Pretenţii. Decizia nr. 449/2013. Tribunalul ARAD

Decizia nr. 449/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 1458/250/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504

Secția civilă

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 449 R

Ședința publică din data de 27 martie 2013

Președinte O. Ș. S.

Judecător D. C. U.

Judecător M. C.

Grefier I. I.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-reclamantă Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. D. V. împotriva sentinței civile nr. 57 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria L. în dosarul nr._ .

La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentei, consilier juridic A. Iuhasz și intimata D. D. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termen legal, este motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că intimata a depus întâmpinare, la care a atașat Dispoziția nr. 408A/20.02.2012, încheierea de îndreptare a erorii materiale și sentința civilă nr. 3215/10.12.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță unui complet al Tribunalului A.. În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei încasată necuvenit, cu titlu de buget complementar.

Intimata solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Judecătoria L..

TRIBUNALUL

Constată că prin sentința civilă nr. 57 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria L. în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă exercitată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială Și Protecția Copilului A., în contradictoriu cu pârâta D. D.-V., pentru pretenții, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 92/08.03.2006 s-a revocat măsura de plasament pentru copilul D. M. de la Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A. - C. Case de Tip Familian L. „Casa Trandafirul” și s-a dispus plasamentul copilului D. M. la asistent material profesionist D. D. V..

Pârâta este asistent maternal profesionist potrivit atestatului nr. 5/25.02.2009 și nr. 4/22.02.2012, atestate valabile pe o perioadă de 3 ani și este angajat al DGASPC A., iar potrivit fișei postului având responsabilități printre altele „asigură igiena și hrana corespunzătoare copilului (calitativ și cantitativ)”.

Minorul D. M. a fost încadrat într-un grad de handicap accentuat de către Comisia pentru Protecția Copilului potrivit Certificatului nr. 725/08.06.2011, Certificat nr.632/09.06.2012, iar potrivit Certificatului nr.1529/09._ și Certificat nr.1315/09.12.2008, într-un grad de handicap grav cu asistent.

Potrivit art. 58 alin. 4 lit. b pct. 2 din Legea 448/2006 „beneficiază de un buget complementar lunar în cuantum de 68 lei pentru adultul cu handicap accentuat”, iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol „beneficiază de prestația socială prevăzută la alin. 4 lit. b și familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere”.

Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, respectiv certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap, planul de recuperare a copilului cu dizabilități, Hotărârea nr. 92/08.03.2006, rezultă că pârâta este reprezentantul legal de facto al minorului și potrivit disp. art. 58 alin. 5 din Legea 448/2006 rezultă că de bugetul complementar beneficiază reprezentantul legal care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere pe copil, iar pârâta, potrivit fișei postului, are aceste atribuții.

Având în vedere această stare de fapt, instanța, văzând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1349 alin. 1-3 cod civil privind răspunderea civilă delictuală, iar în altă ordine de idei nici cele prevăzute de art. 58 alin. 5 din Legea 448/2006 pârâta având în îngrijire, supraveghere și întreținere minorul, a respins acțiunea civilă exercitată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A.. Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 57 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria L. în acest dosar a declarat recurs în termen legal recurenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A., solicitând instanței admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile nr. 57 din data de 22.01.2013 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria L.. Pe fondul cauzei solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 2.457,76 lei reprezentând suma de 2202,00 lei prejudiciul cauzat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A. prin încasarea necuvenit în perioada octombrie 2009 - februarie 2012 a unor drepturi bănești reprezentând buget complementar stabilită de art. 58 alin. 4 lit. b pct. 3 și acordată de art. 58 alin. 5 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor personale cu handicap, republicată și suma de 255,76 lei dobânda legală stabilită la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României de la data nașterii dreptului până la 31.10.2012 și obligarea pârâtei la plata dobânzilor aferente sumei de 2.457,76 lei, potrivit ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, de la 01.11.2012 până la data plății efective.

În motivare, recurenta arată că sumele la care face referire în cererea de chemare în judecată, respectiv bugetul complementar pentru copii cu handicap, se acordă părintelui sau reprezentantului legal al copilului care îl are în îngrijire, ori, precum a arătat și instanței de fond, calitatea de asistent maternal profesionist care are în plasament un copil, nu este reprezentantul legal al copilului. Această calitate, de reprezentant legal al copilului care se află în plasament se stabilește de către instanțele judecătorești printr-o hotărâre, în speță plasamentul copilului D. M. care se află în plasament la pârâtă, s-a dispus de către Comisia pentru Protecția Copilului A. prin hotărârea nr. 92/2006, hotărâre care este executorie potrivit art. 10 alin. 1 din HG nr. 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului.

Având în vedere prevederile Legii nr. 272/2004, în situația stabilirii plasamentului de către comisia pentru protecția copilului, drepturile asupra copilului incubă părinților. Recurenta arată că reprezentantul legal al copilului, în afara părinților, pot fi tutorii, în cazul măsurii de protecție alternativă a tutelei, sau curatorii, sau în situația stabilirii măsurii de protecție specială a plasamentului de către instanța judecătorească, instanța este obligată să se pronunțe și cu privire la exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești asupra copilului în cauză. În speță, plasamentul copiilor fiind stabilit prin hotărârea comisiei pentru protecția copilului, drepturile părintești asupra copilului D. M. revin mamei acestuia D. Elița M..

Potrivit art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, republicată, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații sociale de către persoana cu handicap sau familia acesteia se recuperează de la aceasta, inclusiv dobânzile aferente, iar art. 1349 din noul Cod civil stabilește îndatorirea oricărei persoane de a repara integral toate prejudiciile cauzate altuia prin încălcarea obligației de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și de a nu aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altora.

Potrivit art. 4 lit. g din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, reprezentant legal al copilului este părintele sau persoana desemnată potrivit legii să exercite și să îndeplinească obligațiile părintești față de copil.

Recurenta apreciază că există răspundere civilă delictuală, chiar și în temeiul art. 998, art. 999 din vechiul Cod civil, fiind îndeplinite condițiile generale: existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, a culpei.

În drept, recurenta invocă art. 299 și următoarele, art. 3041, art. 115 – art. 118 și art. 158 Cod procedură civilă, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, HGR nr. 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului, republicată, art. 15 lit. h din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, art. 1349 Cod civil, art. 58, art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.

Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nelegal. Arată că în cauză nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, în persoana sa neputându-se reține săvârșirea unei fapte ilicite, iar drepturile bănești ce fac obiectul prezentului litigiu au fost acordate în considerarea stării de sănătate a minorului și pentru a susține cheltuielile necesare generate de starea de sănătate a acestuia.

Având în vedere că minorul se află în plasament, iar intimata are calitatea de asistent maternal, sumele solicitate au fost legal acordate, cu respectarea dispozițiilor art. 58 alin. 4 din Legea nr. 448/2006, instanța de fond a reținut în mod corect că aceste sume de bani se cuvin intimatei pentru îngrijirea minorului, deoarece are calitatea de reprezentant legal de facto al minorului aflat în plasament.

Un alt aspect pe care intimata îl învederează instanței constă în împrejurarea că drepturile bănești au fost stabilite prin decizie de către recurentă, deci printr-un act administrativ care nu a fost anulat în instanță și care produce, în continuare efecte juridice.

În drept, intimata invocă art. 115 din Codul de procedură civilă.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor dezvoltate de recurentă și sub toate aspectele, în baza art. 304 și art. 3041 C. pr. civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurenta a solicitat, în principal, casarea sentinței pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului A., însă potrivit disp. art. 159 ind. 1 Cod procedură civilă „Necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului”.

Întrucât excepția de necompetență materială nu a fost invocată în fața primei instanțe, nu poate fi primită în recurs.

Pe fondul acuzei, tribunalul reține că intimata-pârâtă este angajata reclamantei conform contractului individual de muncă nr. 210/10.03.2005, actelor adiționale și CIM nr. 23/2012, având ocupația de asistent maternal profesionist, iar prejudiciul solicitat reprezintă buget complementar acordat în baza art. 58 al. 5 din Legea nr. 448/2006, așa cum arată și reclamanta.

Prin decizia nr._/2008 și decizia nr._/2012 (f. 43, 38), emise de reclamantă, se stabilește că minorul D. M. beneficiază de buget complementar, iar pârâta a fost menționată ca „reprezentant legal al copilului”.

Potrivit art. 58 al. 4 lit. b din Legea nr. 448/2006 republicată, bugetul personal complementar lunar, indiferent de venituri este în cuantum de 33,5 lei, pentru adultul cu handicap mediu, care se aplică și în situația copilului cu handicap mediu, iar sensul noțiunii de buget personal complementar este definit la art. 5 pct. 10 din Legea nr. 448/2006 republicată și „stabilește limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse și a taxei pentru abonamentul la curentul electric”.

Conform alin. 5 al art. 58 din Legea nr. 448/2006 republicată „beneficiază de prestația socială prevăzută la alin. (4) lit. b) și familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere”.

Rezultă astfel că beneficiar al bugetului complementar este copilul sau adultul, iar pe lângă acesta este beneficiară și familia sau reprezentantul legal al copilului pe perioada cât îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, condiție pe care nu o îndeplinește șeful Serviciului de asistență maternală din cadrul DGASPC A..

Bugetul complementar se acordă minorului și nu asistentului maternal care este pârâta, care în această calitate beneficiază de alte drepturi salariale prevăzute în contractul individual de muncă.

Având în vedere decizia nr._/2008 și decizia nr._/2012, scopul și beneficiarul bugetului complementar solicitat a se restitui, nu se poate susține că acesta a fost încasat în mod nelegal.

Având în vedere considerentele menționate, se apreciază că în cauză nu se evidențiază motive de casare sau modificare și nici motive de ordine publică sau de netemeinicie, care să poată fi reținute din oficiu de instanță.

Examinând hotărârea recurată sub toate aspectele, conform art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică și, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A. împotriva sentinței civile nr. 57 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria L. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 274 C. pr. civ., se constată că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A., cu sediul în A., . nr. 10-12, județ A. împotriva sentinței civile nr. 57 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria L. în dosarul nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27.03.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

O. Ș. SzepDănuț C. U. M. C.

Grefier,

I. I.

Red. MC 25.04.2013

Thred. II/25.04.2013

Ex.2 /Nu se comunică.

Judecător fond – P. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 449/2013. Tribunalul ARAD