Fond funciar. Decizia nr. 851/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 851/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 18530/55/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 851
Ședința publică din data de 19 iunie 2013
Președinte A. Ș.
Judecător L. B.
Judecător H. O.
Grefier D. S.
S-au luat in examinare recursul declarat de recurentul-reclamant G. A. F. in contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. de fond funciar Vinga și C. Județeană de fond funciar A. împotriva sentinței civile nr. 2763 din 4 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria A. in dosar nr._ având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentului-avocat C. C. A. din Baroul A. și reprezentantul intimatei C. locală de fond funciar Vinga-avocat U. V. I. D., absenți fiind recurentul și reprezentanta intimatei C. județeană de fond funciar A..
Procedura de citare este legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat in termen, fiind scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.
Prin serviciul registratură al instanței la data de 05.06.2013 intimata C. L. de fond funciar Vinga a depus concluzii scrise.
Instanța respinge cererea de suspendare formulată de intimata C. Județeană de fond funciar A. apreciind că nu se impune suspendarea judecății in prezentul dosar.
Reprezentanții părților declară că nu formulează alte cereri, iar instanța, constatând cauza in stare de soluționare, acordă cuvântul in dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate in sensul admiterii acțiunii.
Reprezentantul intimatei C. locală de fond funciar Vinga solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică a sentinței atacate, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului Înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 29.04.2013, constată că prin sentința civilă nr. 2763 din 4 aprilie 2013 pronunțată in dosar nr._, Judecătoria A. a respins plângerea formulată de reclamantul G. A.-F. in contradictoriu cu pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vinga și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că in speță, prin cererea de chemare in judecată, reclamantul invocă un refuz nejustificat al pârâtelor de a-i elibera titlul de proprietate pentru suprafața de 1,58 ha de teren și solicită obligarea lor in acest sens de către instanță.
Potrivit art. 53 din Legea nr. 18/1991,
„(1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse in cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria in a cărei rază teritorială este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare”.
Potrivit art. 54 din Legea nr. 18/1991,
„(1) Dispozițiile art. 53 alin. (1) se aplică și in cazul in care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, in condițiile prevăzute in cap. III.
(2) Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile”.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu a rezultă insă un refuz al pârâtelor de a emite titlul de proprietate cu privire la terenul de 1,58 ha cerut de reclamant.
C. locală a emis o hotărâre (fila 26) prin care a aprobat amplasamentul terenului in vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului, a înaintat Comisiei județene documentația, dar aceasta a fost retrimisă Comisiei locale, in vederea clarificării situației existente in teren, potrivit adresei de la fila 25, adresă trimisă in luna septembrie 2012.
Ca atare, raportat la data introducerii cererii de chemare in judecată, 12 decembrie 2012, instanța a apreciat că, la acest moment, nu există un refuz nejustificat al pârâtelor de a emite titlul de proprietate, cu mențiunea că dacă ., care in opinia instanței ar fi de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, pârâtele nu vor soluționa cererea de reconstituire a reclamantului, se va putea aprecia că există un refuz nejustificat din partea acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. A.-F., solicitând in urma admiterii căii de atac, modificarea sentinței recurate in sensul admiterii cererii de obligare a Comisiei locale de fond funciar Vinga si comisiei județene de fond funciar A., de a scrie si respectiv a emite/elibera titlul de proprietate pentru suprafața de 1,58 ha pe raza comunei Vinga, sub sancțiunea unor daune cominatorii in cuantum de 50 lei/zi de întârziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești și până la data îndeplinirii efective a obligațiilor impuse prin aceasta.
In motivele de recurs, recurentul a susținut că instanța fondului a făcut o greșită interpretare in ceea ce privește refuzul comisiilor și analizând termenul de soluționare s-a raportat în mod neîntemeiat la data punerii in posesie de către C. Locala și nu la data formulării de către antecesorul său a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. A arătat că tatăl său a depus cererea in anul 2005 și a decedat in 18.06.2010, așa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 34/07.12.2010 depus la dosarul cauzei, fără a beneficia de dreptul său de proprietate. De la data decesului acestuia și concomitent a nașterii dreptului său in calitate de moștenitor până la data la care s-a făcut punerea in posesie au trecut 2,5 ani astfel că cererea sa de chemare in judecata a fost înaintata după un interval de timp mai mult decât rezonabil raportat la data cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Invocând abordarea greșită a cererii sale de chemare în judecată, recurentul a susținut că în mod eronat instanța de fond a concluzionat că o nesoluționare a unei cereri introduse cu mai bine de 8 ani în urmă nu reprezintă un refuz în sensul art. 64 alin. 1 din Legea 18/1991. Faptul că, după o perioada atât de lungă de timp C. L. procedează la o punere în posesie nu reprezintă o soluționare a cererii sale cât timp, in continuare nu i s-a emis titlul de proprietate.
In opinia recurentului, instanța trebuia să aibă in vedere dispozițiile art.5 lit. a, c, h și i din HG 890/2005, conform cărora C. L. are obligația de a primi propunerile de validare și a le înainta comisiei județene și de a pune in posesie persoanele îndreptățite să primească terenul, instituindu-se în sarcina acestui organ local atribuția, dar și obligația de a soluționa orice cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Din analiza conduitei acestei pârâte reiese faptul că, după 7 ani de la depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate aceasta procedează . punerea în posesie și înaintarea documentației către OCPI, demers fără nicio finalitate practică pentru el in condițiile în care documentația este restituită in baza unui considerent absurd și nelegal pe care C. Locala nici măcar nu-1 analizează. A arătat instanței că până la data pronunțării sentinței, C. Locala nu s-a mai întrunit să verifice temeiul restituirii documentației sau să ceară lămuriri Comisiei Județene. A susținut că nu exista niciun proces verbal care să ateste întrunirea Comisiei Locale de Fond Funciar Vinga după data de 14.09.2012 în care să se fi pus in discuție soluționarea cererii sale.
Consideră recurentul că îndreptățirea sa la reconstituire se cuvenea analizată de către instanță, neputându-i-se opune impedimente de ordin formal procedural ce ar echivala, in cazul de față, cu o îngrădire a liberului acces la justiție.
Făcând referire la art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recurentul a susținut că nesoluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de tatăl său încalcă, pe lângă dreptul garantat de Convenția Europeana a Drepturilor Omului și principiul de drept internațional al "legitimei așteptări" sau al "așteptării rezonabile", potrivit căruia "orice cetățean are dreptul de ai fi soluționata cererea privitoare la un drept . și de o asemenea maniera încât la data soluționării, dreptul său să nu fi devenit între timp lipsit de eficacitate și iluzoriu" Nesoluționarea cererii sale, materializata prin neeliberarea până la aceasta data a titlului de proprietate fără invocarea unui motiv pertinent este de natură a constitui o ingerință în dreptul său de proprietate și a aduce atingere dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 CEDO. Comisiile pârâte recunosc dreptul său la reconstituirea dreptului astfel că tergiversările nelegale referitoare la amplasament se impun a fi sancționate de către instanța de judecată.
In opinia recurentului, noțiunea de "refuz" nu reprezintă neapărat un răspuns negativ dat unei cereri formulate, ci și "negarea" unui drept prin neîndeplinirea sau îndeplinirea neconformă, tergiversarea demersurilor administrative necesare pentru recunoașterea respectivului drept. Instanța de fond nu a avut in vedere nici susținerile sale din răspunsul la întâmpinare depus pentru termenul din 07.03.2013 în care arată încălcarea de către autoritățile implicate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a prevederilor art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Recurentul a mai arătat că pârâta C. Județeană, prin întâmpinarea depusa pentru termenul din 07.02.2013 recunoaște justețea cererii sale de chemare in judecată și o apreciază ca fiind întemeiată sub rezerva schimbării amplasamentului. Pârâta C. Locala deși solicită respingerea acțiunii, procedează astfel pentru că, prin întâmpinare, apreciază cererea sa de chemare în judecată ca fiind lipsita de interes întrucât aceasta consideră că a întreprins demersurile necesare pentru eliberarea titlului său de proprietate. Cu toate acestea, instanța a respins cererea sa de chemare in judecată.
Pe de altă parte, susține recurentul că instanța de fond nu procedează la analiza motivului restituirii documentației de către C. județeană de fond funciar. Argumentația sa privind restituirea nejustificată și nelegală a documentației nu este cuprinsă și avută în vedere în conținutul sentinței atacate. "Plimbarea" documentației și a corespondentei între cele doua comisii pe parcursul câtorva ani nu reprezintă o soluționare a unei cereri. Neîndeplinirea conforma a obligațiilor celor două comisii reprezintă o încălcare a obligațiilor cărora le revin acestora conform legislației de fond funciar. Invocarea de motive nejustificate pentru restituirea documentației și schimbarea amplasamentului după ce deja a fost pus în posesie presupune o nouă întrunire a Comisiei Locale, stabilirea altui amplasament, predarea terenului cu care deja a fost pus în posesie și altă punere în posesie. Recurentul arată că nu poate dispune de terenul predat întrucât nu are niciun titlu asupra lui, un simplu proces verbal de punere in posesie neputând sta la baza intabulării sau înstrăinării. Mai mult, terenul predat nu poate fi nici măcar cultivat sau închiriat și cu atât mai puțin pot edifica pe acesta, în condițiile în care exista riscul schimbării nelegale a acestui amplasament, conform susținerilor Comisiei Județene.
Pârâtele au procedat la încălcarea prevederilor legale incidente și drept urmare au provocat nesoluționarea cererii sale . timp rezonabil. Conduita pârâtelor, in special a Comisiei Locale, atesta pasivitate totala si dezinteres, contrar obligațiilor care ii revin conform legii. Raportat la cele expuse, solicitarea de obligare a acesteia de a efectua demersurile necesare eliberării titlului de proprietate-etapa finală după punerea în posesie-sub sancțiunea plații de daune cominatorii, este întemeiata în fapt și in drept.
In ceea ce privește conduita Comisiei Județene, neanalizată de instanța de fond, recurentul a arătat că nu există în ansamblul legilor de fond funciar o normă expresa/explicita care să susțină poziția acesteia. Mai mult, pentru a sublinia atitudinea părtinitoare și injustă a Comisiei Județene a depus in instanța 10 titluri de proprietate emise in intravilan pe raza Comunei Vinga de aceleași comisii, dintre care cel puțin doua în vecinătatea amplasamentului ce i s-a propus.
Recurentul a susținut că instanța de fond nu a luat in considerare și nu a analizat niciunul dintre argumentele indicate mai sus.
Intimata C. locala de fond funciar Vinga a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Instanța de fond a reținut in mod corect că nu rezulta un refuz al pârâtelor de soluționare a cererii reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului de 2,38 ha. C. Locala a emis o hotărâre prin care a aprobat amplasamentul terenului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului, a înaintat documentația către OCPI A. la 14.05.2012, OCPI A. a trimis-o către C. Județeană la 09.11.2012, iar C. Județeană a arătat prin adresa de la fila 29 ca va dispune retrimiterea ei către C. locală, în vederea identificării unui nou amplasament. Raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată, 21.01.2013, în opinia intimatei, la acest moment, nu exista un refuz nejustificat al pârâtelor de a soluționa cererea de reconstituire a reclamantului.
In consecința, apreciază ca nefondate atât motivul ce privește lipsa unui refuz în reconstituirea dreptului de proprietate pentru petent, cât și susținerea că instanța nu a analizat motivul nesoluționării plângerii.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și în cadrul dat de art. 304-304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că nu este fondat.
Verificând sentința atacată, se constată că prima instanță a reținut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță.
Astfel, din actele dosarului nu se poate reține un refuz al pârâtului în sensul emiterii titlului de proprietate. Hotărârea Comisiei Locale de fond funciar Vinga a fost trimisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate A. aceleași Comisii Locale de fond funciar Vinga în septembrie 2012.
Prima instanță în mod corect în analizarea speței s-a raportat la data introducerii acțiunii, respectiv 12.12.2012, sens în care nu se poate reține existența unui refuz nejustificat.
În mod neîntemeiat în recurs se apreciază că prima instanță ar fi trebuit să analizeze cauza de la data de 18.06.2010.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant G. A. F. in contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. de fond funciar Vinga și C. Județeană de fond funciar A. împotriva sentinței civile nr. 2763 din 4 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria A. in dosar nr._, având ca obiect pretenții.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată;
Pentru aceste motive,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant G. A. F. in contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. de fond funciar Vinga și C. Județeană de fond funciar A. împotriva sentinței civile nr. 2763 din 4 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria A. in dosar nr._ având ca obiect pretenții.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședința publică din data de 19.06.2013.
Președinte: Judecători:
A. Ș. L. B. H. O.
Grefier:
D. S.
Red.L.B. Tred.SD
2 ex – 05 07 2013
Nu se comunică părților
- reclamantul: - G. A.-F. – cu domiciliul ales in A., ., nr. 35, .,
- pârâtele: - C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vinga – cu sediul in Vinga, ., jud. A.,
- C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. – cu sediul in A., ., jud. A.
Judecător A. N.-Judecătoria A.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 657/2013. Tribunalul ARAD | Succesiune. Sentința nr. 40/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
