Fond funciar. Decizia nr. 405/2013. Tribunalul ARAD

Decizia nr. 405/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 5354/55/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._ /A/2013

DECIZIA CIVILĂ NR. 405

Ședința publică din data de 08 octombrie 2013

Președinte O. Ș. S.

Judecător L. L.

Grefier A. C.

S-a luat în examinare apelul exercitat de apelanta-pârâtă C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate C. în contradictoriu cu intimatul-reclamant I. G., împotriva sentinței civile nr. 4688/03 iulie 2013 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei-pârâte C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate C. – avocat B. B. din Baroul A., lipsă fiind intimatul-reclamant I. G..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentanta apelantei depune la dosar copia Titlului de proprietate nr._ emis la data de 20.05.2013 și învederează instanței că nu are cereri de formulat.

Instanța considerând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentanta apelantei susține apelul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia și schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de intimatul-pârât, cu cheltuieli de judecată, depunând totodată factura fiscala privind achitarea onorariului avocațial.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 23.08.2013, constată că, prin sentința civilă nr.4688/03.07.2013, Judecătoria A. a admis cererea formulată de reclamantul I. G. în contradictoriu cu pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 5499 lei, reprezentând despăgubiri.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt că, prin sent. civ. nr. 8562/17.11.2008 a Judecătoriei A., pronunțată în dos. nr._, pârâta C. locală de fond funciar C. a fost obligată să-i reconstituie reclamantului I. G. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 8,96 ha teren agricol în . intravilanului orașului C..

C. locală a atacat sentința, iar Tribunalul A., prin dec. civ. nr.201/R/25.02.2009, a admis recursul și a modificat în parte sentința în sensul că a modificat suprafața pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului, de la 8,96 ha la 8,46 ha.

Așadar, deși de la data pronunțării soluției din recurs (25.02.2009), pârâta avea obligația reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului, acest drept nu a fost reconstituit nici până în prezent, motiv pentru care, prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul a solicitat obligarea acesteia la plata contravalorii porumbului pe care acesta l-ar fi primit pentru anul 2012 de la Combinatul Agroindustrial C. dacă ar fi dat acestuia terenul spre cultivare.

Observând că pârâta C. locală de fond funciar C. n-a dovedit că ar fi reconstituit reclamantului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8,46 ha de teren, instanța de fond a reținut că reclamantul a fost lipsit de folosința acestei suprafețe de teren, pe care nu a avut posibilitatea de a o da spre cultivare Combinatului Agroindustrial C. și astfel a fost lipsit de contravaloarea porumbului pe care l-ar fi primit de la Combinat în schimbul terenului.

Potrivit adresei de la fila 40 dosar fond, persoanele care au dat spre cultivare Combinatului Agroindustrial C. suprafețe de teren au primit, în cursul anului 2012, cantitatea de 650 kg porumb pentru 1 ha, așadar, pentru suprafața de 8,46 ha de teren, reclamantul ar fi primit 5499 kg, iar potrivit adresei de la fila 35 dosar fond, emisă de Direcția pentru Agricultură A., prețul porumbului în anul 2012 a fost de aproximativ 1 leu/kg, de unde rezultă o contravaloare a cantității de 5499 kg pe care reclamantul ar fi primit-o de la Combinatul Agroindustrial C. în sumă de 5499 lei.

Prin urmare, aprecierile instanței de fond au fost în sensul că apărarea pârâtei cum că aceasta nu poate răspunde pentru nereconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra suprafeței de 8,46 ha de teren – nu poate fi primită atâta timp cât aceasta n-a făcut dovada incidenței vreunei cauze exoneratoare de răspundere, așa cum avea obligația, potrivit art. 249 C.pr.civ.

Față de considerentele reținute, în temeiul art. 1357 C.civ., instanța de fond a admis cererea reclamantului și a obligat pârâta să-i plătească acestuia suma de 5499 lei reprezentând despăgubiri constând în contravaloarea cantității de porumb pe care reclamantul ar fi primit-o în anul 2012 de la Combinatul Agroindustrial C., dacă ar fi dat acestuia spre cultivare suprafața de 8,46 ha de teren agricol.

Împotriva soluției a declarat apel pârâta C. locală de fond funciar C., solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor susține că instanța de fond a reținut o stare de fapt eronată și în mod neîntemeiat a considerat că apelanta nu a făcut dovada incidenței vreunei cauze exoneratoare de răspundere, în condițiile în care toate înscrisurile depuse la dosar confirmă că, începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii, comisia locală a depus toate diligențele necesare de întocmire a propunerii de amplasament pentru întreaga suprafață de 8,46 ha, însă pentru întocmirea procesului verbal de punere în posesie cu suprafețele și întocmirea documentației necesare și trimitere a acesteia la OCPI, intimatul și-a exprimat acordul doar la data de 27.12.2012. Mai mult decât atât, solicită instanței a observa că dreptul de proprietate a intimatului a fost reconstituit potrivit dispozițiilor legale chiar anterior introducerii prezentei acțiuni (04.04.2013), însă nici înscrisurile prezentate în dovedirea acestor împrejurări nu au fost luate în considerare de instanța de fond.

Prin urmare, în opinia apelantei, pentru anul agricol 2012 nu se poate reține vreo culpă în sarcina sa atât timp cât litigiul anterior s-a finalizat în cursul lunii iunie 2012, iar intimatul nu și-a exprimat acordul pentru amplasament decât foarte târziu, ori pretențiile sale vizează tocmai această perioadă, când în mod evident acesta nu era în măsură să predea în arendă terenul către Combinatul Agroindustrial C. în perioada anului 2012, pe fondul derulării demersurilor administrative de reconstituire a drepturilor de proprietate.

O altă critică adusă hotărârii atacate se referă la faptul că instanța de fond nu ar fi analizat probatoriul administrat nici prin prisma dispozițiilor art.1371 C.civ. în virtutea cărora ar fi avut posibilitatea analizării cauzei și prin abordarea posibilității unei pluralități de cauze și astfel ar fi constatat că în ceea ce privește anul 2012, în ipoteza acceptării existenței unui prejudiciu, intimatul a contribuit la realizarea acestuia, nu l-a evitat, deși putea să o facă prin manifestarea unei atitudini de celeritate pentru cererea de executare a hotărârii judecătorești.

Pentru toate aceste motive, apreciind că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii.

Prin întâmpinarea depusă, intimatul I. G. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, reiterând starea de fapt relatată în fața instanței de fond în sensul că apelanta nu i-a reconstituit nici până în prezent dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8,46 ha, iar din acest motiv a solicitat obligarea acesteia la plata contravalorii porumbului pe care l-ar fi primit pentru anul 2012 de la Combinatul Agroindustrial C. dacă ar fi dat acestuia terenul spre cultivare.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și în cadrul dat de art. 476-479 Noul Cod de pr. civilă, tribunalul constată că nu este fondat.

Verificând sentința atacată, tribunalul reține că prima instanță a reținut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.

În mod corect prima instanță a reținut că pârâta avea obligația de a proceda la reconstituirea suprafeței de teren de 8,.46 ha în favoarea reclamantului încă din anul 2009 când Tribunalul A. s-a pronunțat irevocabil în acest sens prin decizia civilă nr. 201/R/2009. Hotărârile judecătorești la care face referire în apel pârâta, se referă la contravaloarea cerealelor pentru anii agricoli 2009,2010 și 2011.

Prejudiciul cauzat reclamantului a fost dovedit în cauză cu adresele depuse la dosar iar culpa pârâtei este de asemenea dovedită.

Pentru aceste motive, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de pr. civilă, se va respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., județul A., împotriva sentinței civile nr. 4688 din data de 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimatul-reclamant I. G..

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., județul A., împotriva sentinței civile nr. 4688 din data de 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimatul-reclamant I. G..

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 08 octombrie 2013.

Președinte, Judecător, Grefier,

O. Ș. S. L. LazărAdriana C.

Red. jud. LL/Tehnored. AC

4 ex./ 22.10.2013

2 .

Se comunică cu:

- apelanta-pârâta C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate C. – cu sediul în orașul C., ., jud. A.

- intimatul-reclamant I. G. – dom. în orașul C., ., jud. A.

Prima instanța Judecătoria A. - judecător A. N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 405/2013. Tribunalul ARAD