Acţiune în constatare. Decizia nr. 117/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 117/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 2927/246/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 117
Ședința publică din 11 februarie 2013
Președinte M. A.
Judecător T. B.
Judecător D. M.
Grefier V. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta Asociația C. Foștilor Urbarialiști din . cu intimata Hugheneață E. împotriva sentinței civile nr. 2459/20.11.2012 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentei – avocat R. V. din Baroul A. și reprezentantul intimatei – avocat B. I. din Baroul A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 13,50 lei taxă judiciară d e timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depunerea la 30.01.2013, prin serviciul registratură al instanței, a întâmpinării însoțite de un set de înscrisuri, în dublu exemplar, din care unul a fost deja comunicat recurentei.
Avocatul recurentei depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța de plată a taxei judiciare de timbru de 13,5 lei și timbrul judiciar de 0,3 lei, tribunalul constatând că recursul este legal timbrat. Mai depune copii ale unor hotărâri judecătorești pentru a dovedi autorizarea modificării actului constitutiv și practică judiciară în același timp de cauză.
Avocatul intimatei depune la dosar împuternicire avocațială, chitanța de plată a onorariului avocațial, bon fiscal pentru dovada cheltuielilor de deplasare, precum și copiile unui certificat medico-legal pentru a dovedi starea de sănătate a intimatei și ale unor hotărâri judecătorești pronunțate în cauze similare.
Instanța pune în discuție excepția autorității de lucrului judecat față de hotărârile pronunțate în dosarul nr._ al Judecătoriei Ineu, și anume sentința civilă nr. 1465/2010 a Judec. Ineu și decizia civilă nr. 186/2011 a Tribunalului A..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Avocata recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat la dosar, modificarea sentinței civile, prin respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepției autorității lucrului judecat, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și a excepției, întrucât nu există identitate între obiect și cauză, respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului înregistrat la Judecătoria Ineu la 18.12.2012 și la Tribunalul A. la 10.01.2013, constată că prin sentința civilă nr. 2459/ 20.11.2012, Judecătoria Ineu a respinge excepția de autoritate de lucru judecat; a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta Hugheneață E. în contradictoriu cu pârâtul C. Foștilor Urbarialiști Bocsig pentru acțiune în constatare, obligație de a face. S-a constatat că reclamanta are calitatea de membru al Asociației C. Foștilor Urbarialiști Bocsig, ca moștenitoare a defunctului P. T. în calitate de strănepoată de fiică; a fost obligată pârâta Asociația C. Foștilor Urbarialiști Bocsig să înscrie reclamanta pe tabelul actual cu membrii composesori, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în tabelul existent la Arhivele Naționale intitulat „Tablou proprietarilor (membrilor) asociației de pășune din . dosar la fila 5-7, la poziția 49, nr. casă 477, figurează numitul P. T.. Conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale f.8, reclamanta din prezenta cauză, Hugheneață E. este moștenitoarea numitului P. T. în calitate de strănepoată de fiică. Așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse în copii la dosar, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, coroborat cu prevederile art.963, art. 975 c.civil, instanța de fond a constatat că reclamanta este moștenitoarea defunctului P. T. în calitate de strănepoată de fiică. Potrivit art.8 din Statutul Asociației Urbariale C. Foștilor Urbarialiști din . nr.1957 din data de 20.11.2001 de BNP L. Feier, „membrii ai Composesoratului sunt foștii membri ai Composesoratului foștilor urbarialiști și moștenitorii acestora, proprietari de terenuri cu vegetație forestieră și pășuni, situate în raza de activitate a Composesoratului, care și-au manifestat voința de a le exploata în această formă, fiind cuprinși în tabelul anexă ce face parte integrantă din acest act”. De asemenea, în art.9 din același statut se arată că se poate dobândi calitatea de membru composesor prin subscriere la actul constitutiv sau prin cerere de înscriere care se aprobă de către Adunarea generală, iar reclamanta s-a adresat cu o asemenea cerere care însă nu a fost pusă în discuție. Mai mult ca atât reclamanta a făcut dovada că are calitatea de moștenitor a antecesorului său P. T. care la rândul său a avut un fiu pe P. A. acesta fiind bunicul reclamantei și acesta a avut o fiică pe P. E.-mama reclamantei decedată la 28.09.1970, deci reclamanta își justifică calitatea procesual activă și interesul pentru a promova această acțiune. Față de excepția autorității de lucru judecat invocată de reprezentantul pârâtei, unită cu fondul cauzei, instanța de fond constată că nu sunt îndeplinite condițiile triplei identități și prin urmare văzând în drept disp.art.1201 cod civil astfel că a respins excepția lucrului judecat, deși reclamanta a mai promovat o acțiune în dosar nr._ provenit din disjungerea dosarului_ în care s-a pronunțat sentința nr.1465/2010 prin care s-a respins acțiunea reclamantei întrucât obiectul cererii este diferit în ce privește constatarea calității de moștenitor al reclamantei față de antecesorul său. Față de cele de mai sus instanța de fond a admis cererea reclamantei și a constatat calitatea de membru al Asociației C. Foștilor Urbarialiști Bocsig a reclamantei ca moștenitoare a defunctului P. T. în calitate de strănepoată de fiică.Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, în drept dispozițiile art.274, cod procedură civilă, instanța de fond nu le-a acordat.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs recurenta, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii promovate de către reclamanta HUGHENEAȚĂ E. invocând în drept dispozițiile art. 26-28 din Legea nr.1/2000 și OG nr. 26/2000 cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea recursului, se arată în fapt, C. a fost constituit în anul 2001 din foștii membrii composesori sau moștenitorii acestora, care și-au manifestat voința de a se înscrie în cadrul formei asociative. În anul 2009, actul constitutiv a fost modificat, nominalizându-se în mod expres, atât cei 113 membrii composesori, care au înțeles să formuleze cereri de retrocedare a suprafețelor deținute, cât și suprafața de 1050,30 ha. teren aparținând acestora, în condițiile art. 26 din Legea 1/2000, modificată. Neformulând cerere de retrocedare, reclamanta intimată nu a fost înscrisă în tabelul membrilor asociați din anul 2009, nominalizați în urma modificării actului constitutiv, deși, avea posibilitatea să facă acest lucru încă din anul 2001. Dispozițiile legale antemenționate au permis reconstituirea formelor de exploatare în comun a terenurilor pășunilor comunale în beneficiul foștilor proprietari ori a moștenitorilor, în condițiile în care, aceștia își manifestă voința de a relua exploatarea în comun a suprafețelor deținute anterior de către proprietarii înșiși sau în calitate de moștenitori ai acestora. Prin aceste acte normative s-a avut în vedere nu crearea fostelor structuri, ci posibilitatea constituirii unei forme asociative noi, care să includă pe acei foști membrii composesori sau pe moștenitorii acestora în scopul exploatării fostelor terenuri deținute în proprietate comună, neavându-se în vedre împroprietărirea noului composesorat cu întreaga suprafață de teren, ci numai cu aceea care ar fi revenit membrilor ce au înțeles să facă parte din noua formă asociativă, în limita suprafețelor deținute de către aceștia, în calitate de foști composesori sau de moștenitori ai acestora. Odată cu constituirea asociatei ca persoană juridică de drept privat, singura care mai poate hotărî cu privire la dobândirea sau încetarea calității de membru este adunarea generală, în conformitate cu dispozițiile statutare, art. 8 prevăzând în mod expres faptul că: Membrii ai composesoratului sunt cele 113 persoane fizice înscrise în actul constitutiv, iar potrivit art. 9 calitatea de membru o dețin persoanele arătate la articolul anterior. Ulterior calitatea de membru se dobândește prin cerere de înscriere, care se aprobă de către adunarea generală. Concluzionând recurenta apreciază că instanța nu se poate substitui adunării generale a unei persoane juridice de drept privat, legal constituită din acei membrii fondatori, nominalizați în actul constitutiv, membrii care au înțeles să-și aducă terenurile deținute, ca aport social în cadrul formei asociative și care sunt suverani în a decide dacă acceptă sau nu noi membrii, cu atât mai mult cu cât se reține faptul că intimata a formulat o cerere, care nu a fost pusă în discuția adunării generale, deoarece aceasta nu s-a întrunit.
Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului cu motivarea că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală. Este adevărat că Asociația C. foștilor Urbarialiști Bocsig s-a înființat în anul 2001 prin încheierea de autentificare nr.1957/20 noiembrie2001 a BNP L. Feier când s-a întocmit actul constitutiv, statutul și tabelul nominal cu o parte din moștenitorii foștilor membrii ai fostului composesorat care a existat în perioada interbelică care și-au manifestat voința de a se înscrie în cadrul formei asociative, ocazie cu care s-a pronunțat sentința civilă nr. 874/2001 a Judecătoriei Ineu de autorizare funcționare Asociație. Cu ocazia înființării asociației în anul 2001, nu a existat o evidență cu toți foștii membrii ai composesoratului din anul 1927, respectiv Tabloul proprietarilor asociației de pășune din . afla la Arhivele Naționale și care cuprindea 487 de membrii și nu se știa care au fost membrii composesori. Acest tabel a fost eliberat la data de 18.01.2010. Intimata arată că este o persoană cu handicap surdo-mut, iar la momentul când s-a înființat asociația nu a fost încunoștințată despre acest fapt. Susținerea recurentei că în anul 2009 s-a modificat actul constitutiv este
nefondată, întrucât nu a existat hotărâre a adunării generale în acest sens, nu au
putut fi nominalizați alți membrii decât cei care au înființat asociația în anul
2001 ( membrii fondatori) și nu a existat hotărâre a adunării generale prin care
să fi fost excluși sau primiți noi membrii. De asemenea, nefondată este susținerea recurentei prin care se invocă că, cei 113 membrii composesori au formulat cereri de retrocedare a suprafeței de 1050,30 ha teren, deoarece nu în anul 2009 s-a retrocedat terenul asociației, ci în baza Legii 247/2005 în baza cererii formulate de asociație prin organele de conducere,și nu de fiecare membru composesor individual, în acest sens
existând sentința civilă nr. 510/15.Martie 2007 a Judecătoriei Ineu. Suprafața retrocedată asociației de 1050,30 ha a fost averea tuturor celor 487 de membrii composesori printre care se afla și antecesorul meu P. T. la nr. curent 49, astfel că prin neînscrierea intimatei în rândul membrilor composesori aceasta este prejudiciată într-un drept deținut de antecesorul ei și pe care îl moștenește. Este adevărat că în data de 11.02.2009 a existat hotărârea nr. 1 a adunării generale dar care a avut cu totul alte puncte pe ordinea de zi ( anexez hotărârea ). Fără a mai reveni cu aceiași susținere pe care o face recurenta, prin cererea formulată de către asociație pentru retrocedare, s-a avut în vedere împroprietărirea noului composesorat cu întreaga suprafață deținută înainte de cooperativizare și în perioada interbelică se arată că, constituirea asociației ca persoană juridică de drept privat a avut loc în anul 2001 și nu în anul 2009, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din actualul statut al asociației în care se prevede că „ Membrii ai composesoratului sunt cele 113 persoane. În cauza de față aplicabile sunt dispozițiile art.8 și 9 din statutul autentificat prin încheierea nr.1957/20.Nov. 200Ide BNP L. Feier, în care se prevede că: „Membrii composesoratului sunt foștii membrii composesori sau moștenitorii acestora. În fine intimata arată că atâta timp cât recurenta nu-i recunoaște calitatea de membru composesor, este culpa exclusivă a acesteia că nu dă curs cererii sale prin punerea spre aprobare de către adunarea generală iar instanța, fiind o obligație de a face poate să oblige partea care iară motiv refuză îndeplinirea obligației. Raportându-ne la aceste aspecte, potrivit actului constitutiv, tabelului nominal și Statutului Asociației constituită legal în anul 2001,rezultă fără tăgadă de dubiu că este îndreptățită să fie membru composesor, în acest fel fiind prejudiciată într-un drept legal avut.
În ședința publică din 11.02.2012, tribunalul a repus în discuția părților excepția autorității lucrului judecat ce a făcut obiectul analizei Judecătoriei Ineu.
Recurenta a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii pentru acest motiv.
Intimata a cerut respingerea excepției.
Analizând recursul, prin prisma criticilor invocate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a soluționat în mod greșit excepția autorității lucrului judecat față de sentința civilă nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu și decizia civilă nr. 186/R/28.01.2011 a Tribunalului A. pronunțate în dosarul nr._, reținând că nu există identitate de obiect și de cauză pentru că în primul proces reclamantul ar fi formulat cererea în nume propriu, iar în cel de al doilea în calitate de moștenitor al defunctului P. T..
În acțiunea civilă înregistrată inițial în dosarul nr._ al Judecătoriei Ineu, din care s-a disjuns cererea reclamantei Hugheneață E., formându-se dosarul nr._, reclamantul a cerut să se constate calitatea sa de membru composesor și înscrierea lui în registrul actual al membrilor composesori, cu motivarea că a solicitat în luna iulie 2009 composesoratului să constate că are această calitate, în baza art. 8 al Statutului Asociația Urbarială C. Foștilor Urbarialiști din . primi vreun răspuns. Prin sentința civilă nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu a fost respinsă acțiunea civilă formulată de Hugheneață E., cu motivarea că acesta a solicitat pârâtei, ulterior constituirii acesteia, a fi înscris ca membru composesor, fără a face dovada deținerii cotei părți devălmașe prin depunerea unui extras CF sau titlu de proprietate și fără a „face dovada calității sale de membru sau de moștenitor al membrilor asociației la nivelul anului 1927”.
În cererea de recurs formulată împotriva sentinței civile nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu, recurenta – reclamantă a fost mai explicită în privința motivelor sale, arătând că antecesorul său P. T. a fost înscris în tabloul proprietarilor asociației de pășune din . 49, invocând calitatea sa de moștenitor a defunctului P. T. prin sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale. A mai arătat că la 30.07.2009 a formulat o cerere către Adunarea generală a asociației pârâtei pentru primirea sa în composesorat, fără a primi vreun răspuns.
Obiectul prezentei acțiuni este format din cererile: să se constate calitatea sa de membru în Asociația Urbarială C. Foștilor Urbarialiști din . fie obligată pârâta la înscrierea ei pe lista actuală a membrilor composesori în calitatea sa de strănepot al autorului P. T., înscris la poziția 306 din tabloul membrilor composesori din 1927, invocând în drept, aceleași textele legale: art. 8 și 9 din Statutul asociației pârâtei, OG nr. 26/2000, art. 111 – art. 112, art. 274 din Codul de procedură civilă, ca în prima acțiune.
În consecință, în cauză sunt întrunite condițiile autorității lucrului judecat prevăzute de art. 1201 din Codul civil, și anume tripla identitate de părți, obiect (aceleași cereri, același scop) și cauză (dreptul autorului P. T. deținut în cadrul composesoratului din 1927 și transferul acestui drept în patrimoniul reclamantului, cu titlu de moștenire coroborat cu prevederile Legii nr. 1/2000 referitoare la înființarea composesoratelor).
Însă, asupra tuturor acestor aspecte, există o dezlegare irevocabilă dată prin sentința civilă nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu și decizia civilă nr. 186/R/ 28.01.2011 a Tribunalului A. pronunțate în dosarul nr._, în sensul respingerii cererilor sale, formulate cu justificarea că ar fi moștenitor al fostului composesor din 1927 – P. T., cu reținerea de către Tribunalul A. a faptului că Legea nr. 1/2000 „nu a avut în vedere reînființarea fostului composesorat ori a fostei forme asociative, ci a permis foștilor composesori ori asociați să constituie în temeiul Legii nr. 1/2000 și ale O.G. nr. 26/2000 o nouă formă asociativă, alcătuită din acei foști composesori ori moștenitori ai acestora care vor să reia exploatarea în comun a fostelor terenuri deținute în proprietate comună.”, precum și „În ceea ce privește terții, cum este cazul reclamantei, aceștia nu au nici un drept asupra terenurilor reconstituite în favoarea composesoratului atâta vreme cât nu au înțeles să se prevaleze de dreptul ce le-a fost conferit de lege și anume acela de a lua parte la constituirea composesoratului, de a deveni membru în noua formă asociativă și a dobândi astfel drepturi de exploatare asupra terenurilor forestiere ori agricole ce urmau a fi solicitate și apoi reconstituite în favoarea composesoratului”.
Pentru aceste considerente, văzând că sentința civilă nr. 2459/20.11.2012 a fost pronunțată de Judecătoria Ineu cu aplicarea greșită a legii, mai precis a dispozițiilor art. 1201 din Codul civil și art. 166 din Codul de procedură civilă, prin respingerea eronată a excepției autorității lucrului judecată, ce trebuia admisă, situație în care analizarea fondului litigiului ar fi devenit de prisos, din moment ce solicitările reclamantului au primit deja o dezlegare în dosarul nr._, iar repunerea lor în discuție constituie o încălcare a puterii lucrului judecat de care se bucură hotărârile pronunțate în respectivul dosar, expresie a prezumției adevărului exprimat prin acele hotărâri judecătorești, tribunalul, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, va admite recursul și va modifica în tot sentința civilă nr. 2459/20.11.2012 a Judecătoriei Ineu, în sensul că va respinge acțiunea civilă.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către recurentă, iar cererea intimatei de obligare a părții adverse la plata cheltuielilor sale de judecată nu este întemeiată urmând a fi respinsă, în baza art. 274 din Codul de procedură civilă, având în vedere că intimata a pierdut procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul exercitat de recurenta ASOCIAȚIA „C. FOȘTILOR URBARIALIȘTI” DIN BOCSIG, cu sediul în Bocsig, nr. 10, jud. A. în contradictoriu cu intimata HUGHENEAȚĂ E., dom. în loc. Bocsig, nr. 477, jud. A. împotriva sentinței civile nr. 2459/20.11.2012 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .
Modifică în tot sentința civilă, în sensul că respinge acțiunea civilă exercitată de reclamanta HUGHENEAȚĂ E. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA „C. FOȘTILOR URBARIALIȘTI” DIN BOCSIG.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2013.
Președinte Judecător Judecător
M. A. T. B. D. M.
Grefier
V. M.
Red.M.A..
Tehnored. M.V.
2 ex./ 20.02.2013
Nu se comunică părților
Primă instanță - Judecătoria Ineu, judecător T. A.
| ← Expropriere. Sentința nr. 294/2013. Tribunalul ARAD | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
