Contestaţie la executare. Sentința nr. 6090/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6090/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 11903/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.514
Ședința publică din 28 noiembrie 2013
Președinte: D. M.
Judecător Ș. V.
Grefier: G. S.
S-a luat în examinare apelul exercitat de apelantul-contestator B. G. în contradictoriu cu intimata N. M. împotriva Sentinței civile nr.6090/07.10. 2013 pronunțată de Judecătoria A. având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă apelantul, absentă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că apelul a fost declarat și motivat în termen și a fost legal timbrat cu suma de 27,00 lei taxă judiciară de timbru, conform chitantei . XWF_ .
Se constată că prin serviciul registratură, la data de 25.11.2013, intimata N. M. a depus la dosar întâmpinare la apelul declarat.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare cu apelantul apoi nemaifiind formulate alte cereri, constatând cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelantul-contestator solicită admiterea apelului, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în subsidiar schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea contestației la executare.
A invocat încălcarea de către prima instanță a principiilor fundamentale ale procesului civil, prevăzute de art.14, 20 și 22 din Noul cod de procedură civilă, cod care dă posibilitate instanței să cenzureze chiar din oficiu onorariul avocatului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 30.10.2013, constată că prin Sentința civilă nr.6090 din data de 07.10.2013, în dosar nr._, Judecătoria A. a respins contestația la executare formulată de contestatorul B. G. în contradictoriu cu intimata N. M. și a obligat contestatorul la plata cheltuielilor de judecată către intimată, în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, contestatorul B. G. a solicitat instanței desființarea, în parte, a somației mobiliare, emise la data de 15.07.2013, în dosar execuțional nr.171/2013 al Biroului executor judecătoresc
G. A. G., în sensul reducerii obligației de plată cu titlu de cheltuieli de executare, în ce privește onorariul avocațial, de la 700 la 70 lei.
Prima instanță a reținut că somația de executare contestată, emisă de B. G. A. G. în dosar execuțional nr.171/2013, la data de 15.07.2013, nu prezintă neregularități procedurale, ce ar putea duce la anularea acesteia, iar anularea ei pentru stabilirea nelegală a cheltuielilor de executare silită nu poate fi dispusă în situația în care nu s-ar anula și încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare silită, ce stă la baza emiterii somației, potrivit principiului accesorium sequitur principalem (somația de executare având caracter accesoriu față de încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită).
Instanta de fond a apreciat că, contestatorul nu a atacat decât somația de executare nu și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, deși pentru aceasta avea deschisă calea contestației împotriva încheierea executorului judecătoresc, ce poate fi introdusă în termen de 5 zile de la comunicare, conform art.714 alin.2 din Codul de procedură civilă. În lipsa unei cererii în acest sens, instanța nu poate proceda la anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, întrucât nu poate acorda ceea ce nu s-a cerut, adică extra petita. Prin urmare, în lipsa solicitării anulării încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, aceasta își păstrează valabilitatea, motiv pentru care somația, ce constituie accesoriul încheierii executorului, nu poate fi anulată doar pentru motivul nelegalității cheltuielilor de executare.
Contestându-se doar somația de executare silită și văzând că aceasta nu poate fi anulată în ce privește cheltuielile de executare și că nici nu există alte motive de nulitate, instanța de fond a respins contestația la executare formulată de contestatorul B. G. .
În baza art.453 alin.1 Cod procedură civilă, a fost obligat contestatorul la plata cheltuielilor de judecată către intimată, în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, contestatorul B. G. solicitând admiterea căii de atac și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță; în subsidiar a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea contestației la executare.
În motivarea apelului, contestatorul a susținut că, instanța de fond a încălcat art.6 CEDO, referitor la un proces echitabil. Astfel judecătorul instanței de fond a respins contestația motivând chestiuni de fapt și drept care nu au fost puse în prealabil în discuția părților, încălcând astfel rolul activ la care îl obliga art.224 și mai mult, încălcând principiile fundamentale ale procesului civil, așa cum sunt ele prevăzute de 20 și art. 22 Cod proc. civ.
Contestatorul a subliniat faptul că, judecătorul instanței de fond i-a respins contestația reținând faptul că, a atacat somația executorului pe chestiunea cheltuielilor de executare constând în onorariul de avocat, dar că acesta nu a atacat înainte încheierea executorului care i-a stabilit aceste cheltuieli. În condițiile în care nici măcar intimata – prin avocatul său nu a invocat o astfel de apărare în favoarea ei cu atât mai mult judecătorul care a reținut aceasta împrejurare de fapt trebuia să o pună în prealabil în discuție, iar dacă ar fi făcut-o, ar fi avut ocazia să afle argumentele în fapt și drept pentru care s-a procedat în acest mod de către contestator.
Prin precizările depuse la dosar la data de 26.11.2013, apelantul a arătat în plus că la data la care s-a încuviințat de către instanță executarea silită în speță, data de 19.06.2013, raportat la data la care s-a emis de către executor încheierea de stabilire a cheltuielilor de judecata, care este l7.06.2013, se poate sesiza că aceasta este anterioară cu 2 zile. Ori actele de procedură emise de un executor înainte încuviințării de către instanță a executării silite sunt nule absolut motiv pentru care o soluție a primei instanțe, cu valorificarea ca probă a încheierii executorului judecătoresc din 17.06.2013 este, în opinia apelantului o aberație procesuală.
De asemenea atât vechiul cod de procedură civîlă, dar și actualul noul cod de procedură civilă a dat și dă dreptul judecătorului să cenzureze onorariul avocatului dacă este disproporționat de mare raportat la speță și implicarea lui efectivă. Noul cod de procedura civilă este și mai categoric, în a da posibilitate instanței să cenzureze chiar din oficiu onorariul avocatului. Ori acest lucru generează o altă consecință respectiv faptul că nu trebuia atacată obligatoriu încheierea executorului care a stabilit în cheltuielile de executare silită și onorariul său, putându-se exercita pentru reducerea onorariului și o acțiune distinctă potrivit reglementărilor art.445 alin.2 Cod proc.civ. Deci practic, justițiabilului căruia în faza de executare silită i s-a încălcat abuziv nota de plată cu onorariul avocatului părții adverse are posibilitatea de a ataca încheierea executorului de stabilire a cheltuielilor de executare sau poate exercita o acțiune separată înaintea instanțe.
Prin întâmpinare intimata N. M. a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
În opinia intimatei contestația formulată nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.194 lit. a si d Cod proc.civ. situație care impune aplicarea disp.art.200 Cod proc.civ. cu consecința anularii cererii pentru indicarea gresită a CNP -_ si timbraj.
Apelul formulat, ce are la bază contestația la executare, este nefondat și neîntemeiat.
Astfel, apelantul nu a invocat niciun motiv de nelegalitate a somației emisă de Biroului executor judecătoresc G. A. G., somație ce a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale .
Pentru toata procedura de executare silită intimata arată că, a apelat la avocat A. P. cu care a încheiat Contractul de asistență juridică nr.230/2013 în baza căruia i-a achitat un onorariu de 700 lei, cheltuielile de executare fiind în sarcina debitorului conform art.669, alin. 3 pct.3 Noul cod de procedura civilă
Intimata a apreciat că această contestație, este formulată cu rea credință de către contestator, în scop șicanator, motiv pentru care se impune menținerea soluției date prin Sentința civila nr.6090/07.10.2013, că nu există niciun motiv de desființare a somației atacate, chiar și parțială, somația fiind emisă cu respectarea dispozițiilor legale motiv pentru care intimata a solicitat respingerea apelului formulat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, a solicitat de asemenea amendarea apelantului pentru conduita sa procesuală și exercitarea cu rea credință a drepturilor procesuale.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată că acesta este întemeiat în baza art.480 alin.2 și 3 Noul Cod de procedură civilă pentru următoarele considerente:
În speță, obiectul cererii de executare silită depusă la Biroul executor judecătoresc G. A. G. de către creditoarea N. M. îl constituie executarea silită, prin poprire împotriva debitorului-contestator B. G. pentru recuperarea creanței de 1700 lei, pentru că debitorul nu a achitat de bună voie cheltuielile de judecată, la care a fost obligat prin Decizia penală nr.73/R/2013 a Curții de Apel Timișoara, plus un onorariu de avocat de 700 lei, potrivit facturii fiscale nr.61/09.05.2013.
Somația de executare contestată, emisă de B. G. A. G. în dosar execuțional nr.171/2013, la data de 15.07.2013, într-adevăr nu prezintă neregularități de ordin procedural, însă nu poate fi acceptată interpretarea dată de prima instanță în sensul că, această somație nu poate fi anulată pe motivul stabilirii nelegale a cheltuielilor de executare silită, în situația în care nu s-ar anula și încheierea executorului judecătoresc de stabilire a acestor cheltuieli, ce stă la baza emiterii somației.
Astfel, conform art.451 alin (2) intitulat ,, Cuantumul cheltuielilor de judecată,, ,,Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său,,
Conform art.669 intitulat ,,Cheltuieli de executare,, alin (1) statuează :,, Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
A. (3) Sunt cheltuieli de executare:1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. A. (4) din acelasi text legal prevede :,,Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni,,
Potrivit jurisprudentei C.E.D.O. (Cvijetic impotriva Croatiei, nr. 71.549/01, 26 februarie 2004, paragraful 63, si Jasiuniene impotriva Lituaniei, nr. 41.510/98, 6 martie 2003, paragraful 55) se poate solicita rambursarea cheltuielilor de judecată, doar dacă sunt reale, necesare și sunt rezonabile în cuantum.
Ori, având în vedere obiectul cererii de executare silită - recuperarea creanței de 1700 lei, pentru că debitorul nu a achitat de bună voie cheltuielile de judecată, la care a fost obligat prin Decizia penală nr.73/R/2013 a Curții de Apel Timișoara, instanța apreciază ca fiind rezonabilă suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului în faza de executare silită, în baza art.451 alin (2) NCPC .
Pentru considerentele expuse în temeiul art.480 alin.2 C.proc.civ. se va admite apelul exercitat de apelantul-contestator B. G. în contradictoriu cu intimata N. M., împotriva Sentinței civile nr.6090 din data de 07 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ si în consecință va schimba în tot hotărârea atacată în sensul admiterii în parte a contestației la executare formulată de contestatorul B. G., cu CNP_, în contradictoriu cu intimata N. M., cu CNP_ .
Va reduce cheltuielile de executare constând în onorariu de avocat în dosarul execuțional nr.171/2013 al Biroului executor judecătoresc G. A. G. de la suma de 700 lei la suma de 100 lei .
Va anula în parte somația mobiliară emisă la data de 15.07.2013 în dosarul execuțional nr.171/2013 al Biroului executor judecătoresc G. A. G. în privința cheltuielilor de executare, stabilite initial la suma de 836,50 lei, iar ca urmare a reducerii onorariului avocațial la suma de 236,50 lei.
Va dispune întoarcerea executării silite pentru suma de 600 lei, achitată de contestatorul B. G. prin chitanța nr.220C/02.08.2013 .
Văzând ca nu se pune problema cheltuielilor de judecată în calea de atac;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul-contestator B. G. în contradictoriu cu intimata N. M., împotriva Sentinței civile nr.6090 din data de 07 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ si în consecință:
Schimbă în tot hotărârea atacată în sensul admiterii în parte a contestației la executare formulată de contestatorul B. G., domiciliat în A., ..4-6, ., CNP_, în contradictoriu cu intimata N. M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat A. P., cu sediul în A., ., ., CNP_ .
Reduce cheltuielile de executare constând în onorariu de avocat în dosarul execuțional nr.171/2013 al Biroului executor judecătoresc G. A. G. de la suma de 700 lei la 100 lei .
Anulează în parte somația mobiliară emisă la data de 15.07.2013 în dosarul execuțional nr.171/2013 al Biroului executor judecătoresc G. A. G. în privința cheltuielilor de executare, stabilite initial la suma de 836,50 lei, iar ca urmare a reducerii onorariului avocațial la suma de 236,50 lei.
Dispune întoarcerea executării silite pentru suma de 600 lei, achitată de contestatorul B. G. prin chitanța nr.220C/02.08.2013 .
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 noiembrie 2013.
Președinte Judecător
D. M. Ș. V.
pentru judecător aflat în C.O.
semnează președintele secției civile
Judecător - N. C.
Grefier
G. S.
Red/D.M.
Tehnored/G.S.
Se comunică:
Apelant B. G., A., ..4-6, ., .,
intimata N. M., cu dom proc ales la Cabinet de avocat A. P., cu sediul în A., ., .
4ex/2 .
Prima instanță - Judecătoria A. judecător – C. A.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 267/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
