Succesiune. Sentința nr. 3394/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3394/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 2170/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 954
Ședința publică din data de 03 iulie 2013
Președinte D. C. U.
Judecător M. C.
Judecător S. O. S.
Grefier C. I.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant A. I. împotriva sentinței civile nr. 3394 din 25.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă O. C., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal se prezintă recurentul A. I. și intimata O. C. reprezentată de avocat G. V. din BA A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul depune la dosar chitanța de plată a taxei de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
Reprezentanta intimatei depune la dosar împuternicire avocațială, concluzii scrise și chitanța de plată a onorariului avocațial.
Nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată în această fază procesuală.
Reprezentanta recurentei solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică a hotărârii primei instanțe, cu cheltuieli de judecată. Recurentul se află în culpă procesuală întrucât a exercitat cu rea-credință drepturile procesuale prin depunerea unei acțiuni fără ca aceasta să fie susținută. Suma de 500 de lei pe care a fost obligat recurentul să o achite intimatei cu titlul de cheltuieli de judecată este o sumă minimă raportat la obiectul cauzei, contractul de asistență fiind negociat sub forma achitării unei sumei minime, iar ulterior, dacă recurentul indica valoarea imobilului, intimata urma să achite o diferență de onorar.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 3394 din 25.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ s-a admis excepția de nulitate a cererii invocată de instanță din oficiu, s-a anulat cererea formulată de reclamantul A. I. în contradictoriu cu pârâta O. C., având ca obiect succesiune. Reclamantul a fost obligat la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut următoarele: analizând cu precădere excepția nulității cererii, art. 112 C.proc.civ prevede expres mențiunile obligatorii pe care o cerere de chemare trebuie să le conțină, printre care obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului.
Strict cu privire la indicarea valorii obiectului dedus judecății, pentru stabilirea taxelor judiciare de timbru, art. 36 alin. 2 din Ordinul nr. 760/1999 al Ministerul Justiției prevede că „dacă acțiunile sau cererile nu cuprind datele sau documentația necesară caracterizării actului sau calculării taxelor sau dacă nu s-au anexat dovezile din care să rezulte plata acestora, instanțele judecătorești stabilesc termenul de judecată și comunică părților, odată cu citarea, și obligațiile în legătură cu taxa judiciară de timbru ce trebuie îndeplinite până la termenul de judecată, sub sancțiunea anulării cererii sau acțiunii.”
Prima instanță a pus în vedere reclamantului în mod expres, prin citație să indice valoarea masei succesorale ce face obiectul prezentei cauze, în vederea stabilirii taxelor de timbru, conform art. 3 lit. c din Legea nr. 146/1997, sub sancțiunea anulării prevăzută de art. 20 alin. 3 din această lege rap. la art. 36 alin. 2 din Ordinul nr. 760/1999. În susținerea acestui aspect, prima instanța i-a pus în vedere reclamantului să depună certificatul fiscal al imobilului, fără însă ca acesta să se fi conformat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurentul-reclamant A. I. arătând că prin sentința civil recurată a fost obligat la plata către intimata - pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.
Recurentul-reclamant arată că neîndeplinirea obligațiilor legale cu privire la achitarea taxei de timbru a fost datorată faptului că nu are resursele necesare achitării taxelor judiciare pentru a i se judeca pricina și tot din aceste motive nu a putut să-și angajeze un apărător. Solicită anularea obligației de plată către intimata-pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei deoarece nu poate achita această sumă.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat de către recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 3394/25.04.2013 și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că obligarea la plata cheltuielilor de judecată a părții care cade în pretenții se întemeiază pe ideea de culpă a acesteia, care prin atitudinea sa a determinat partea potrivnică să intenteze o acțiune în realizarea dreptului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor dezvoltate de recurent, în baza art. 304 și art. 3041 C. pr. civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin sentința recurată, instanța de fond a anulat acțiunea introductivă și a dispus obligarea reclamantului-recurent la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariul avocatului.
Întrucât recurentul a precizat că înțelege să conteste, prin calea de atac declarată, numai dispoziția privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul va analiza sentința instanței de fond în limitele impuse de disp. 316 și art. 296 C. pr. civ.
Conform disp. art. 274 alin. 1 C. pr. civ., ,,Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, iar conform alin. 3 ,,Judecătorii au dreptul însă să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau de munca depusă de avocat”.
Pârâta a depus la dosarul instanței de fond chitanța nr. 431/27.02.2013 privind plata onorariului de avocat în cuantum de 500 lei (fila 9), iar reclamantul, legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței la termenele din 04.04.2013 și 25.04.2013 și în consecință nu a contestat acest cuantum.
Întrucât cheltuielile de judecată constând în onorariul avocatului au fost făcute în mod real de către pârâtă, au fost necesare și într-un cuantum rezonabil, având în vedere obiectul litigiului dintre părți și munca efectiv prestată de avocat, care a depus întâmpinare în cauză prin care a formulat apărări raportat la petitele acțiunii introductive și s-a deplasat la două termene de judecată pentru susținerea apărărilor în fața instanței de judecată, se apreciază că nu există motive pentru exonerarea reclamantului de plata acestora sau diminuarea cuantumului, situația materială a reclamantului neavând relevanță juridică sub acest aspect.
Examinând hotărârea recurată conform art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-reclamant A. I., împotriva sentinței civile nr. 3394 din 25.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ, recurentul va fi obligat la cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței nr. 228/02.07.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. I., împotriva sentinței civile nr. 3394 din 25.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.07.2013.
pentru președinte, Judecător, Judecător,
D. C. U. M. C. S. O. S.
aflat în concediu de odihnă
semnează vicepreședinte
Tribunal A. S. O. S.
pentru grefier C. I.
aflată în concediu de odihnă
semnează prim grefier
A. A.
Red. C.M. 17.07.2013
Thred.KL.17.07.2013
2 ex./
Nu se comunică
Primă instanță – judecător H. Ș.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Uzucapiune. Decizia nr. 188/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
