Contestaţie la executare. Sentința nr. 2331/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2331/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 06-08-2014 în dosarul nr. 232/55/2014
ROMANIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 685
Ședința publică din data de 6 august 2014
Președinte S. C. Ș.
Judecător O. S. S.
Grefier M. I.
S-a luat în examinare apelul formulat de apelantul-contestator I. teritorial de muncă A., împotriva sentinței civile nr. 2331 din data de 15.05.2014, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații A. A. F., B. I., B. (B.) A. O., I. E., B. S., B. D., B. M. M., C. M., C. D. F., C. M., C. E., C. M., C. M., C. E. G., D. N., F. Pevel M. B., F. E., G. R., Higioșan D. F., G. D., I. L. M., Iațco C. A., I. M. A., I. A., I. N., J. C. T., J. S. D., J. C., L.-P. C.-I., M. L., M. N., N. E., N. C. S., O. G. C., O. L., O. E. R. C., P. S. A., P. I. D., R. A. A., (Rujanchi) B. D., Ș. Rădița, S. S., S. L., Ș. V. M., S. N. M., S.-G. M. D., G. (S.) A., T. C., T. I., T. M., T. L., T. V., V. A., V. L., Z. M., F. M., G. I., (N.) B. L. R., I. I. V., C. C. A., V. V., C. L. E., R. T., B. L. A., B. C., G. C. L., K. D., P. A., G. F., C. L., B. D., S. A., M. C. L., M. F. D., M. A., O. A., B. C. I..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei – consilier juridic B. L. și reprezentanta intimaților – avocat Alb S. din Baroul A., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință constatându-se că apelul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Reprezentanta apelantei depune la dosar delegație, iar la solicitarea instanței arată faptul că a fost achitată o tranșă de 5% din drepturile salariale neacordate, calculate de un expert, modul de calcul fiind raportat la salariile intimaților.
Reprezentanta intimaților depune la dosar practică judiciară.
Instanța, având în vedere că nu se mai formulează alte cereri și considerând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate pentru motivele expuse în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimaților solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond pentru considerentele expuse în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 01.07.2014, constată că prin sentința civilă nr. 2331/15.05.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a respins contestația la executare formulată de contestatorul I. T. de Muncă A. în contradictoriu cu intimații A. A. F., B. I., B. (B.) A. O., I. E., B. S., B. D., B. M. M., C. M., C. D. F., C. M., C. E., C. M., C. M., C. E. G., D. N., F. Pevel M. B., F. E., G. R., Higioșan D. F., G. D., I. L. M., Iațco C. A., I. M. A., I. A., I. N., J. C. T., J. S. D., J. C., L.-P. C.- I., M. L., M. N., N. E., N. C. S., O. G. C., O. L., O. E. R. C., P. S. A., P. I. D., R. A. A., (Rujanchi) B. D., Ș. Rădița, S. S., S. L., Ș. V. M., S. N. M., S.-G. M. D., G. (S.) A., T. C., T. I., T. M., T. L., T. V., V. A., V. L., Z. M., F. M., G. I., (N.) B. L. R., I. I. V., C. C. A., V. V., C. L. E., R. T., B. L. A., B. C., G. C. L., K. D., P. A., G. F., C. L., B. D., S. A., M. C. L., M. F. D., M. A., O. A., B. C. I., cu privire la executarea din dosar execuțional 325/2013 al B. B. L. M., fără a acorda cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 474/06.08.2008 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă 76/2009 a Curții de Apel Timișoara, instanța a obligat contestatoarea la plata către intimați a sumelor reprezentând drepturi salariale neacordate, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, cuprinse între 01.04._08, la actualizarea acestor sume cu rata inflației și la înscrierea respectivelor drepturi în carnetul de muncă.
Intimații au formulat cerere de executare silită împotriva contestatoarei care s-a înregistrat în dosar execuțional nr. 325/2013 al B. B. L. M..
Analizând obiecțiile contestatoarei cu privire la executarea silită din dosarul execuțional nr. 325/2013 al B. B. L. M. instanța a reținut că acestea sînt neîntemeiate.
În cauză, contrar a ceea ce susține contestatoarea, există un titlu executoriu, el fiind reprezentat de sentința civilă 474/06.08.2008 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă 76/2009 a Curții de Apel Timișoara,
Referitor la cuantumul creanței de realizat pe calea executării silite, acesta este cert, deoarece rezultă din titlul executoriu, pe baza criteriilor stabilite de instanță în titlul executoriu, cuantumul creanței fiind determinabil prin mijlocirea unei expertize contabile.
În ceea ce privește onorariul executorului instanța a constatat raportat la valoarea creanței de recuperat el este cuprins în limita minimă și maximă stabilită prin Ordinul MJ nr. 2550/2006.
Față de cele ce preced, instanța a respins contestația la executare, fără a acorda cheltuieli de judecată, pentru că nu s-au solicitat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatorul I. T. de Muncă A., solicitând schimbarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond admiterea contestației la executare formulată ca fiind temeinică și legală.
În opinia apelantei, instanța de fond nu și-a exercitat rolul său activ, în sensul că nu a luat în considerare nici o probă sau argument, invocate prin întâmpinare. În acest sens solicită tribunalului să constate că în argumentarea soluției, instanța de fond nu face altceva decât să își însușească susținerile intimatei, fără a arăta care sunt motivele pentru care a înlăturat argumentele contestatoarei.
Conform codului de procedură civilă hotărârea instanței de fond trebuie să cuprindă între altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care au fost înlăturate susținerile părților.
Acest text a consacrat principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu, constituie motiv de casare. De altfel chiar curtea europeană a Drepturilor Omului (vezi cauza Albina împotriva României) subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și arată că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă sau cel puțin de a le aprecia.
A nu motiva o hotărâre și a nu prezenta argumentele pentru care au fost înlăturate susținerile părților, echivalează cu o necercetare a fondului cauzei.
În consecință, prima instanță, în mod greșit a reținut că în cauză există un titlu executoriu ce conține o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În combaterea susținerilor instanței de fond, apelanta reiterează instanței de apel argumentele sale ce vizează actele de executare îndeplinite de executorul Judecătoresc B. L. M. față de care a solicitat instanței de judecată să constate nelegalitatea acestora.
Nelegalitatea actelor de executare emise de Executorul Judecătoresc B. L. M. este legată de faptul că la baza emiterii somației și a procesului verbal nu se regăsește un titlu executoriu.
Potrivit prevederilor din codul de procedură civilă pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani(...) acest lucru implicând menționarea în cadrul sentinței judecătorești a sumelor efective ce urmează a fi acordate sau cel puțin criterii certe de identificare a lor.
Totodată codul de procedură civilă statuează că executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu și nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În opinia apelantei, este evident faptul că instanța așa cum și-a motivat și decizia (titlul a cărui executare a fost solicitată), a recunoscut doar existența drepturilor reclamanților dar nu le-a acordat și câtimea aferentă, și nici nu a expus modalitatea de transpunere în practică a prevederilor reținute, cu atât mai mult cu cât a explicat fără dubiu faptul că nu este pasibilă exercitarea efectivă a acestor drepturi. Creanța astfel născută nu îndeplinește criteriile cerute de lege pentru a putea constitui titlu executoriu.
Instanța de fond ar fi trebuit să observe faptul că nu este îndeplinită una dintre cerințele executării silite, respectiv ca acea cerere de executare trebuie să conțină la baza un titlu cu o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Se învederează că I. T. de Muncă A. s-ar fi conformat dispozitivului Deciziei nr. 76/2009 fără a fi necesară intervenția unui executor judecătoresc, în cazul în care în cuprinsul acesteia s-ar fi regăsit cuantificarea sumelor respective sau măcar criterii în baza cărora ar fi putut fi cuantificate, precum și modalitățile concrete de punere în aplicare a celor menținute din cadrul sentinței de fond.
În acest sens, ITM A., ca ordonator terțiar, la solicitarea funcționarilor publici a făcut demersuri pe lângă forurile ierarhic superioare (Inspecția Muncii și Ministerul Muncii), ca aceste instituții să aloce fondurile necesare celor două sporuri, însă acestea au răspuns că nu se poate da curs solicitării, întrucât titlul executoriu nu conține o creanță certă, lichidă și exigibilă, iar instanța sau cei care au solicitat acordarea drepturilor bănești nu se pot substitui legiuitorului în cuantificarea sporurilor salariale solicitate, aspecte de care instanța de fond nu a ținut cont.
De altfel, înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu un recurs în interesul legii a motivat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 31 alin.1, lit. c și d din Legea nr. 188-1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, referitor la posibilitatea acordării și cuantificării drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prin decizia nr. 20/21.09.2009, a stabilit că în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calcul al suplimentului postului și al suplimentului treptei de salarizare, fiind în prezența doar a unei intenții a legiuitorului de a acorda funcționarilor publici două drepturi de natură salarială, intenție materializată prin instituirea drepturilor, dar nefinalizată deoarece nu este stabilit cuantumul acestora sau criteriile pe baza cărora pot fi calculate. în atare situație, nefiind creat cadrul funcțional de acordare a drepturilor, acestea rămân doar drepturi „virtuale”.
De asemenea, aceeași instanță a statuat că admiterea unor asemenea acțiuni, în condițiile în care dispozitivul sentinței nu ar identifica, pentru că nu are cum, suma la care urmează a fi obligată ITM A., ar presupune pronunțarea unor hotărâri nesusceptibile de executare.
Apelanta mai solicită să se constate că, cuantumul creanței nu este cert, întrucât existența acestuia nu rezultă din titlu, și nici dintr-un alt act emanat de la debitor (ITM A.) sau recunoscut de acesta, astfel cum prevede Codul de procedură civilă, pentru ca existența acestuia să fie neîndoielnică.
Calculele efectuate de expertul contabil, nu au putut fi efectuate în baza titlului executoriu, atâta timp cât potrivit sentinței ce se dorește a se pune în executare s-a respins acțiunea privind cuantumul sporurilor ca fiind în procent de 25%.
În consecință se învederează că instituția apelantă niciun moment nu a fost de acord cu aceste calcule, nu a acceptat ca acest cuantum al sporurilor să fie 25%.
În ceea ce privește lichiditatea creanței, se învederează că se poate stabili existența unei creanțe lichide atunci când cuantumul acesteia este determinat prin chiar înscrisul ce o constată sau, cel puțin determinabilă prin înscrisul respectiv sau alte acte neautentice, care emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului în baza dispozițiilor legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, conform art. 662, alin. 3 Cod procedură civilă.
Apelanta precizează faptul că prin neacordarea acestor sporuri nu au fost aduse prejudicii funcționarilor publici sub aspectul salarizării acestora, aceștia primindu-și salariile în conformitate cu prevederile legale precum și în raport de munca pe care au prestat-o.
În drept, se invocă prevederile art. 717 alin. 1 și art.466 și următoarele din Codul de procedură civilă și ale celorlalte acte normative invocate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații au solicitat respingerea apelului ca netemeinic și nelegal și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
În aprecierea intimaților, motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de conținut, instanța de fond prezentând toate motivele de fapt și de drept care au determinat-o să pronunțe soluția și se consideră că hotărârea atacată cuprinde o motivare clară, precisă și necontradictorie, care nu este străină de natura pricinii, nu încalcă principiul disponibilității, caz în care motivele de apel sunt neîntemeiate și strict formale.
Referitor la refuzul de a pune în executare sentința din 2008, precum și formalismul prezentului apel se arată că în cadrul ITM A. există practică judiciară, prin care se obligă instituția să plătească funcționarilor publici aceste sporuri. În acest sens, se reiterează practica judiciară pronunțată de către instanțele din A. și se arată că este general cunoscut că toate hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate în litigii de muncă (atât pe Codul Muncii cât și în ceea ce privește legislația funcționarilor publici), când admit o acțiune privind acordarea drepturilor salariale, în diferite ipostaze, acestea nu cuprind nici un criteriu de cuantificare a sumelor și nici nu se specifică expres creanța. Hotărârea în sine dispune „plata drepturilor salariale de care a fost lipsit, ori plata diferențelor de salariu de care ar fi beneficiat” fără să prevadă un anumit cuantum.
Prin răspunsul la întâmpinare apelantul a arătat că susține apelul și contestația la executare astfel cum a fost formulată, susținând în continuare că instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ și a reluat motivele expuse pe larg în cererea de apel.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și în cadrul dat de art. 476 - 479 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul constată că este nefondat.
Contrar susținerilor apelantului, tribunalul constată că executarea silită are la bază un titlu executoriu, sentința civilă nr. 474/06.08.2008 a Tribunalului A., rămasă irevocabilă prin decizia nr. 76/22.01.2009 a Curții de Apel Timișoara. Creanța în baza căreia a început executarea silită este una certă, rezultând din titlu, și exigibilă în sensul prevăzut de art. 1 din OUG nr. 71/2009. Conform acestor dispoziții legale, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se realizează după o procedură special reglementată.
Pe baza criteriilor stabilite de instanță în titlul executoriu, drepturile salariale cuvenite intimaților au fost calculate de expertul contabil S. G., executarea silită fiind încuviințată prin încheierea nr. 8410/05.12.2013 a Judecătoriei A. pentru recuperarea de către intimați a sumei ce reprezintă 10% din valoarea titlului executoriu, scadent în 2013 conform OUG 71/2009, constând în suma de 326.093 lei actualizată până la data de 31.08.2013, reprezentând drepturi salariale, precum și pentru recuperarea tuturor cheltuielilor de executare.
În ce privește suma supusă executării silite se constată că, deși contestatoarea apelantul susține că suma este stabilită prin expertiză extrajudiciară ce nu îi este opozabilă, nu a solicitat administrarea vreunei probe în cauză, respectiv o expertiză contabilă și nici nu a propus un alt cuantum al sporurilor, poziția sa fiind limitată în susținerea că titlul executoriu ce face obiectul executării silite nu cuprinde o creanță certă și lichidă motiv pentru care actele de executare sunt nelegale și implicit întreaga executare este nelegală.
Acceptarea opinie exprimate de apelantă, echivalează cu lipsirea de efecte a hotărârii judecătorești prin care intimaților le sunt recunoscute drepturi salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.04.2004 – 06.08.2008 și implicit conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil în ce îi privește pe intimați prin prisma faptului că executarea silită constituie o etapă a procesului civil.
În ce privește cheltuielile de executare, tribunalul reține că au fost stabilite de executorul judecătoresc prin încheierea din 20.12.2013 în conformitate cu dispozițiile articolului 669 Cod procedură civilă, a Legii nr. 188/2000, a Ordinelor MJ nr. 2550/2006 și nr. 2561/2012, suma de 11.254,40 lei compusă din taxă judiciară de timbru, onorariu executor judecătoresc și cheltuieli necesare desfășurării executării silite, fiind una legală în contextul normativ aplicat și totodată rezonabilă raportat la obiectul, complexitatea executării, valoarea creanței și munca efectiv prestată.
Față de cele arătate, în temeiul art. 480 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă tribunalul va respinge apelul formulat de apelantul ITM A., în contradictoriu cu intimații A. A. F., B. I., B. (B.) A. O., I. E., B. S., B. D., B. M. M., C. M., C. D. F., C. M., C. E., C. M., C. M., C. E. G., D. N., F. Pevel M. B., F. E., G. R., Higioșan D. F., G. D., I. L. M., Iațco C. A., I. M. A., I. A., I. N., J. C. T., J. S. D., J. C., L.-P. C.-I., M. L., M. N., N. E., N. C. S., O. G. C., O. L., O. E. R. C., P. S. A., P. I. D., R. A. A., (Rujanchi) B. D., Ș. Rădița, S. S., S. L., Ș. V. M., S. N. M., S.-G. M. D., G. (S.) A., T. C., T. I., T. M., T. L., T. V., V. A., V. L., Z. M., F. M., G. I., (N.) B. L. R., I. I. V., C. C. A., V. V., C. L. E., R. T., B. L. A., B. C., G. C. L., K. D., P. A., G. F., C. L., B. D., S. A., M. C. L., M. F. D., M. A., O. A., B. C. I. împotriva sentinței civile nr. 2331 din data de 15.05.2014, pronunțată de Judecătoria A..
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul - contestator I. teritorial de muncă A., împotriva sentinței civile nr. 2331 din data de 15.05.2014, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații A. A. F., B. I., B. (B.) A. O., I. E., B. S., B. D., B. M. M., C. M., C. D. F., C. M., C. E., C. M., C. M., C. E. G., D. N., F. Pevel M. B., F. E., G. R., Higioșan D. F., G. D., I. L. M., Iațco C. A., I. M. A., I. A., I. N., J. C. T., J. S. D., J. C., L.-P. C.-I., M. L., M. N., N. E., N. C. S., O. G. C., O. L., O. E. R. C., P. S. A., P. I. D., R. A. A., (Rujanchi) B. D., Ș. Rădița, S. S., S. L., Ș. V. M., S. N. M., S.-G. M. D., G. (S.) A., T. C., T. I., T. M., T. L., T. V., V. A., V. L., Z. M., F. M., G. I., (N.) B. L. R., I. I. V., C. C. A., V. V., C. L. E., R. T., B. L. A., B. C., G. C. L., K. D., P. A., G. F., C. L., B. D., S. A., M. C. L., M. F. D., M. A., O. A., B. C. I..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 06 august 2014.
Președinte, Judecător,
S. C. Ș. O. S. S.
Grefier,
M. I.
Red. O.S.S./ Tred. M.I.
4 ex./03.09.2014
2 comunicări:
-apelantei-contestatoare I. T. DE MUNCĂ A. - A., .-13, J. A.
-intimaților-pârâți A. A. F. + alți 76 - A., dom. ales la C.. av. Alb S. - ..14-16 ., J. A.
Judecător primă instanță D. L. C. - Judecătoria A.
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 7735/2014.... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1051/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
