Uzucapiune. Decizia nr. 188/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 188/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 13-02-2013 în dosarul nr. 1050/238/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.188/ R
Ședința publică din data de 13 februarie 2013
Președinte Ș. L.
Judecător D. C. U.
Judecător M. C.
Grefier F. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta B. L. în contradictoriu cu intimații C. Creștina, D. N., D. F., D. I. și D. T. împotriva sentinței civile nr. 744 din 18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentei, avocat Lanevschi V. din Baroul A., intimata D. F. și reprezentantul intimatului D. I. avocat J. M. din Baroul A., absenți fiind recurenta, și intimații C. Creștina, D. N., D. I. și D. T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind legal timbrat.
Prin serviciul registratură al instanței, intimatul D. I. a depus la dosar concluzii scrise și dovada cheltuielilor de judecată.
Avocata recurentei depune la dosar împuternicire avocațială și dovada cheltuielilor de judecată.
Intimata D. F. depune la dosar un înscris sub semnătură privată și dovada cheltuielilor ocazionate de acest proces.
Avocatul intimatului D. I. depune la dosar împuternicire avocațială
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Intimata D. F. solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatului D. I. solicită respingerea recursului conform concluziilor scrise, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Constată că prin sentința civilă nr. 744 din 18.09.2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Gurahonț a respins excepțiile invocate de către reclamanta principală, precizarea de acțiune înaintată de către reclamanta principală B. L. ca tardiv formulată și a respins ca nesusținută acțiunea principală înaintată de către reclamanta B. L. contra pârâților C. Creștina, D. N., D. F., D. I. și D. T., pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe titlu de uzucapiune, întabulare drept în cartea funciară și radiere drept de uzufruct viager cu privire la imobilul înscris în C.F nr._ Hălmagiu provenită din conversia de pe hârtie a C.F nr. 534 Tisa, nr. cad C1, nr. top. 935, casa din Tisa, nr. 7 și teren în suprafață de 1260 m.p.
A admis cererea reconvențională înaintată de către reclamantul reconvențional D. I. contra pârâtei reconvenționale B. L. și, în consecință, a dispus anularea în parte a Certificatului de Moștenitor nr. 39/18.03.2003 în ceea ce privește cuprinderea în masa succesorală a cotei de 8/24 părți (2/6 părți) de pe urma defuncților M. I. și M. E., cotă transmisă în favoarea reclamantei, cu privire la imobilul identificat în C.F nr._ Hălmagiu, provenită din conversia de pe hârtie a C.F nr. 534 Tisa, nr. top. 935.
A dispus rectificarea întabulării, prin radiere, a dreptului reclamantei din coala de C.F nr._ Hălmagiu, nr. top. 935 și a obligat pe reclamanta principală-pârâtă reconvențională la plata sumei de 2.256,90 lei RON către reclamantul reconvențional D. I. și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 101, 16 lei RON către pârâta principală D. F..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că proprietari tabulari asupra imobilului înscris în C.F nr._ Hălmagiu, provenită din conversia de pe hârtie a C.F nr. 534 Tisa, nr. cad C1/ nr. top. 935, casa din localitatea Tisa, nr.7 și teren în suprafață de 1260 m.p, figurează ca fiind C. Creștina căs. D. Ș. asupra cotei de 2/6 părți, pe titlu de succesiune, D. N. asupra cotei de 1/6 părți, pe titlu de succesiune, min. D. S. asupra cotei de 1/6 părți, pe titlu de convenție și reclamanta asupra cotei de 2/6 părți pe titlu de succesiune. Numitul D. T. figurează cu un drept de uzufruct viager (extras de cf, filele 5-8,42-44, 108-111, xerocopia colii de cf, filele 105-107).
C. Creștina căsătorită cu D. Ș., proprietară tabulară de sub B 1, a decedat la data de 17 aprilie 1925, cu ultimul domiciliu în localitatea Hălmagiu, având ca moștenitori pe D. T. și D. N., în calitate de fii (extrase de deces, filele 47,112,119).
Proprietarul tabular D. N. a decedat la data de 30 ianuarie 1944, cu ultimul domiciliu în localitatea Hălmagiu, județul A. (extras de deces, fila 46,113).
Instanța a constatat că D. T. a decedat la data de 09 mai 1949, cu ultimul domiciliu în localitatea Tisa, județul A. (xerocopie certificat de deces, fila 45).
Proprietarul tabular D. S. a decedat la data de 04 februarie 2009, cu ultimul domiciliu în localitatea Hălmagiu, având ca moștenitori pe pârâții D. F. și D. I., în calitate de fii (extrase de deces, fila 11, 117, Anexa nr. 24, fila 12, extrase de naștere, fila 115,118,120, xerocopii BI, filele 116,119).
Reclamanta B. L., deținătoarea cotei de 2/6 părți din imobil, a dobândit dreptul de proprietate pe titlu de succesiune în urma dezbaterii moștenirii defuncților săi părinți, M. I. și M. E. (Certificat de moștenitor nr. 39/18 martie 2003, fila 175, xerocopie BI, fila 13, xerocopie certificat de naștere, fila 14, xerocopie certificat de căsătorie, fila 15).
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a susținut că prin joncțiunea posesiei cu a antecesorilor săi, defuncții M. I. și M. E., a dobândit dreptul de proprietate pe titlu de uzucapiune de 32 de ani asupra cotei de 4/6 părți din imobil (cota deținută de proprietarii tabulari C. Creștina, D. N. și D. S.).
Pârâții D. I. și D. F., moștenitorii proprietarului tabular D. S. de sub B 4, s-au opus acțiunii reclamantei și au învederat că reclamanta se află într-o eroare de identificare a imobilului, deoarece, imobilul cu nr. top.935 nu a fost niciodată în folosința reclamantei, ci în folosința antecesorilor pârâților.
Pentru identificarea imobilului s-a administrat în cauză proba cu expertiza tehnică topografică, concluziile raportului de expertiză fiind depuse la filele 146- 155.
Expertul judiciar Arcereanu G. a identificat imobilul din litigiu ca fiind .. 759, în suprafață de 1724 m.p, înscrisă în C.F nr. 534 Tisa, teren ,,Arător peste Poduri” și nu imobilul cu nr. top. 935.
Nici una dintre părți nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, dar față de concluzia la care a ajuns expertul, reclamanta și-a precizat acțiunea (precizare, fila 170), solicitând să se constate că a dobândit dreptul de proprietate pe titlu de uzucapiune cu privire la nr. top. 759 din C.F nr. 534.
Având în vedere termenul de judecată la care s-a depus precizarea de acțiune, data de 19 iunie 2012, necesitatea examinării cererii prin prisma unui probatoriu testimonial ce urma să fie administrat, instanța a apreciat că precizarea de acțiune are caracterul unei acțiuni separate, motiv pentru care, în baza prevederilor art. 132 pct. 1 Cod procedură civilă, a respins ca tardiv formulată cererea, partea având posibilitatea formulării unei noi acțiuni.
Urmare a precizării acțiunii, capetele de cerere din acțiunea introductivă având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe titlu de uzucapiune și radiere drept de uzufruct viager, cu referire la imobilul din C.F nr._ Hălmagiu nr. top. 935, au rămas ca nesusținute, motiv pentru care au fost respinse pe excepție.
Relativ la cererea reconvențională, instanța a reținut că potrivit constatărilor expertului judiciar, reclamanta principală – pârâtă reconvențională deține și folosește imobilul cu nr. top.759 din C.F nr. 534 Tisa și nu imobilul din C.F nr. 534 Tisa, nr. top. 935. Prin urmare, Certificatul de moștenitor nr. 39/18 martie 2003 cuprinde în mod eronat în masa succesorală a defuncților M. I. și M. E., antecesorii reclamantei principale, cota de 8/24 părți din imobilul înscris în C.F nr. 534 Tisa, cu nr. top. 935, identificarea corectă fiind nr. top. 759. Prin Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 185/05.09.2012, situația juridică a fost restabilită, reclamanta întabulându-și dreptul în coala de C.F nr._, fost C.F nr. 534 Tisa, nr. top. 759.
Potrivit art. 907 alin. 1 și 3 din Noul Cod Civil, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală se poate cere rectificarea acesteia. Situația juridică reală poate să rezulte dintr-o recunoaștere ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
Rectificarea înscrierii poate însă opera numai după darea unei hotărâri judecătorești care să constate nevalabilitatea titlului care a stat la baza emiterii încheierii de carte funciară. Prin urmare, acțiunea în rectificare este subsecventă acțiunii vizând constatarea nevalabilității titlului.
Având în vedere aceste considerente, instanța a constatat că certificatul de moștenitor nr. 39/2003 cuprinde dispoziții potrivnice situației faptice reale, motiv pentru care în baza prevederilor art. 105 pct. 2, art. 108 pct. 2 Cod procedură civilă, a admis cererea reconvențională și a dispus anularea parțială a înscrisului în ceea ce privește cuprinderea în masa succesorală a defuncților M. I. și M. E. a cotei de 8/24 părți (2/6 părți) din imobilul cu nr. top. 935, cotă transmisă în favoarea reclamantei.
Pe cale de consecință, în baza prevederilor art. 908 din Noul Cod Civil, instanța de fond a admis și capătul de cerere privind rectificarea întabulării dreptului reclamantei, prin radiere, din coala de C.F nr._ Hălmagiu, nr. top. 935, operațiunea de rectificare fiind subsecventă, după rămânerea definitivă a hotărârii ce vizează anularea parțială a certificatului de moștenitor.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta B. L., solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate și pe cale de consecință, admiterea acțiunii precizate astfel cum a fost formulată, respectiv respingerea cererii reconvenționale: în principal pe cale de excepție ca fiind tardiv formulată, în subsidiar pe fondul cauzei ca fiind nefondată.
În motivarea recursului recurenta arată că instanța de fond în mod greșit a apreciat că cererea reconvențională este introdusă în termen, în condițiile în care procedura de citare cu pârâtul-intimat D. I. s-a realizat pentru termenul de judecată din 13.12.2011. Motivarea potrivit căreia depunerea cererii reconvenționale la termenul din 24.01.2012 ar fi considerată în termen, deoarece doar la termenul de judecată din data de 13.12.2011 s-ar fi îndeplinit obligațiile căzute în sarcina reclamantei de a depune extras de carte funciară actualizat și justificarea calității procesuale pasive, nu poate fi reținută.
Astfel, după cum se poate observa prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din 29.11.2011, la acest termen de judecată reclamanta-recurentă, prin avocat, a depus o precizare de acțiune prin care se menționa nr. top. al imobilului care face obiectul litigiului, respectiv nr. top. 935. Cu toate acestea, instanța de fond a dispus și pentru termenul din 13.12.2011 aceeași obligație pe seama reclamantei privind evidențierea numărului topografic și nu s-a reținut în sarcina acesteia nicio altă obligație privind depunerea unui extras CF actualizat.
La termenul din 13.12.2011, pârâtul-intimat D. I. este citat la adresa indicată de sora acestuia, adresă identică cu cea menționată de acesta în cererea reconvențională, mai mult, la acest termen fiind administrate și probele testimoniale încuviințate în cauză.
În ceea ce privește excepția netimbrării cererii reconvenționale, reclamanta-recurentă a formulat-o sub rezerva timbrării cererii până la data de 24.01.2012, dată până la care s-a realizat timbrarea cererii, fapt necontestat de către aceasta.
Recurenta arată că instanța de fond a apreciat greșit că precizarea de acțiune a reclamantei-recurente ar fi tardivă și a respins-o. Astfel, ca urmare a probatoriului administrat, respectiv expertiza topografică existentă în cauză, s-a stabilit că dintr-o eroare imobilul care a făcut obiectul Certificatului de moștenitor nr. 39/2003 eliberat de BNP Ț. N., este identic cu imobilul care are în prezent nr. administrativ Tisa nr. 7, în condițiile în care nr. topografic real pe care se află edificată casa recurentei este nr. top. 759, CF vechi nr. 534 Tisa, respectiv CF nr._ Hălmagiu, după conversia pe hârtie.
În baza acestei expertize era normal ca reclamanta-recurentă să își precizeze acțiunea în sensul că își susține acțiunea față de pârâții-intimați asupra suprafeței identificate în CF 534 Gurahonț nr. top. 759 și nu asupra parcelei cu nr. top 935.
Mai mult, din adeverința emisă de Primăria comunei Hălmagiu nr. 3805/2011 rezultă că reclamanta are domiciliul în localitatea Tisa nr. 7, figurează în evidențele fiscale ca și plătitoare de impozit pentru clădirile și terenul din satul Tisa nr. 7, nr. rol nominal unic_. În niciun act semnat de această autoritate locală nu rezultă că imobilului în care recurenta locuiește, Tisa nr. 7, i-ar corespunde nr. topografic 935.
În ceea ce privește probatoriul administrat, respectiv probele testimoniale, acestea pot fi reținute ca fiind probe pertinente și concludente la soluționarea cauzei. Astfel, la termenul din data de 13.12.2011 au fost audiați martorii D. G. și F. G.. Amândoi martorii sunt vecini ai familiei recurentei și niciunul dintre aceștia nu au identificat imobilul prin prisma numărului topografic, ci fie prin identificarea umărului administrativ al imobilului și fie prin constatarea proprie a existenței faptice a acestui imobil. Ambii martori cunosc că familia reclamantei-recurente a stăpânit imobilul - teren cu clădire, de peste 80 de ani și nu au fost conturbați de nicio persoană, nici de către pârâții-intimați, în folosința și posesia acestuia.
În acest sens nu se poate motivarea instanței că se impune a fi administrat un nou probatoriu, probatoriul existent fiind suficient și elocvent pentru identificarea imobilului dedus judecății.
În ceea ce privește admiterea cererii reconvenționale, instanța de fond a admis în mod greșit această cerere, neavând în vedere că în situația dată, pentru reglementarea juridică a situației imobilelor corespunzătoare celor 2 numere topografice, fiind necesare două acțiuni având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, una dintre acțiuni fiind acțiunea precizată de către recurenta-reclamantă, iar cea de a doua fiind necesară a fi promovată de către pârâții-intimați pentru a putea dobândi în cotă de 1/1 imobilul în care locuiesc.
În aceste condiții nu se poate dispune anularea certificatului de moștenitor nr. 39/2003, acesta fiind perfect legal, raportat la cota de proprietate a reclamantei-recurente și în consecință nici nu se putea dispune efectuarea modificărilor aferente în cartea funciară.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată la care a fost obligată reclamanta-recurentă, acestea nu se justifică, în condițiile admiterii recursului, instanța de fond acordând aceste cheltuieli în mod incorect, consecință a soluționării greșite a cauzei.
Față de considerente arătate recurenta a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 301 ind. 1 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul D. I. a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat, în sensul de a menține ca legală și temeinică sentința civilă nr. 744/18.09.2012 pronunțată de judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ .
În motivare arată că intimatul-pârât D. I. a fost citat personal la adresa de domiciliu din municipiul A., ., . abia pentru termenul din data de 24.01.2012, dată de la care a luat la cunoștință de litigiul ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Gurahonț, astfel încât pentru acest intimat-pârât, data de 24 ianuarie 2012 este primul termen de judecată, drept pentru care consideră că întâmpinarea și cererea reconvențională sunt depuse în termenul legal, situație de fapt ce impune respingerea excepției invocate de reclamantă.
Respingerea excepției se impune și prin faptul că nici termenul de judecată din 24.01.2012 nu este prima zi de înfățișare, când părțile pot pune concluzii, știind faptul că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Intimatul a solicitat respingerea și a excepției de netimbrare a acțiunii reconvenționale, raportat la faptul că intimatul-pârât Dărăi I. a depus la termenul de judecată din data de 14.02.2012 taxa judiciară de timbru în sumă de 550 lei, achitată prin chitanța AR nr. 0121 317/10.02.2012, excepția în cauză fiind, la data prezentei fără obiect.
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, în sensul că reclamanta a promovat o acțiune ce are ca obiect uzucaparea unui teren proprietatea succesorilor legali D. I. și D. F., iar din expertiza tehnică judiciară s-a constatat că este vorba de alt teren, situație de fapt ce impune un nou patrimoniu, astfel încât precizarea s-a dovedit ca fiind tardivă.
Reclamanta este de rea-credință prin faptul că prin mijloace dolosive, a indus în eroare atât BNP, cât și OCPI când s-a intabulat ilegal cu cota de 2/6 asupra imobilului „casa cu teren intravilan în suprafață de 1260 mp”, situat în ., . prin încheierea nr. 266 din 07 aprilie 2003 în CF nr._ Hălmagiu (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 534 Tisa), identificat prin nr. top 935. Această stare de fapt este reținută și de expertul desemnat în cauză, în sensul că „în anul 2003 în baza certificatului de moștenitor nr. 39”, probabil datorită faptului că . 935 avea descrierea „casa, curte și grădină la nr. 7”, fiind singura casă înscrisă în acea carte funciară, cota de 8/24 a fost moștenită și înscrisă în favoarea reclamantei B. L..
În ce privește . 759 în suprafață de 1724 mp regăsită în CF nr. 534 Tisa sub denumirea de „arător peste poduri”, consideră intimatul pe de o parte că nu formează obiectul prezentului litigiu, iar pe de altă parte expertul desemnat în cauză reține că „proprietari tabulari ai parcelei cu nr. top CF 759 sunt numiții C. Creștina în cota de 2/6, D. N. în cota de 2/6 și minorul D. S. în cota de 2/6”, nimeni alții de cât antecesorii d-lui I. D. și ai d-nei D. F..
Cererea recurentei-reclamante este inadmisibilă, raportat la situația de drept și de fapt, în sensul că proprietari de drept și de fapt sunt D. I. și D. F., în calitate de succesori legali ai defuncților proprietari tabulari (D. S., D. N., D. T., C. (născută D.) Creștina și D. S.), conform actelor de stare civilă depuse cu titlu de probațiune în prezenta cauză.
Cererea recurentei-reclamante nu îndeplinește condițiile legale pentru admiterea unei acțiuni ce are ca obiect uzucaparea imobilului în cauză, știind faptul că reclamanta nu a folosit niciodată imobilul în cauză sub nume de proprietar, nu a avut o posesie deplină și neîntreruptă, drept pentru care solicită respingerea cererii reclamantei ca netemeinică și nelegală și admiterea cererii reconvenționale prin care intimatul-pârât a solicitat anularea în parte a certificatului de moștenitor nr. 39, prin care reclamanta și-a înscris în mod abuziv un drept de proprietate nelegal în cota de 2/6 notat sub B4, iar pe cale de consecință, solicită radierea reclamantei din coala cărții funciare a imobilului situat în Tisa nr. 7.
Intimata D. F., prin înscrisul depus la dosar a solicitat respingerea acțiunii reclamantei-recurente.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor dezvoltate de recurentă și sub toate aspectele, în baza art. 304 și art. 3041 C. pr. civ., tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Reclamanta a investit instanța de fond cu o acțiune pentru constatarea dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune pentru imobilul cu nr. 7 situat în localitatea Tisa, imobil pe care l-a posedat, după cum menționează, împreună cu părinții, înainte de anul 1943. A menționat că acest imobil este înscris în CF_ H., provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 534 Tisa, fără a menționa nr. top al imobilului, acesta fiind indicat prin precizarea de acțiune depusă pentru termenul din 29.11.2011 (fila 29 dosar instanță de fond), așa cum era stabilit în cartea funciară pentru imobilul situat administrativ in Tisa nr. 7, respectiv nr. top. 935 (fila 5).
Urmare a expertizei tehnice efectuate în cauză s-a constatat că imobilul în litigiu se identifică topografic pe .. 759 și nu cu nr. top. 935, ambele înscrise în CF 534 Tisa, conform extrasului CF in extenso depus la filele 105-107 ale dosarului de fond, iar reclamanta și-a precizat acțiunea (fila 170), în sensul că o susține pentru suprafața identificată cu nr. top. 759 și nu pentru suprafața cu nr. top. 935.
Tribunalul constată că reclamanta nu a investit instanța cu un nou petit, corectând doar eroarea cu privire la nr. top al parcelei înscrise în cartea funciară, iar intenția sa a fost, pe tot parcursul procesului, de a se constata dreptul său de proprietate dobândit prin uzucapiune asupra unui singur imobil, pe care îl posedă. Faptul că imobilul situat administrativ în Tisa nr. 7 a fost înscris eronat în CF nr. 534 la nr. top. 935 și nu la nr. top 759, unde nu este înscrisă nicio construcție, nu este imputabil reclamantei, eroarea provenind din cartea funciară și nu putea fi prevăzută de reclamantă anterior efectuării unei expertize topografice, pentru a fi sancționată cu respingerea acțiunii precizate ca tardivă.
Precizarea reclamantei în sensul indicării corecte a numărului topografic nu reprezintă o veritabilă precizare de acțiune, supusă termenului reglementat de art. 132 C. pr. civ., fiind o corectare a unei erori rezultate în urma expertizei efectuate, motiv pentru care aceasta nici nu a mai susținut uzucaparea imobilului identificat cu nr. top. 935.
Tribunalul constată că în mod eronat instanța de fond a respins ca tardivă, respectiv ca nesusținută, acțiunea având ca obiect uzucapiune formulată de recurentă, fără a cerceta fondul cu privire la imobilul asupra căruia reclamanta susține că exercită o posesie publică, pașnică, continuă și sub nume de proprietar.
Cu privire la cererea reconvențională admisă prin sentința recurată, cu consecința anulării în parte a certificatului de moștenitor nr. 39/18.03.2003, în ceea ce privește imobilul înscris în CF nr. 535 Tisa, cu nr. top. 925 și radierii dreptului reclamantei din cartea funciară, tribunalul constată că soluția instanței de fond este legală și temeinică și o va menține.
Sancțiunea formulării tardive a cererii reconvenționale nu este respingerea acesteia, ci judecarea separat, potrivit disp. art. 135 C. pr. civ., iar prin recursul formulat recurenta precizează că nu contestă timbrarea acesteia, excepția fiind invocată anterior, la termenul din 24.01.2012.
Nu pot fi reținute susținerile recurentei privind greșita admitere a cererii reconvenționale, dată fiind tocmai eroarea numărului topografic constatată prin expertiza tehnică efectuată în cauză. C. de 2/8 a reclamantei a fost înscrisă în CF nr._ H., provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 534 Tisa, asupra imobilului situat administrativ în Tisa nr. 7 și identificat cu nr. top. 935, în baza acestui certificat de moștenitor, prin încheierea nr. 266/07.04.2003.
În certificatul de moștenitor ce nu reprezintă titlu de proprietate se menționează că masa succesorală – bunuri imobile este reprezentată de cota de 4/24 părți din imobilul înscris în CF 534 Tisa, cu nr. top. 935 de sub B5, compus din casă de locuit, construcții anexe și teren, situate în loc. Tisa nr. 7, .).
Întrucât prin raportul de expertiză s-a stabilit că imobilul situat în Tisa nr. 7 nu este identificat cu nr. top 935, numărul topografic corect al acestuia fiind 759, era necesară corectarea acestei erori atât în certificatul de moștenitor, cât și în cartea funciară. De altfel, la data de 05.09.2012, BNP ,,Ț.” a și emis certificatul de moștenitor suplimentar pentru nr. top. 759 (fila 176).
Astfel fiind, față de considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul apreciază că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile, fiind incidente și urmează, în temeiul art. 312 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă, a fi admis recursul declarat de recurenta B. L. împotriva sentinței civile nr. 744 din 18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._, a fi casată în parte sentința recurată și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru pentru soluționarea pe fond a acțiunii precizate a reclamantei B. L. cu privire la imobilul înscris în CF nr. 534 Gurahonț, nr. top 759.
Instanța de fond, în rejudecare, va avea în vedere toate apărările părților și cheltuielile de judecată ale acestora, fiind menținute dispozițiile sentinței recurate cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional D. I. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențional B. L., anularea în parte a certificatului de moștenitor nr. 39/18.03.2003 pentru cuprinderea în masa succesorală a cotei de 8/24 părți (2/6 părți) de pe urma defuncților M. I. și M. E., cotă transmisă în favoarea reclamantei, cu privire la imobilul identificat în C.F nr._ Hălmagiu, provenită din conversia de pe hârtie a C.F nr. 534 Tisa, nr. top. 935 și radierii dreptului reclamantei din cartea funciară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta B. L. cu domiciliul în .. 7, județul A. împotriva sentinței civile nr. 744 din 18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ .
Casează în parte sentința recurată, în sensul că trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe pentru soluționarea acțiunii precizate a reclamantei B. L. cu privire la imobilul înscris în CF nr. 534 Gurahonț, nr. top 759.
Menține în rest dispozițiile sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2013.
Președinte JudecătorJudecător
Ș. L. D. C. U. M. C.
Grefier
F. M.
Red. CM/12.03.2013
Tehnored. II/12.03.2013
2 ex./
Judexător primă instanță C. C.
| ← Succesiune. Sentința nr. 3394/2013. Tribunalul ARAD | Legea 10/2001. Sentința nr. 3374/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
