Fond funciar. Decizia nr. 852/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 852/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 18905/55/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 852
Ședința publică din data de 19 iunie 2013
Președinte A. Ș.
Judecător L. B.
Judecător H. O.
Grefier D. S.
S-au luat în examinare recursul formulat de recurentul M. M. în contradictoriu cu intimații C. L. de fond funciar Vinga și C. Județeană de fond funciar A. împotriva sentinței civile nr. 2764 din 04.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentului-avocat C. C. A. din Baroul A. și reprezentantul intimatei C. locală de fond funciar Vinga-avocat U. V. I. D., absenți fiind recurentul și reprezentanta intimatei C. județeană de fond funciar A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat in termen, fiind scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.
Instanța respinge cererea de suspendare formulată de intimata C. Județeană de fond funciar A. în baza Legii nr. 165/2013, apreciind că nu se impune suspendarea judecății in prezentul dosar.
Reprezentanții părților declară că nu formulează alte cereri, iar instanța, constatând cauza in stare de soluționare, acordă cuvântul in dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate in sensul admiterii acțiunii.
Reprezentantul intimatei C. locală de fond funciar Vinga solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică a sentinței atacate, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 29.04.2013, constată că prin sentința civilă nr. 2764 din 04.04.2013 pronunțată în A. în dosar nr._, Judecătoria A. a respins plângerea formulată de reclamantul M. M., în contradictoriu cu pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vinga și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul invocă un refuz nejustificat al pârâtelor de a-i elibera titlul de proprietate pentru suprafața de 11,06 ha de teren și solicită obligarea lor în acest sens de către instanță.
Invocând art. 53 din Legea nr. 18/1991, art. 54 din Legea nr. 18/1991, instanța a reținut că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu a rezultat însă un refuz al pârâtelor de soluționare a cererii reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului de 11,06.
C. locală a emis o hotărâre prin care a aprobat amplasamentul terenului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului, a înaintat documentația către OCPI A., la 28 mai 2012, dar C. județeană a dispus retrimiterea ei către C. locală, potrivit adresei de la fila 17, adresă trimisă în luna septembrie 2012.
Ca atare, raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată, 18 decembrie 2012, instanța a apreciat că, la acest moment, nu există un refuz nejustificat al pârâtelor de a soluționa cererea de reconstituire a reclamantului, cu mențiunea că dacă într-un termen rezonabil, care în opinia instanței ar fi de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, pârâtele nu vor soluționa această cerere, se va putea aprecia că există un refuz nejustificat din partea acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M. M. solicitând în urma admiterii căii de atac, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de obligare a Comisiei locale de fond funciar Vinga și a Comisiei județene de fond funciar A., de a elibera titlul de proprietate pentru suprafața de 11,06 ha pe raza comunei Vinga, sub sancțiunea unor daune cominatorii in cuantum de 50 lei/zi de întârziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești și până la data îndeplinirii efective a obligațiilor impuse prin aceasta, cu cheltuieli de judecată.
In motivele de recurs, recurentul a susținut că instanța fondului a făcut o greșită interpretare în ceea ce privește refuzul comisiilor și analizând termenul de soluționare, s-a raportat în mod neîntemeiat la data punerii în posesie de către C. L. și nu la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Recurentul a susținut că cererea sa a fost înaintată după un interval de timp mai mult decât rezonabil, raportat la data cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Invocând abordarea greșită a cererii sale de chemare în judecată, recurentul a susținut că în mod eronat instanța de fond a concluzionat că o nesolutionare a unei cereri introduse cu mai bine de 12 ani în urmă nu reprezintă un refuz în sensul art. 64 alin. 1 din Legea 18/1991. În opinia recurentului, faptul că, după o perioada atât de lungă de timp C. Locala procedează la o punere în posesie nu reprezintă o soluționare a cererii sale cât timp, în continuare nu i s-a emis titlul de proprietate.
In aprecierea recurentului, instanța trebuia să aibă în vedere dispozițiile art.5 lit. a, c, h și i din HG 890/2005, conform cărora C. L. are obligația de a prelua propunerile de validare și a le înainta comisiei județene și de a pune în posesie persoanele îndreptățite să primească terenul, instituindu-se în sarcina acestui organ local atribuția, dar și obligația, de a soluționa orice cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Recurentul mai arată că din analiza conduitei acestei pârâte reiese faptul că, după 12 ani de la depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate aceasta procedează . punerea în posesie și înaintarea documentației către OCPI, demers fără nicio finalitate practică pentru el, în condițiile în care documentația este restituită in baza unui considerent absurd și nelegal pe care C. Locala nici măcar nu-1 analizează. Recurentul a arătat că până la data pronunțării sentinței, C. Locala nu s-a mai întrunit să verifice temeiul restituirii documentației sau să ceară lămuriri Comisiei Județene. Nu exista niciun proces verbal care să ateste întrunirea Comisiei Locale de Fond Funciar Vinga după data de 14.09.2012 in care să se fi pus in discuție soluționarea cererii sale.
Recurentul a subliniat faptul că îndreptățirea sa la reconstituire se cuvenea analizată de către instanță, neputându-i-se opune impedimente de ordin formal procedural ce ar echivala, în cazul de față, cu o îngrădire a liberului acces la justiție.
Făcând referire la art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recurentul a susținut că nesoluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulate, încalcă, pe lângă dreptul garantat de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, și principiul de drept internațional al "legitimei așteptări" sau al "așteptării rezonabile". Nesoluționarea cererii sale, materializata prin neeliberarea până la aceasta dată a titlului de proprietate fără invocarea unui motiv pertinent este de natură a constitui o ingerință în dreptul său de proprietate și a aduce atingere dreptului său la un proces echitabil consacrat de art. 6 CEDO.
Comisiile pârâte, arată recurentul că, recunosc dreptul său la reconstituirea dreptului astfel că, tergiversările nelegale referitoare la amplasament se impun a fi sancționate de către instanța de judecată.
In opinia recurentului, noțiunea de "refuz" nu reprezintă neapărat un răspuns negativ dat unei cereri formulate, ci și "negarea" unui drept prin neîndeplinirea sau îndeplinirea neconformă, tergiversarea demersurilor administrative necesare pentru recunoașterea respectivului drept.
Recurentul a menționat că instanța de fond nu a avut în vedere nici susținerile sale din răspunsul la întâmpinare în care arată încălcarea de către autoritățile implicate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a prevederilor art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Pe de altă parte, susține recurentul că, instanța de fond nu a procedat la analizarea motivului restituirii documentației de către C. județeană de fond funciar.
Recurentul subliniază că argumentația sa privind restituirea nejustificată și nelegală a documentației nu este cuprinsă și avută în vedere în conținutul sentinței atacate. Recurentul arată că nu poate dispune de terenul predat întrucât nu are niciun titlu asupra lui, un simplu proces verbal de punere in posesie neputând sta la baza intabulării sau înstrăinării. Mai arată recurentul că pârâtele au procedat la încălcarea prevederilor legale incidente și drept urmare au provocat nesoluționarea cererii sale . timp rezonabil. Conduita pârâtelor, in special a Comisiei Locale, atestă pasivitate totala și dezinteres, contrar obligațiilor care îi revin conform legii. Raportat la cele expuse, solicitarea de obligare a acesteia de a efectua demersurile necesare eliberării titlului de proprietate-etapa finală după punerea în posesie-sub sancțiunea plații de daune cominatorii, este întemeiată în fapt și în drept.
In ceea ce privește conduita Comisiei Județene, neanalizată de instanța de fond, recurentul a arătat că nu se probează în niciun fel că amplasamentul propus ar face parte din domeniul public, apreciind că susținerile pârâtei C. Județeană sunt nelegale și pentru ca nu au in vedere prevederile art. 18 alin. 2 si 3 din Legea 18/1991,
Recurentul concluzionează că în ciuda celor arătate mai sus, instanța de fond are in vedere la pronunțarea sentinței strict reperul temporal, fără a asimila tergiversările nelegale unui refuz nejustificat.
Intimata C. locală de fond funciar Vinga a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. A apreciat că instanța de fond a reținut în mod corect că nu rezulta un refuz al pârâtelor în soluționarea cererii reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate. Intimata a menționat că a emis o hotărâre prin care a aprobat amplasamentul terenului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului, a înaintat documentația către OCPI A. la 14.05.2012, OCPI A. a trimis-o către C. Județeană la 09.11.2012, iar C. Județeană a arătat prin adresa de la fila 29 ca va dispune retrimiterea ei către C. locală, în vederea identificării unui nou amplasament. Raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată, 21.01.2013, în opinia intimatei, la acest moment, nu există un refuz nejustificat al pârâtelor de a soluționa cererea de reconstituire a reclamantului.
In consecința, intimata a susținut că sunt nefondate atât motivul ce privește lipsa unui refuz in reconstituirea dreptului de proprietate, cât și susținerea că instanța nu a analizat motivul nesoluționării plângerii.
Analizând recursul în condițiile art. 304-304 ind. 1 Cod procedură civilă și prin prisma motivelor scrise constată că nu este fondat.
Prima instanță, atunci când a pronunțat hotărârea, a avut în vedere o stare de fapt corectă, susținută de probatoriul administrat.
Singurul motiv invocat în recurs este acela că problema reconstituirii nu s-a realizat, deși termenul în care s-a depus documentația de către petent este mai mult decât rezonabil.
Ori, problema de fond este oricum diferită, câtă vreme, iniția, petentul a fost înscris la despăgubiri, iar ulterior în anul 2012, Primăria comunei Vinga dă o hotărâre prin care se aprobă stabilirea amplasamentului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în natură în favoarea petentului.
Oricum, nu rezultă în ce context s-a trecut de la despăgubiri la reconstituirea dreptului de proprietate în natură, dar aceste aspect, necontestat de către petent, vizează atribuțiile administrative ale comisiei de fond funciar. Cum de la momentul introducerii acțiunii și până în prezent nu rezultă nicio obstrucționare a comisiilor de fond funciar, fiind demarate demersurile pentru soluționarea problemei petentului, nu sunt motive de modificare a hotărârii, care, fiind temeinică și legală, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul se va respinge.
Nefiind incidente disp. art. 274 Cod procedură civilă, nu se vor acorda cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant recursul formulat de recurentul M. M. în contradictoriu cu intimații C. L. de fond funciar Vinga și C. Județeană de fond funciar A. împotriva sentinței civile nr. 2764 din 04.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședința publică din data de 19.06.2013.
Președinte: Judecători:
A. Ș. L. B. H. O.
Grefier:
D. S.
Red.H.O.;Tred.S.D.
2 ex- 11.07.2013
Nu se comunică părților
- reclamantul M. M. – dom. ales în A., ., nr. 35, .> - pârâtele: - C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vinga – cu sediul în Vinga, ., jud. A.,
- C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. – cu sediul în A., ., jud. A..
Judecător A. N.-Judecătoria A.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 274/2013. Tribunalul ARAD | Validare poprire. Decizia nr. 155/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
