Anulare act. Sentința nr. 9296/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9296/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 11241/55/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 46
Ședința publică din 20 februarie 2013
Președinte A. Ș.
Judecător H. O.
Grefier A. C.
S-a luat în examinare apelul formulat de apelanta-reclamantă B. G. V. în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. O. O. împotriva sentinței civile nr. 9296/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ având ca obiect anulare act.
La apelul nominal se prezintă intimata pârâtă I. O. O. asistată avocat M. A. din Baroul A., lipsind apelanta-reclamantă B. G. V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul intimatei depune la dosar împuternicirea avocațială la care este anexată chitanța privind achitarea onorariului avocațial, precum și întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat.
Instanța considerând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul intimatei susține întâmpinarea depusă și solicită respingerea apelului cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 8 ianuarie 2013, constată că prin sentința civilă nr. 9296/16.10.2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a respins cererea formulată de reclamanta B. G. V. în contradictoriu cu pârâta I. O. O., având ca obiect anulare act, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt că pârâta I. O.-O., este beneficiara testamentului autentificat sub nr. 3121/02.07.2009, iar la cererea acesteia a fost deschisă succesiunea după defuncta Kompas Barbara, la BN Asociat M. P., fiind emis certificatul de legatar nr. 101/28.11.2011 cu privire la suma de 864,26 lei și 27.895,10 euro, existente în contul deschis la CEC Bank A., în dosar succesoral nr. 114/17.11.2011, și potrivit declarațiilor a doi martori, notarul public a reținut că defuncta nu avea moștenitori rezervatari.
Prin încheierea finală din data de 28.11.2011 s-a arătat că obiectul succesiunii privește doar bunuri mobile, activul succesoral fiind de 122.542,26 lei, nefiind solicitate și bunuri imobile, întreaga sumă revenindu-i beneficiarei I. O.-O. (în cotă de 1/1), în calitatea de legatară cu titlu particular.
S-a mai reținut de asemenea că, ulterior, la solicitarea numitului Mager P. a fost deschis un nou dosar succesoral, respectiv nr. 41/24.04.2012, în vederea emiterii unui certificat de legatar suplimentar, de către același birou notarial, privind bunurile imobile, anume imobilul situat în A., ., etaj IV, . CF nr._-C1-U19 și imobilul situat în A., Calea Timișorii, nr. 38, înscris în CF nr._.
Astfel, a fost emis certificatul de moștenitor și legatar nr. 38/18.05.2012 prin care se constată calitatea de legatari cu titlu particular (în baza testamentelor autentificate sub nr. 4272/22.09.2009 la BNP D. T. și 2549/31.05.2011 autentificat la BNP Veritas) ai numiților I. O.-O., Mager P. și Frank Gerda G., fiecare cu cota de 1/3 din cota de ½ (3/6) din imobilul în CF nr._, precum și calitatea de moștenitori legali a numiților Mager P., Frank Gerda G., B. G., Dengl Josef Dieter, Dengl A. și Dengl C., asupra celui de al doilea imobil, înscris în CF nr._-C1-U19. În acest al doilea dosar succesoral, dezbaterea succesorală a avut loc în prezența tuturor moștenitorilor, care au semnat pentru atât pe încheierea finală din data de 18.05.2012, cât și pe certificatul de moștenitor pentru luare la cunoștință. Din aceste acte rezultă că nu au fost solicitate bunuri mobile, acesta fiind transmise conform certificatului de legatar nr. 101/2011 și nu s-a invocat de către nici un moștenitor existența unui drept de creanță sau datorii asupra succesiunii.
Prima instanță a constatat că, potrivit actelor de stare civilă existente la dosar și a celor reținute de către notarul public, defuncta nu a avut moștenitori rezervatari, și a avut în vedere disp. art. 1134 cod civil aceste dispoziții fiind reluate și în art. 85 alin. 1 din Lege nr. 36/1995, texte de lege ce condiționează măsura anulării certificatului de existența a două aspecte, anume dovada unei vătămări a reclamantului și invocarea unui drept care urmează a fi stabilit de către instanță, în cadrul succesiunii. În speță, a considerat că reclamanta își întemeiază cererea pe existența unui drept de creanță care ar urma să fie îndestulat din sumele de bani ce au făcut obiectul certificatului de legatar nr. 101/2011, iar eventualele sume excedentare să fie distribuite în cadrul succesiunii, aceste dispoziții privind nulitatea, trebuind însă raportate și la celelalte reglementări privind situația creditorilor, calitatea moștenitorilor și raportul dintre aceștia.
Într-adevăr, art. 1067 Cod civil acordă un drept de preferință a creditorilor moștenirii față de legatari, instituind la alin. 1 că „Creditorii moștenirii au dreptul să fie plătiți cu prioritate față de legatari”, însă alin. 2 al aceluiași articol face deosebirea dintre legatele cu titlu particular și cele universale sau cu titlu universal, făcând coroborarea în totalitate și cu art. 1114 alin. 2 și 3 Cod civil.
În ce privește posibilitatea unui creditor de a-și executa creanța anterioară succesiunii, art. 1067 Cod civil alin. 3 prima instanță reținut că reclamanta, în calitate de nepoată de soră predecedată, face parte din categoria colateralilor privilegiați (art. 976 alin. 2 Cod civil) nu are calitatea de moștenitor rezervatar pentru a invoca vătămarea unui drept succesoral, care să necesite stabilirea de către instanță în urma reducțiunea liberalităților excesive, conform art. 1087 și art. 1093 Cod civil, reclamanta ne fiind în măsură să invoce un drept succesoral propriu, neavând vocație succesorală concretă, asupra sumei de bani ce a revenit pârâtei cu titlu de legat cu titlu particular.
Referitor la necesitatea îndestulării unor drepturi de creanță din sumele de bani ce au făcut obiectul testamentului autentificat sub nr. 3121/02.07.2009, prima instanță a considerat că nu poate reține condiție existenței unei vătămări a reclamantei, arătând că activul moștenirii cuprinde și două imobile, dintre care unul a revenit unui număr de 6 moștenitori legali, printre care și reclamanta, astfel că acestora le revine în primul rând sarcina de a achita datoriile succesiunii, conform dispozițiilor amintite mai sus, iar numai în cazul în care valoarea datoriilor trece peste valoarea imobilului, înscris în CF nr._-C1-U19, se pune problema reducerii proporționale a legatelor cu titlu particular. De asemenea, a considerat ca executarea eventualelor creanțe ale succesiunii este posibilă și fără anularea certificatului de legatar nr. 101/2011, care cuprinde doar un legat cu titlu particular, deoarece legea oferă mijloacele necesare creditorilor de îndestulare a creanței, anume fie să solicite restituirea de la legatarul plătit, în măsura în care legatul urmează a fi redus, fie de a cere executarea silită, cu respectarea acelorași prevederi de drept material.
Tot referitor la aceasta problemă, a considerat că în ce privește eliberarea certificatelor de moștenitor/legatar, nr. 101/2011 și nr. 38/18.05.2012, ca urmare prezentării pârâtei la notar și deschiderea succesiunii doar pentru bunuri mobile (sumele de bani existente în contul bancar), potrivit art. 83 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 „După emiterea certificatului de moștenitor nu se mai poate întocmi alt certificat, decât în situațiile prevăzute de lege”, însă alin. 2 oferă și o altă soluție, anume „Cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar”. Prima instanță reținând că cel de al doilea dosar succesoral, respectiv nr. 41/2012, privește soluția eliberării unui certificat de moștenitor și de legatar suplimentar, unde toți moștenitorii au fost prezenți la dezbaterea succesiunii fără a se ridica vreo obiecție cu privire la eliberarea certificatului de legatar anterior (deși s-a menționat existența acestuia) și fără a se solicita bunuri mobile sau a se invoca vreun drept de creanță asupra succesiunii în vederea constatării existența pasivului succesoral, fiind întocmită încheierea finală conform art. 78 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 36/1995.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B. G. V. solicitând admiterea apelului, desființarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea consideră că, prima instanță a ignorat că emiterea certificatului de moștenitor, in absența unor moștenitori este sancționat cu nulitatea absolută, deoarece legiuitorul prin reglementarea obligației ca toți moștenitorii să participe la dezbaterea succesorală a urmărit să apere nu numai un interes privat al moștenitorilor ci unul general și anume protejarea intereselor creditorilor defunctului.
În speță, arată că intimata a ascuns notarului faptul că decedata are și moștenitori legali, deși cunoștea acest lucru, pentru a o pune în imposibilitate de a prezenta notarului sentința judecătorească irevocabilă, prin care s-a stabilit că era creditoarea decedatei, situație în care creanța sa se deducea cu prioritate din patrimoniul decedatei și numai ceea ce rămânea ca activ urma să fie supus împărțelii.
Intimata I. O. O., prin întâmpinarea depusă, solicită respingerea apelului, considerând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, fiind dată în baza probelor de la dosar.
În motivare, arată că, defuncta nu a avut moștenitori rezervatari, apelanta fiind nepoată de soră predecedată, iar ei i-a fost eliberat în mod legal Certificatul de legatar nr. 101/28.11.2011, așa cum rezultă din concluziile organelor de cercetare penală ce au făcut obiectul dosarului nr. 2111/P/2012, soluționat în sensul neînceperii urmăririi penale.
Mai arată că, reclamanta s-a prezentat la dezbaterea succesorală, alături de toți ceilalți moștenitori, în calitate de nepoată de soră, semnând actele notariale premergătoare eliberării certificatului de moștenitor și legatar nr. 38/18.05.2012 în care se face referire la emiterea anterioară a certificatelor de legatar particulare și la eliberarea banilor către intimata.
Deși era a fost prezentă alături de ceilalți moștenitori, reclamanta nu a prezentat notarului sentința judecătorească prin care defuncta avea datorie față de aceasta, și nu a solicitat bani nici unuia dintre moștenitori, considerând că ea, în calitate de legatar cu titlul particular, nu poate fi obligată să suporte cheltuielile defunctei, cu atât mai mult cu cât cei șase moștenitori legali au moștenit o valoare mai are decât a sa.
Analizând sentința atacată din prisma criticilor aduse prin motivele de apel și a limitelor impuse de dispozițiile art. 295, 296 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că apelul declarat este nefondat.
Prima instanță atunci când a pronunțat hotărârea a avut în vedere o stare de fapt corectă susținută de probatoriul administrat.
În apel, nu se invocă nici o critică decât față de notar si de pârâta intimată în sensul că acesta ar fi ascuns împrejurarea că există succesori cu titlu legal.
Ori această împrejurare nu este de natură a modifica starea de fapt, deoarece pârâta intimată este moștenitor testamentar, iar reclamanta apelantă nu este moștenitor rezervatar, calitatea sa de nepoată de soră nepermițându-i contestarea testamentului.
De remarcat că prin acțiune se urmărește anularea certificatului de moștenitor nr. 101/2011. Ori, certificatul de legatar (fila 14) coroborat cu testamentul autentificat (fila 15) nu mai comportă nici un fel de discuții câtă vreme, din întreg probatoriul administrat nu rezultă existența moștenitorilor rezervatari, iar legatul în sine este cu titlu particular făcând referire la sumele de bani, aflate în contul testatoarei, în contul său de la CEC Bank A., cu precizarea expresă, că de restul bunurilor sale nu dispune prin acest testament.
În consecință celelalte discuții, despre alți succesori și alte acte notariale nici nu trebuiau să fie analizate, câtă vreme persoanele în discuție nici nu au fost împrocesuate. Deci obiectul raportului juridic este anularea certificatului de moștenitor nr. 101/2011 cerere respinsă corect și legal de prima instanță, care a analizat în detaliu starea de fapt.
Neexistând nici un motiv pentru admiterea apelului, în baza art. 296 cod procedură civilă va respinge apelul reclamantei B. G. V. în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. O. O. împotriva sentinței civile nr. 9296/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art. 274 cod procedură civilă va obligă apelanta să plătească intimatei 2.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul reclamantei B. G. V. în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. O. O. împotriva sentinței civile nr. 9296/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Obligă apelanta să plătească intimatei 2.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 20 februarie 2013.
Președinte Judecător
Ș. A. H. O.
Grefier
D. P.
Red.: jud. HO /DP
4 exemplare – 2 comunicări-19.03.2013
Se comunică părților:
- apelanta-reclamantă B. G. V., cu adresa pentru comunicarea corespondenței la B. G. în A., .. 4-6, ., .
- intimata-pârâtă - I. O. O., cu domiciliul în A., ., ., .
Primă instanță: Judecător – H. Ș. - Judecătoria A.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 1654/2013. Tribunalul ARAD | Anulare act. Decizia nr. 819/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
