea destinației drumului deja construit și nici contravaloarea pietrei excavată deoarece bucata de stâncă nu este proprietatea reclamantului.

Sub acest aspect se apreciază că recursul declarat este întemeiat, urmând a fi modificată sentința dosar sub aspectul cuantumului acestor despăgubiri.

Judecător,

P. L.

Red. L.H.

Tehnored. G.I. 29 Iunie 2015/2 ex.

Judecător fond: V. E. C.