Expropriere. Sentința nr. 294/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 294/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 1186/108/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 294
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2013
Președinte A. Ș.
Grefier M. I.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunea civilă formulată de reclamanta M. V., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, se constată că prin încheierea ședinței publice din data de 23.01.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, au fost consemnate concluziile părților, astfel se reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii înregistrată pe rolul Tribunalului A. sub nr._ la data de 24.02.2012, constată că reclamanta M. V. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, solicitând obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 25.408 lei, cu titlu de despăgubire pentru imobilul expropriat compus din teren extravilan situat pe raza Orașului Pecica, județul A., având numărul cadastral_, în suprafață de 1135 mp, înscris inițial în CF_ UAT Pecica, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este moștenitoarea legală a defunctei B. Draghina, calitatea sa de moștenitor și întinderea drepturilor sale succesorale fiind stabilite prin Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 4 la Certificatul de moștenitor nr. 584/1992 eliberat de BNP A. V..
Reclamanta arată că antecesoarea sa a fost proprietara terenului situat în extravilanul Orașului Pecica, în suprafață totală de 2 ha 5500 mp, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 conform Titlului de proprietate nr._/07.06.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. înscris ulterior in CF_ UAT Pecica. În calitatea sa de moștenitoare legală a dobândit prin moștenire dreptul de proprietate asupra acestui teren.
Exproprierea terenului proprietatea antecesoarei sale B. Draghina situat pe raza Orașului Pecica din județul A. a fost declanșată în temeiul Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local.
Prin HG nr. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac - A.” a fost declanșată procedura exproprierii imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a fost aprobată justa despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică la suma globală estimată de 63.000 lei.
Se mai arată de către reclamantă că, numele antecesoarei sale B. Draghina s-a regăsit la poziția 284 din Tabelul cu valorile terenurilor ce urmau sa fie expropriate pe teritoriul administrativ al Orașului Pecica în vederea construcției Autostrăzii Nădlac - A. inserat în Anexa 2 a HG nr. 416/2010, tabel întocmit de expertul evaluator desemnat de către expropriatorul S. R., reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În acest tabel suma stabilită cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de teren de 1135 mp a fost de 25.408 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 5816 euro. Expertul a calculat valoarea terenului la suma de 22,39 lei/mp, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 5,12 euro/mp.
La data de 26.05.2011 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 367/26.05.2011 Hotărârea Guvernului nr. 488/11.05.2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac – A.”.
Prin articolul unic al Hotărârii Guvernului României nr. 488/11.05.2011 au fost introduse: art. 3/1 conform căruia lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2 situate pe raza localității Pecica, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor este cea prevăzută în anexa nr.2; art. 7 conform căruia anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Inițial, prin art. 3 din Hotărârea Guvernului României nr. 416/2010 a fost aprobată suma globală estimată la 63.000 mii lei cu titlu de justa despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac - A.. Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 a fost adoptată în temeiul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 198/25.05.2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2011 a fost introdus un nou art. 3/1 potrivit căruia lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2, situate pe raza localității Pecica, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor este cea prevăzuta în anexa 2.
Reclamanta arată că în cursul lunii decembrie 2011 i-a fost comunicată Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 187/284 din 08.10.2011 emisă de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 din cadrul Consiliului Local Pecica, Județul A. prin care s-a dispus exproprierea și s-a aprobat acordarea prin consemnare a despăgubirii aferente terenului situat în Pecica, având număr cadastral 303.960 în suprafață de 1136 mp.
Așa cum rezultă din art. 2 al acestei hotărâri, despăgubirea pentru suprafața de teren de 1136 mp a fost stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 și ale HG nr. 488/2011 cuantumul ei fiind de 809,26 lei.
Din preambulul hotărârii rezultă că aceasta a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 3,4,18,19,20,21 din Legea nr. 255/2010, modificată și completată prin Legea nr. 90/2011, și cu cele ale HG nr. 416/2010 completată cu HG nr. 488/2011.
Cuantumul despăgubirilor acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2011 individual față de fiecare dintre persoanele expropriate, printre care se număra și reclamanta, în calitate sa de moștenitoare a defunctei B. Draqhina (poziția 187 din Anexa 2) și păstrat prin Hotărârea nr._ a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 este mult sub cel menționat în expertizele de evaluare ale terenurilor folosite de către camerele notarilor publici pentru terenurilor extravilane de categoria celor aflate pe raza Orașului Pecica, județul A. și stabilit inițial prin HG nr.416/2010
Acest cuantum îmbracă un caracter definitiv ce transpare atât din modul în care este formulat textul art. 3/1 din Hotărârea Guvernului nr. 488/2011 cât și din dispozițiile art. 2 al Hotărârii nr. 187/284/08.10.2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 din cadrul Consiliului Local Pecica și nu este de natură să reflecte o dreaptă și prealabilă despăgubire așa cum aceasta este definită prin art. 44 alin.3 din Constituție, definiție care a fost preluată și în cuprinsul art. 1 din Legea nr. 33/1994 privind cauzele de expropriere pentru utilitate publică, legea care constituie cadrul general în materia exproprierilor, direct aplicabilă în speța dedusă judecății în concordanță cu dispozițiile art. 34 din Legea nr. 255/2010.
În cadrul procedurii derulate în fața Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, reclamanta arată că nu a fost de acord cu despăgubirea în cuantum de 809,26 lei așa cum s-a menționat și în cuprinsul Procesului-verbal de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 187/284 din 07.10.2011.
Art. 2 al Hotărârii nr. 187/284/08.10.2011 al Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 și implicit cuantumul despăgubirii de 809,26 lei comportă discuții și prin raportare la articolului 1 paragraf 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
În repetate rânduri Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat ca art. 1 din Protocolul nr. 1 conține trei norme distincte: „prima care se exprimă în prima teză a primului alineat și are un caracter general, enunță principiul respectării proprietății; a doua, figurând în a doua teză a aceluiași alineat, se referă la privațiunea de proprietate și o supune anumitor condiții; cea de a treia, consemnată în al doilea alineat, recunoaște statelor prerogativa, între altele, de a reglementa folosința bunurilor în conformitate cu interesul general (...).Totuși, între aceste reguli, există o interdependență. Cea de a doua și a treia regulă se referă la exemple specifice de atingere a dreptului de proprietate, în consecință, trebuie interpretate în conformitate cu principiul consacrat de prima „. ( hotărârile Sfintele Mănăstiri c. Greciei, din 9 decembrie 1994 . nr. 301-A, p. 31, paragraful 56, latridis c. Greciei, Cererea nr. 31.107/1996, paragraful 55, CEDO 1999-11, S. și alții c. României, Cererea nr. 57.001/2000, Hotărârea nr. 7/2005, paragraf 36).
De asemenea, situația creată prin adoptarea HG nr. 488/2011 prin care a fost modificată HG nr. 416/2010 care cuprinde suma ce urma inițial să îi fie acordată reclamantei, stabilită de către expertul evaluator la suma de 25.408 lei, se impune a fi analizată și prin prisma dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie sa fie asigurată fără nici o deosebire bazata în special pe sex, rasă, culoare ... sau orice altă situație.
Nu orice diferență de tratament constituie discriminare.
Dreptul la nediscriminare protejează persoanele fizice aflate în situații asemănătoare împotriva aplicării unui tratament diferit.
Tratarea discriminatorie a reclamantei, trebuie examinată și analizată prin perspectiva unor persoane aflate în situații comparabile și nu neapărat situații similare.
Se arată că în speța dedusă judecății, această analiză urmează să fie efectuată prin prisma dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 416/2010 care a stabilit un cuantum mult mai mare al despăgubirilor pentru persoanele care dețin proprietăți pe viitorul tronson al autostrăzii Nădlac - A., persoane care se află în situații similare cu cea a reclamantei și care deja au fost despăgubite cu sumele menționate în acest act normativ. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2010 ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 488/2011 tratează diferit, sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate persoanelor cuprinse în Anexa 2, situația expropriaților proprietari ai terenurilor care fac parte din aceeași categorie ca și terenurile aparținând expropriaților menționați în cuprinsul Hotărârii nr. 416/2010 în forma adoptată în anul 2010.
În condițiile în care, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 416/2010 în forma adoptată și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 288/03.05.2010, sumele achitate proprietarilor de terenuri situate pe coridorul Autostrăzii Nădlac - A. cu titlu de justă despăgubire pentru expropriere au fost consistent mai mari și reflectau valoarea reală de circulație a terenurilor expropriate, modificarea adusă prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2011 care a fost preluată și în art. 2 din Hotărârea nr. 187/284/08.10.2011 instituie un tratament discriminatoriu care contravine atât normelor europene cat și dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Constituția României.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile art. 21 din Legea 255/2010 modificată și completată, art. 1, 21-27 din Legea 33/1994 republicată; art. 15, 16, 44 din Constituție, art. 1 paragraf 1 din Protocolul adițional la Convenție, art. 14 din Convenție.
În probațiune, reclamanta a depus înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată; fără cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că, prin cererea de chemare in judecată s-a solicitat obligarea la plata sumelor cu titlu de daune-interese pentru suprafața de teren supusă exproprierii, teren care face obiectul exproprierii pe amplasamentul lucrări de utilitate publică „Autostrada Nădlac – A.”. În opinia pârâtului, despăgubirile stabilite prin hotărârea de expropriere atacată sunt stabilite în mod corect.
Conform Notei de Fundamentare - H.G. nr. 488/11.05.2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac – A.”.
Drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului național de transport și constituie obiectul exclusiv al proprietății publice. Prin Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind modernizarea rețelei de drumuri existente și. construcția de autostrăzi în România, s-a aprobat Programul național de modernizare a drumurilor existente și construcția de autostrăzi în România, beneficiar fiind Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
C. general al politicii Guvernului constă în asigurarea și susținerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin modernizarea, dezvoltarea și administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea și lărgirea drumurilor existente, a podurilor și a tuturor facilităților aferente. în vederea realizării lucrărilor de modernizare a drumurilor naționale, lucrări care privesc siguranța și securitatea națională, în contextul îndeplinirii cerințelor organismelor internaționale, având ca scop integrarea României în structurile euroatlantice, au fost demarate măsuri și programe de construcții de autostrăzi și drumuri naționale.
La momentul promovării Proiectului de Hotărâre a Guvernului nr. 416/2010, procedurile de expropriere aplicabile au fost cele prevăzute de Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local cu modificările și completările ulterioare și de Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 434/2009, pentru acele imobile proprietate privată care se regăsesc pe culoarul de expropriere aferent proiectului.
Astfel, la momentul respectiv, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 198/2004 cu modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o documentație tehnico-economică cuprinzând date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrării care conțin delimitarea suprafețelor și a construcțiilor propuse spre expropriere.
În prezent, cadrul legal în materie de exproprie îl reprezintă Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 255/2010 expropriatorul are obligația de a aproba prin Hotărâre de Guvern și lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ - teritoriale.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Autostrada Nădlac – A.” au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1480/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 8 decembrie 2009,
Prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 s-a aprobat amplasamentul lucrării, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrării „Autostrada Nădlac – A.”, precum și suma globală estimată cu titlu de despăgubire în valoare de 63,000 mii lei, sumă rezultată din Raportul de expertiză întocmit de către un expert autorizat ANEVAR, angajat de către expropriator, în conformitate cu vechiul cadru legislativ în materie de expropriere. Suma de 63.000 mii lei aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 a fost suplimentată cu suma de 17.500 mii lei prin Hotărârea Guvernului nr. 1248/2010, în conformitate cu art. 4 alin 4 din Legea nr. 198/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la data promovării hotărârii inițiale din cauza insuficienței bugetare a fost alocată de la bugetul de stat doar suma de 63.000 mii lei, suma globală necesară acestui proiect fiind de 80.500 mii lei.
Raportul a fost întocmit și cuprinde elementele constitutive ale valorii despăgubirilor aferente fiecărui imobil in parte, așa cum sunt ele prevăzute de Legea nr. 33/1994, adică prețul la care se vând, in mod obișnuit, imobilele de același fel si contravaloarea prejudiciului proprietarului prin faptul exproprierii. A fost întocmit in vederea evaluării terenului expropriat, bazându-se pe principiile exproprierii pentru cauză de utilitate publică, idei directoare declarate prin legislația in vigoare. Valoarea de despăgubire a fost estimată conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare specială a terenurilor compusa din valoarea reala a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
Prin urmare, această valoarea specială este mai mare decât o valoare de piață care reprezintă: „suma estimată pentru care o proprietate poate fi schimbată la data evaluării, intre un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acționează în cunoștință de cauza, prudent și fără constrângeri”.
În urma raportului de evaluare întocmit, proprietarii terenurilor sunt obligați să vândă, iar cumpărătorul este, la rândul sau, obligat să cumpere, amândoi fiind condiționați de proiectul de utilitate publică în cauză, și anume „Construcția Autostrăzii Nădlac - A., pe teritoriul administrativ al jud. A.”. Astfel, preeminența interesului general, care este definit de art. 2, alin (1), lit. I al Legii 554/2004 a Contenciosului administrativ, ca fiind: „interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor”, determină prevalarea în fața interesului privat al proprietarilor, însă determina totodată o justă și imediată despăgubire, care in concret are aptitudinea de a fi mai însemnată decât valoarea de piața a imobilului.
De asemenea, raportul de evaluare a fost întocmit analizând piața specifică a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum: definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor si arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea probabil, oferta competitivă, etc.
În drept pârâtul a invocat Legea nr. 255/2010, precum și pe toate celelalte prevederi invocate.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că, reclamanta M. V. este proprietara tabulară a terenului situat în Pecica, înscris inițial în CF_ UAT Pecica, nr. cadastral_ în suprafață de 1135 mp.
Prin H.G. nr. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac – A.”, valoarea despăgubirilor oferite a fost cuprinsă între 4,34 euro și 10 euro/mp, însă prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2011, a fost modificată oferta de despăgubire și stabilite valori mult mai mici decât cele inițiale, de aproximativ de 0,712 lei/mp, hotărâre în temeiul căreia în data de 08.10.2011 a fost emisă de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 din cadrul Consiliului local Pecica, Hotărârea nr. 187/284 din data de 08.10.2011 prin care s-a dispus exproprierea terenului situat în Pecica în suprafață de 1135 mp proprietatea reclamantei, despăgubirea stabilită în favoarea acesteia fiind în cuantum de 809,26 lei, reclamanta fiind nemulțumită întrucât suma oferită de către expropriator este derizorie, atât față de suma inițial oferită, cât și față de valoarea de circulație a terenului expropriat.
Potrivit prevederilor art. 22 din Lega nr. 255/2010 „(1) Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
(2) Termenul în care moștenitorii expropriatului defunct se pot adresa instanței judecătorești curge de la data acceptării succesiunii.
(3) Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.”
Prin urmare, în cauză sunt incidente prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr.33/1994, conform cărora:
alin. 1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobiluluiși din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
alin. 2 - La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, instanța a procedat conform art. 25 din Legea nr. 33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul numit de instanță și câte unul nominalizat de reclamantă, respectiv de către pârâtul expropriator.
Conform raportului de expertiză întocmit de cei trei experți, valoarea de circulație a suprafeței de teren expropriată, în suprafață de 1135 mp arabil în extravilanul Orașului Pecica, ar fi de_ lei echivalentul a 4358 euro, la un curs valutar de 4,35 lei/1 euro.
La stabilirea acestei valori, experții au luat în considerare diverse estimări, aprecieri personale și calcule sofisticate, prezentate sumar și mult prea sintetic, aproape imposibil de decriptat și de înțeles, la efectuarea expertizei luând în calcul oferte de vânzare refuzând să ia în considerare prețul de vânzare a unor terenuri asemănătoare din perioada apropiată exproprierii, fiind de notorietate în zona Județului A. că terenurile arabile extravilane se vând cu prețuri variind între 1.000 de euro în zonele cu terenuri având o fertilitate scăzută, până la 6.000 de euro/hectar, în zonele în care se găsesc între cele mai bune cernoziomuri ale Câmpiei de Vest, respectiv zona Șimand - Sântana, sau Pereg – Pecica. Edificator în acest sens este și Raportul de evaluare globală a imobilelor valabil pe anul 2012, luat în considerare de notarii publici la autentificarea actelor juridice notariale privitoare la imobile și care are la bază date statistice culese din activitatea notarială din anul precedent 2011. Acest raport stabilește pentru Orașul Pecica o valoare de 2000 euro/ha, ceea ce în echivalent înseamnă 0,2 euro/mp, adică 0,9 lei/mp.
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art. 44 din Constituție, dar și de art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, respectiv prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri. Exproprierea nu reprezintă o naționalizarea în favoare unui grup de interese în dauna particularilor, ci singura formă juridică permisă constituțional și legal prin care imobilele pot trece în proprietatea publică a statului în vederea afectării lor pentru o cauză de utilitate publică, adică pentru satisfacerea intereselor comune ale tuturor cetățenilor în cauză pentru construirea autostrăzii A. – Nădlac
Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă doar un preț echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului - vânzător reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.
Acesta a fost și motivul pentru care tribunalul, din oficiu în baza rolului activ consacrat de art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, în raport de concluziile raportului de expertiză, a solicitat unui birou notarial situat în apropierea zonei în care se găsește terenul expropriat, de a comunica instanței o copie a contractelor de vânzare - cumpărare încheiate în cursul anilor 2011 – 2012, cu obturarea datelor de identificare ale părților și cu păstrarea elementelor care interesau în soluționarea cauzei, respectiv: data contractului, suprafața vândută și prețul stabilit de părți.
În total, au fost depuse la dosar un număr de 19 contracte (f. 197-216), prin care s-au vândut diverse suprafețe de teren, unele mai reduse de numai 5000 mp, până la suprafețe mai mari de 6,2 ha, 6,3 ha sau chiar 6,4 ha de teren arabil. Toate contractele depuse la dosar datează din perioada 2011 – 2012, astfel că prețurile indicate în cuprinsul lor sunt de certă actualitate.
Dintr-o analiză sumară a acestor contracte se poate constata că, în cele mai multe cazuri, prețul de vânzare a fost de 1,3 lei/mp. În unele contracte au putut fi identificate și prețuri mai reduse, respectiv între 0,6 – 0,9 lei/mp, dar au existat convenții de vânzare a unor terenuri agricole, chiar la prețuri mai ridicate, potrivit adresei nr. 221 din data de 08.05.2012 emisă de BNP Asociații „D.” în zona Pecica s-au înregistrat în situații mai rare și valori mai ridicate de 2900 – 3000 euro/ha, respectiv 0,3 euro/mp, preț pe care instanța îl va reține ca fiind un indicator elocvent pentru stabilirea valorii aproximative de circulație a suprafeței de 1135 mp, expropriată de la reclamanți pentru construirea autostrăzii A. – Nădlac.
Din înmulțirea suprafeței expropriate de 1135 mp de teren din proprietatea reclamantei, cu un preț de 0,31 euro/mp. la un curs de 4,5 lei/euro cu cât s-au vândut terenurile în general, în ultimii 2 ani în extravilanul Orașului Pecica, rezultă o valoare de 1569 de lei, o valoare de circulație a terenului de 13 ori mai mică decât valoarea exorbitantă stabilită de comisia de experți prin metoda de calcul utilizată.
Instanța nu a reținut valoarea de piață din contractele de la filele 233-238 dosar depuse de către reclamantă întrucât acestea sunt încheiate cu diferite societăți comerciale în vederea desfășurării unor activități comerciale respectiv, terenurile respective nefiind astfel comparabile cu terenul expropriat de la reclamantă.
În afară de această valoare de circulație a terenului, tribunalul reține a fi pertinente și juste aprecierile din cuprinsul raportului de expertiză conform cărora, în cuantumul despăgubirilor cuvenite trebuie incluse și sumele necesare reclamanților pentru a-și reîntregi proprietatea diminuată ca efect al exproprierii, prin cumpărarea în aceeași zonă, de pe piața liberă, a unei alte suprafețe de teren egală ca întindere cu cea preluată în domeniul public și care cuprind: 2 % comision unei societăți de intermedieri imobiliare, 1% cheltuieli notariale suportate de cumpărător și 2 % cheltuieli pentru deplasări, taxe OCPI., prin urmare instanța concluzionează că în cadrul despăgubirilor cuvenite reclamantei trebuie inclusă și suma de 80 lei, reprezentând procentul de 5 % din valoarea de circulație a terenului expropriat.
În schimb nu se justifică includerea în cuantumul despăgubirilor a valorii pierderii producției agricole pentru un an de zile.
Din întreg ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că la momentul exproprierii terenul ar fi fost însămânțat ori cultivat și că, urmare a exproprierii, reclamanții nu ar mai fi putut să culeagă recolta adică roadele muncii depuse. De altfel, nu rezultă că terenul cu pricina ar fi fost cultivat până la momentul la care a intervenit exproprierea, astfel că acordarea de despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu eventual și incert, legat de imposibilitatea cultivării terenului expropriat, nu își are nicio fundamentare legală. Câtă vreme exproprierea reprezintă o înstrăinare forțată, deoarece ea se produce doar prin voința expropriatorului, fără consimțământul expropriatului, efectele care se produc sunt asemănătoare celor unui contract de vânzare cumpărare: bunul trece din patrimoniul expropriatului în patrimoniul expropriatorului, eventualele beneficii ori fructe pe care le producea bunul, fie sunt culese de către dobânditor fie nu mai sunt percepute.
De asemenea nu se justifică nici acordarea unor despăgubiri suplimentare pentru dauna provocată ca urmare a interdicției de construire pe lățimea benzii de siguranță și protecție atâta timp cât terenul expropriat a fost teren agricol, iar reclamanții nu au făcut dovada că, a fost aprobat un plan urbanistic zonal care anterior exproprierii nu a schimbat categoria de folosință a terenului din teren agricol extravilan în teren cu construcții.
În raport de aceste considerente, totalizând valoarea aproximativă de circulație stabilită pentru terenul expropriat precum și suma stabilită ca fiind justificată a fi inclusă în cuantum despăgubirilor cuvenite, tribunalul concluzionează că o despăgubire într-o sumă rotunjită globală de 1650 de lei reprezintă o dreaptă reparație, urmare a exproprierii din proprietatea reclamantei a suprafeței de 1135 mp. de teren arabil pentru construirea autostrăzii A. – Nădlac.
Argumentele și susținerile reclamanților legate de faptul că unii proprietari au intrat deja în posesia despăgubirilor exorbitante stabilite inițial, pe de-o parte, nu sunt susținute probator, iar pe de altă parte, nu pot constitui un argument care să determine instanța a stabili o despăgubire mai mare decât cea care rezultă din prospectarea pieții imobiliare din zonă. Dacă aceste susțineri sunt adevărate, cu siguranță că valoarea disproporționat de mare a acelor despăgubiri a determinat Guvernul României să intervină legislativ pentru restabilirea echilibrului în procesul de expropriere și de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Or, erorile comise în procesul de expropriere nu pot constitui temei sau fundament pentru acordarea unor despăgubiri mai mari decât cele cuvenite în mod rezonabil potrivit legii, respectiv la nivelul valorii reale de circulație a terenului care este dată de prețul pieței imobiliare din zonă.
Pentru considerentele de fapt și de drept, tribunalul va admite în parte cererea formulată de reclamanta M. V., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect expropriere și în consecință va dispune anularea în parte a Hotărârii de despăgubiri nr. 187/284 din data de 08.10.2011 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 256/2010 cu privire la valoarea despăgubirilor și va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma de 1650 lei despăgubiri actualizată cu indicele de inflație la data plății, pentru exproprierea suprafeței de 1135 mp. de teren arabil.
Ca urmare a admiterii în parte a cererii, în temeiul dispozițiilor art. 274 - 276 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga pârâtul la plata sumei de 1.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul expertului numit de instanță, restul cheltuielilor avansate de părți urmând a rămâne în sarcina acestora.
PENTRU ACESTE MOTVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă exercitată de reclamanta M. V., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect expropriere.
Dispune anularea în parte a Hotărârii de despăgubiri nr. 187/284 din data de 08.10.2011 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 256/2010 cu privire la valoarea despăgubirilor și obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 1650 lei despăgubiri actualizată cu indicele de inflație la data plății, pentru exproprierea suprafeței de 1135 mp. de teren arabil.
Obligă pârâtul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.01.2013.
Președinte, Grefier,
A. Ș. M. I.
Red.A.Ș.
Dact.M.I.
Ex.5/14.02.2013
3 . comunică cu:
-reclamanta M. V. – A., ., .
-pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - București, sector 1, .. 38
- P. de pe lângă Tribunalul A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 197/2013. Tribunalul ARAD | Acţiune în constatare. Decizia nr. 117/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
