Legea 10/2001. Sentința nr. 1654/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1654/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 3532/108/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1654
Ședința publică din data de 15 mai 2013
Președinte: H. O.
Grefier: D. M.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamanții D. E. și D. Ș., în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului A., având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta pârâtului, consilier juridic I. S.-D., lipsă fiind reclamanți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta pârâtului depune la dosar delegație de reprezentare și declară că nu mai are cereri de formulat.
Constatând că nu mai sunt formulate alte cereri și nici probe de administrat, instanța declară cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul reprezentantei pârâtului.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea acțiunii potrivit întâmpinării.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii civile înregistrată pe rolul instanței la data de 04.03.2013, constată că reclamanții D. E. și D. Ș. au chemat în judecată pârâtul P. municipiului A., solicitând anularea parțială a Dispoziției nr.181/01.02.2013 și obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții prin care să se dispună:
- compensarea în echivalent a cotelor apartamentelor libere (si a terenului aferent) 19/40 deținute-transmise către ei si cota 21/40 deținuta in administrația primăriei - aferente celor 8 apartamente, cu cota de 19/40 aferente celor 21 de apartamentelor (si a terenului aferent) înstrăinate și pentru care se propunea despăgubiri bănești in echivalent.
- compensarea sumei de 8.447,11 lei cu sumele de acordat cu titlu de despăgubire pentru cota aferenta rămasa a apartamentelor înstrăinate (după compensarea cotelor si întregirea celor 8 apartamente).
- restitirea in natura aferente apartamentelor 1 si 2. Compensarea in echivalent a cotei aferente dreptului lor pentru cele doua apartamente 19/40 cu 21/40 aferent dreptului deținut in administrarea primăriei (sau a noului deținător), iar diferența -dacă va fi cazul - sa fie compensate cu cota aferenta rămasa statului aferenta celor 21 de apartamente înstrăinate.
- compensarea cotei aferente apartamentelor vândute (si a terenului aferent) (pentru care se propune despăgubiri) după deducerea cotei aferente întregirii celor 8 apartamente, a sumei încasate ce se propune a fi restituite, etc. cu bunuri imobile (spatii comerciale ce le închiriază, terenuri, apartamente libere etc.) din domeniul privat si aflate in administrarea primăriei.
- obligarea la înscrierea in CF a dreptului astfel dobândit
- obligarea la predarea proprietății/dreptului.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că au calitatea de moștenitor ai tatălui lor D. Ș. (decedat în anul 2010) ce are calitatea de moștenitor la mătușii sale Weisz (Dirnbebeck) I., in cote egale reprezentând 19/40 din imobilul (teren si apartamente) din A., Pta A. I., cu nr.10. Astfel dispoziția atacata prin prezentul constata si le acorda o cota de 19/40 din toate apartamentele si terenul aferent imobilului de la nr. 10:
- cele libere in natura de cota aferente (apartamentele cele mai mici ca suprafața .-15,17,18,19,24, opt - 8- apartamente (si a terenului aferent)
- despăgubiri pentru cele înstrăinate pană la aceasta data, despăgubiri la cota aferenta (apartamentele cele mai mari ca suprafața ., 7, 8,10,11, 12-13,16, 20-21, 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, douazecișiunu de poziții - 21- apartamente (si a terenului aferent)
- condiționata de restituirea sumei actualizate a despăgubirii încasate în baza Legii 112/1995 în sumă de 8.447,11 lei.
Susțin că nelegalitatea acestei decizii si solicitarea lor de îndreptare se bazează pe prevederile Legii 10/2001, care obliga primăria sa procedeze la:
- compensarea în echivalent - întregirea apartamentelor libere cele 8-a cotelor apartamentelor libere (si a terenului aferent) 19/40 detinute-transmise către ei si cota 21/40 deținuta in administrația primăriei - aferente celor 8 apartamente, cu cota de 19/40 aferente celor 21 de apartamentelor (si a terenului aferent) înstrăinate si pentru care se propunea despăgubiri bănești în echivalent. Obligarea Primarului sa realizeze o compensare legala si obligatorie, prin acordarea întregului drept de proprietate asupra celor 8 apartamente libere, cu diminuarea cotei aferenta a celor 21 de apartamente înstrăinate.
- compensarea sumei de 8.447,11 lei cu sumele de acordat cu titlu de despăgubire pentru cota aferenta rămasa a apartamentelor înstrăinate (după compensarea cotelor si întregirea celor 8 apartamente).
- compensarea cotei aferente apartamentelor vândute (si a terenului aferent) (pentru care se propune despăgubiri) după deducerea cotei aferente întregirii celor 8 apartamente si a sumei încasate ce se propune a fi restituite, cu bunuri imobile (spatii
comerciale ce le închiriază, terenuri, apartamente libere etc.) din domeniul privat si aflate în administrarea primăriei.
Susțin că în calitate de persoane îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr. 10/2001 au aceste drepturi si aceste solicitări au la baza prioritatea fata de acordarea de despăgubiri, la care greșit se limitează P..
Totodată reclamanții susțin că dispoziția atacata omite să stabilească restituirea/despăgubirea apartamentelor 1 si 2. (aferente cotelor). Astfel Dispoziția Primarului le omite a le menționa, fiind amintite în Referatul cu nr. 2875/6546 din 30.01.2013 si ca acestea ar fi în proprietatea . SA Trinity Industies Inc. Company. (acest referat nu are calitate de dispoziție si drept urmare caracterul intern conferă drepturi limitate de a fi atacat).
Astfel solicită ca prin sentința ce se va pronunța să le fie acordat si dreptul de proprietate a acestor apartamente.
De asemenea, susțin că dispoziția atacata nu cuprinde prevederea expresa de a fi înscrisa în Cartea Funciara a dreptului lor, dar nici predarea cotei aferente asupra cărora urmează ca instanța să se pronunțe. Astfel încălcându-se dispozițiile imperative ale Legii nr.10/2001 și principiul restituirii în natură a imobilelor, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreaga suprafață revendicată.
În drept, au invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001.
În susținerea cererii au depus la dosar:
• Dispoziția atacată emisă de Primăria M. Cluj-N. - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001
• procesul verbal nr. 9758 întocmit de Comisia tehnică pentru aplicarea Legii nr. 10/2001
Pârâtul P. municipiul A. a formulat și depus la dosar întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca fiind neîntemeiată, iar pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive a Primarului municipiului A. care este o autoritate administrativă și nicidecum o persoană juridică de drept public sau privat iar în calitate de autoritate administrativă nu are un patrimoniu propriu. Pe fondul cauzei arată că față de solicitările reclamanților, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent nu este posibilă, la nivelul municipiului A., Primăria municipiului nu mai oferă bunuri în compensare, fapt ce a fost adus la cunoștință tuturor celor interesați prin procesul verbal afișat cu nr.2875/6546 din 27.01.2013.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea excepției invocate, respectiv a lipsei calității procesuale pasive, înțelegând să se judece cu P. M. A. și cu Municipiul A., cu motivarea că în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor se face prin dispoziția motivată a primarilor.
Mai solicită în legătură cu restituirea în natură a apartamentelor 1 și 2 compensarea in echivalent a cotei aferente pentru cele două apartamente, 19/40 cu 21/40 aferent dreptului deținut în administrarea Primăriei sau a noului deținător, iar diferența să fie compensată cu cota aferentă rămasă statului aferentă celor 21 apartamente înstrăinate. De asemenea, reclamanții doresc ca să se pună în vedere primăriei să facă dovada comunicării notificărilor și către ..
Raportat la împrejurarea că în data de 27.01.2013, Primăria A. a afișat că nu mai se acordă compensări în echivalent, apreciază că aceasta reprezintă o poziție particulară iar în aceste condiții, legea este încălcată la fel ca și practica judiciară în materie.
În fapt, instanța reține că prin dispoziția nr.181/01.02.2013 a Primarului M. A., a fost soluționată notificarea cu nr. 2875/6546 din dosarul execuțional nr.725 din 09.08.2001 înregistrat la Judecătoria A. la Biroul Executorului Judecătoresc V. P..
Obiectul notificării îl reprezintă imobilul situat în municipiul A. Piața A.I. nr.10 compus din 31 apartamente. Așa cu rezultă din referatul privind motivarea dispoziției primarului, referat care nu a fost combătut de nicio altă probă, la preluarea de către stat a fost înscris în CF 4810 A. și a fost proprietatea lui B. V., Weiss C., Drinbeck I. căsătorită cu Weis L. și Rujdea N..
Imobilul a fost naționalizat în baza Decretului 92/1950 iar apoi în anul 1983 s-a apartamentat și s-a înscris într-o foaie colectivă de CF cu nr._ .Apartamentele 1 și 2 apar ca aparținând lui . iar în continuare apartamentul 3 a fost vândut în anul 1997 în baza legii nr. 112/1995 aceeași situație având-o apartamentele 4,5,7,8,10,11,12,16,20,21 ca de altfel și celelalte până la apartamentul 31.
Apartamentul nr. 6 este în fapt spălătorie și este folosit de Asociația de locatari în comun. Apartamentul nr. 9 este proprietatea statului român, fiind închiriat. Apartamentele 14 și 15, 17, 18 și 19 sunt închiriate, toate acestea fiind proprietatea statului român iar apartamentul nr. 24 care este proprietatea statului român este liber.
În privința regimului juridic al acestui imobil, în afară de notificările reclamanților a mai fost formulată o notificare de către numita Ț. L., căreia în 2002 i s-a admis cererea de restituire însă dispozițiile au fost contestate în instanță, iar prin Decizia nr. 167 /A/2008 a Curții de Apel Oradea, dispoziția din 2002 a Primarului M. A. fost respinsă urmând a se emite o altă dispoziție, față de reclamanții din prezentul dosar, fiind anulată și dispoziția emisă în favoarea numitei Ț. L..
În urma acestei situații, văzând că imobilul în sine are un regim juridic clar în prezent, atât cu privire la proprietatea cât și la închirierea unor apartamente, decizia atacată este legală. Aspectele privind apartamentele 1 și 2 nu se contestă că aparțin unei alte persoane juridice față de care reclamanții se pot adresa, primarul prin dispoziție neputând dispune asupra regimului juridic vizând proprietăți care aparțin altei entități.
De asemenea, este adevărat că potrivit disp. art. 10 alin 2 din Noul cod de procedură civilă, dacă o parte deține un mijloc de probă, judecătorul poate la cererea celeilalte părți sau din oficiu să dispună înfățișarea acesteia sub sancțiunea plății unei amenzi judiciare.
În egală măsură însă, art. 249 Cod procedură civilă prevede că cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Această referire se face cu privire la solicitările făcute de reclamant prin plângere ca sarcina probei să cadă asupra pârâtului.
Ori, în susținerea plângerii sale, acte cadastrale, extrase CF, nu aparțin pârâtului care nici nu are obligația să le prezinte, petenții fiind cei care trebuia să facă demersurile necesare la instituțiile abilitate.
Ori, în probatoriu s-au depus dispoziția primarului și referatul cu motivarea dispoziției primarului din care rezultă o stare de fapt clară privind regimul juridic al imobilului precum și istoricul stării de fapt.
Totodată, dispozițiile Legii nr. 10/2001 oferă posibilitatea pârâtei de a afișa situația bunurilor care se pot afla în compensare iar dacă a fost afișat procesul verbal în 27.01.2013, prin care se arată că primăria municipiului A. nu mai oferă bunuri în compensare, în sensul Legii nr. 10/2001 nu este o încălcare a acestei legi.
În egală măsură sunt aplicabile disp.art. 27 alin. 5 din Legea 10/2001 cu privire la cele două apartamente care aparțin unei alte entități așa cum s-a arătat mai sus.
Față de probatoriul administrat, și față de starea de fapt prezentată nu rezultă decât că notificările petenților reclamanți au fost soluționare atât potrivit hotărârilor judecătorești la care s-a făcut referire anterior, cât și în condițiile drepturilor lor de proprietate, care nu le-a fost încălcat.
Astfel fiind, notificările fiind soluționare în mod legal și temeinic, instanța nu găsește motive pentru care dispoziția primarului să fie anulată în sensul celor solicitate de petenți.
Nefiind cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului municipiului A..
Respinge plângerea petenților D. E. și D. Ș., în contradictoriu cu intimatul P. municipiului A. și Municipiul A. prin primar pentru anularea parțială a Dispoziției nr.181/01.02.2013 a Primarului municipiului A., având ca obiect restituire în baza Legea nr.10/2001.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 15 mai 2013.
Președinte Grefier
H. O. D. M.
Red.H.O.
Tred.D.M./14.06.2013
5 ex./3 .>
Se comunică părților:
Reclamanții - D. E. și D. Ș. – Cluj N., . nr.140, ., jud.Cluj
PÂRÂT
P. municipiului A. – A., .
| ← Pretenţii. Decizia nr. 439/2013. Tribunalul ARAD | Anulare act. Sentința nr. 9296/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
