Pretenţii. Decizia nr. 1094/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1094/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 1465/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1094
Ședința publică din data de 25 septembrie 2013
Președinte A. Ș.
Judecător H. O.
Judecător L. L.
Grefier D. S.
S-a luat în examinare recursul formulat de către recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice A., în contradictoriu cu intimatul M. Ș., împotriva sentinței civile nr. 3777 din data de 20.05.2013 pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._ având ca obiect pretenții
La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentei consilier juridic L. F. și reprezentantul intimatei avocat I. B. din Baroul A., absent fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.
Reprezentantul recurentei declară că susține recursul astfel cum a fost formulat și alături de reprezentantul intimatului arată că nu formulează alte cereri.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului și în principal, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii pe calea excepției prescripției dreptului la acțiune, pe fond ca netemeincă și nelegală, iar în subsidiar, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului înregistrat pe rolul aceste instanțe la data de
03.07.2013, constată că prin sentința civilă nr. 3777 din data de 20.05.2013 pronunțată în dosar nr._ , Judecătoria A. a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. Ș. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București și Direcția G. a Finanțelor Publice A..
Instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și a obligat Statul Român să plătească reclamantului suma de 10.900 Euro echivalentul în lei la data efectuării plății.
Instanța a obnligat Statul Român la plata sumei de 2525 lei către reclamant reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 795/24.01.2012 pronunțată de către Judecătoria A. în dosarul nr._, sentință rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 996/21.06.2012 pronunțată de către Tribunalul A. în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de către reclamant în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția G. a Finanțelor Publice din A. și s-a constatat că acesta din urmă este titularul succesiunii vacante de pe urma defunctului Kilin A. Z. decedat la data de 12.11.2007, cu ultimul domiciliu în A. . jud. A..
Reclamantul M. Ș., prin contractul de împrumut autentificat sub nr. 1752/02.04.2007 l-a împrumutat pe defunctul Kilin A. Z. cu suma de 10.900 euro, cu obligația acestuia de a-i restitui banii până cel târziu la data de 28.02.2008, defunctul nerestituind suma împrumutată în perioada de la data efectuării împrumutului până la data la care a survenit decesul.
Instanța, pronunțându-se mai întâi pe excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune, a reținut că la data de 21.06.2012 a rămas irevocabilă Decizia civilă nr. 996/21.06.2012 pronunțată de către Tribunalul A., în dosarul nr._, iar valorificarea dreptului său de creanță izvorât din contractul de împrumut reclamantul l-ar fi putut materializa doar ulterior datei de 21 iunie 2012, dată care corespunde cu pronunțarea Deciziei civile nr. 996 de către Tribunalul A. în dosar nr._, prin care s-a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția G. a Finanțelor Publice din A., este titularul succesiunii vacante de pe urma defunctului Kilin A. Z. decedat la data de 12.11.2007, cu ultimul domiciliu în A. . jud. A..
Față de prevederile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, respectiv art. 6 alin. 2 din Legea nr. 287/2009 Republicată privind Codul Civil, actele și faptele juridice săvârșite înainte de . civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau săvârșirii lor, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile legale în vigoare la data încheierii actului juridic.
In cauză prescripția a fost întreruptă conform prevederilor art. 17 din Decretul nr. 167/1958, prin cererea de chemare in judecată care a format obiectul dosarului nr._, prin care s-a stabilit titularul succesiunii vacante în raport cu care s-a stabilit implicit și persoana care are calitate procesuală pasivă întrucât de la data de 12.11.2007 când a survenit decesul defunctului Kilin A. Z., și până la data de 21.06.2012 când a rămas irevocabilă Decizia civilă nr. 996/21.06.2012 pronunțată de către Tribunalul A., în dosarul nr._, a operat întreruperea prescripției extinctive.
Pe fondul cauzei s-a reținut că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a constatat ca fiind titularul succesiunii vacante după defunctul Kilin A. Z., în limita activului succesiunii, respectiv: cota de 1/6 parte din terenul intravilan cu casa nr. 32, înscris în CF nr. 764 Variaș, nr. top. 249/14; cota de ¼ parte din terenul intravilan cu casă nr. 82, înscris în CF nr. 87 Cladova, având nr. cadastral 178/a; cota de ¼ parte din terenul intravilan cu casă situat în A., ., înscris în CF nr. 2403 A., nr. top. 2932/B iar pasivul masei succesorale se compune din suma de 30.000 lei, la care se adaugă suma de 10.900 euro din contractul de împrumut autentificat sub nr. 1752/02.04.2007 încheiat între reclamant și defunctul Kilin A. Z..
Deoarece Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a preluat de la defunct atât activul cât și pasivul, cum s-a reținut prin sentința civilă nr. 795/24.01.2012 pronunțată de Judecătoria A., respectiv Statul Român a cules un patrimoniu, o universalitate, acesta este ținut de datoriile și sarcinile succesorale, însă doar în limita activului și întrucât în limita pasivului se include și suma de 10.900 euro împrumut acordat de către reclamantul M. Ș. autorului Kilin A. Z., a obligat Statul Român să plătească reclamantului suma de 10.900 Euro echivalentul în lei la data efectuării plății.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă a obligat Statul Român la plata sumei de 2525 lei către reclamant reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice A., în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român, solicitând instanței de control judiciar, în principal, admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamantul intimat pe calea excepției prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond ca netemeinică și nelegală. În subsidiar, a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivele de recurs, făcând un scurt istoric al stării de fapt, recurenta a considerat că sentința atacată este netemeinică și nelegală, fiind dată cu nerespectarea prevederilor legale. A reiterat excepția prescripției dreptului la acțiune, apreciind că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 republicat care prevede termenul general de prescripție de 3 ani. A susținut că poate fi ținută doar de datoriile și sarcinile succesorale numai în limita activului succesiunii și din banii rezultați în urma valorificării acestor bunuri sau a cotelor din acestea și în niciun caz din ceea ce depășește activul succesiunii culese de stat.
În ceea ce privește suma de 2525 lei acordată cu titlu de cheltuieli de judecată, recurenta, făcând trimitere la disp. art. 274 Cod procedură civilă, a considerat că prima instanță în mod greșit a obligat pârâta să suporte aceste cheltuieli, întrucât, conform prevederilor anteenunțate, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală sau, prin atitudinea sa în cursul procesului, să fi determinat aceste cheltuieli. În opinia recurentei, nici aspectele privind reaua credință sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute în sarcina sa.
Pe de altă parte, având în vedere complexitatea scăzută a lucrării recurenta a solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
În drept, a invocat art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art. 304 ind. 1 C. pr. civ.; art. 1, art. 3 alin. 1, art. 8 și art. 18 din Decretul nr. 167/1958;
Intimatul nu a formulat apărări scrise, însă prin reprezentant a solicitat respingerea recursului cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice A. și ținând seama de dispozițiile art. 304 și 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va constata că recursul promovat în cauză este fondat pentru următoarele considerente:
În primul rând nu poate fi reținută critica recurentei privind respingerea de către prima instanță a excepției prescripției dreptului material la acțiune, întrucât așa cum corect a reținut prima instanță, prescripția a fost întreruptă în temeiul disp. art. 17 din Decretul nr. 167/1958, prin cererea de chemare in judecată care a format obiectul dosarului nr._, prin care s-a stabilit titularul succesiunii vacante în raport cu care s-a stabilit implicit și persoana care are calitate procesuală pasivă de la data de 12.11.2007 când a survenit decesul defunctului Kilin A. Z., și până la data de 21.06.2012 când a rămas irevocabilă Decizia civilă nr. 996/21.06.2012 pronunțată de către Tribunalul A., în dosarul nr._, a operat întreruperea prescripției extinctive.
De asemenea nu se poate reține că, în mod greșit prima instanță a obligat pârâta la lata cheltuielilor de judecată, atâta timp cât pârâta a căzut în pretenții, aceasta fiind în culpă procesuală opunându-se admiterii acțiunii, fapt ce reiese și din motivarea recursului. Referitor la cuantumul onorariului de avocat instanța poate dispune reducerea acestuia nu este obligată iar cheltuielile de judecată acordate reclamantului cuprind taxă de timbru.
Deși prima instanță în considerentele sentinței face referire la faptul că, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București și Direcția G. a Finanțelor Publice a preluat de la defunct atât activul cât și pasivul, cum s-a reținut prin sentința civilă nr. 795/24.01.2012 pronunțată de Judecătoria A., respectiv a cules un patrimoniu, o universalitate, acesta este ținut de datoriile și sarcinile succesorale doar în limitele activului în dispozitiv sentinței a obligat pârâtul să-i plătească reclamantului suma de 10.900 Euro echivalentul în lei la data efectuării plății, fără a menționa că, pârâta este obligată doar în limita activului succesoral, astfel că, tribunalul în temeiul disp. art. 304 pct. 9, raportat la art. 312 cod procedură civilă, va admite recursul formulat de către recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice A., în contradictoriu cu intimatul Morvei Ș., împotriva sentinței civile nr. 3777 din data de 20.05.2013 pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._ pe care o va modifica în sensul că, obligă Statul Român la plata sumei de_ euro echivalentul în lei la data plății în limita activului succesoral și va menține în rest sentința.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de către recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice A., în contradictoriu cu intimatul Morvei Ș., împotriva sentinței civile nr. 3777 din data de 20.05.2013 pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._
Modifică sentința civilă nr. 3777 din data de 20.05.2013 pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._ în sensul că, obligă Statul Român la plata sumei de_ euro echivalentul în lei la data plății în limita activului succesoral.
Menține în rest sentința.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2013.
Președinte Judecători
A. Ș. H. O. L. L.
Grefier:
D. S.
Red.A.Ș. Tred.SD
2ex- 24 10 2013
-nu se comunică părților
reclamantul M. Ș., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat G. R. din comuna Ș., ., .
- pârâții - Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5
- Direcția G. a Finanțelor Publice A., cu sediul în A., ., jud. A.
Judecător C. F. M.-Judecătoria A.
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 25-09-2013, Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 83/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
