Expropriere. Sentința nr. 773/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 773/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 2171/108/2012*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 773
Ședința publică din data de 18 martie 2014
Președinte T. B.
Grefier M. C.
S-a luat în examinare în rejudecare, acțiunea civilă formulată de reclamantul S. G. V. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului - avocat Mușățoiu E. R. din Baroul T., lipsă fiind reprezentantul pârâtului.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror Babuțău F. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se depuse prin serviciul registratură de către reclamant prin reprezentant la data de 20.02.2014 chitanță de plată reprezentând diferența de plată onorariu expert, iar la data de 18.03.2014 note de ședință, concluzii scrise, cerere pentru modificarea câtimii obiectului acțiunii.
Nemaifiind probe de administrat instanța consideră cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în dovedirea cărora depune și chitanță de plată reprezentând onorariu avocațial.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de admitere a acțiunii și acordare de despăgubiri.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii înregistrată pe rolul Tribunalului A. sub nr._ la data de 28.10.2013, în rejudecare, constată că reclamantul Suhajda G. V. a chemat în judecată pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de_ lei, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat compus din teren extravilan situat pe raza orașului Pecica, jud. A., având numărul cadastral_, în suprafață de_ mp, înscris în cartea funciară inițială_ Pecica, în prezent sistată, în temeiul art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 1 din Legea nr. 33/1994 republicată; obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale calculate de la data de 01.08.2010 până la data plății efective a despăgubirii solicitate; obligarea pârâtului să consemneze sumele mai sus solicitate în contul deschis la CEC Bank pe numele reclamantei, cu dobânzile legale aferente de până la data plății efective, în termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești care urmează a fi pronunțată în cauza de față.
În motivare arată că a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de reconstituire în baza Legii nr.18/1991 titlu de proprietate_/01.03.1996 teren extravilan ./11/2 evidențiat in CF nr. _ supus dezmembrării sub raportul suprafeței de_ mp expropriat ,acte care au fost supuse verificării în fața Comisiei pentru aplicarea legii nr. 255/2010.
Exproprierea a fost declanșată în temeiul Legii nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național județean și local. În temeiul prevederilor acestui act normativ în cărțile funciare aferente proprietăților expropriate a fost notată intenția de expropriere.
De asemenea arată că prin H.G. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică - „Autostrada Nădlac-A." a fost declanșată procedura exproprierii imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării expropriator fiind S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a fost aprobată justa despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică la suma globală de 63.000 mii lei. In cuprinsul anexei 2 a H.G. nr. 416/2010 cu privire la teritoriul administrativ al orașului Pecica au fost evidențiate valorile terenurilor ce urmau să fie expropriate, valori stabilite de către expert evaluator desemnat de către expropriator, tabel în evidența căruia ocupă poziția 53.
Totodată arată că în conformitate cu această lucrare de evaluare, suma stabilită cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de teren expropriat _ mp este de _ lei echivalentul în lei a sumei de _ euro, expertul evaluator stabilind prețul unitar pe mp de teren la nivelul de 18,97 euro/mp,
Reclamanta a luat la cunoștință acest tabel cu concluzia asupra valorilor de despăgubire în situația în care a fost afișat la transparență la sediul Primăriei orașului Pecica și a fost publicat pe site-ul CNADR, în luna mai 2010 iar ca urmare a publicării lucrării de evaluare o parte dintre proprietarii expropriați nominalizați în această lucrare au fost despăgubiți, după despăgubirea acestor persoane plățile au fost sistate fară nicio explicație după care începând cu luna decembrie 2010 a intervenit schimbările legislative care ne-au adus în situația de fată, iar anterior publicării acestui tabel cu stabilirea valorică a despăgubirilor, a predat la sediul Primăriei Pecica la dispoziția CNADR documentele care atestau dreptul nostru de proprietate. În vara anului 2010 expropriatorul a plătit mai multor proprietari despăgubirile cuvenite conform evaluării stabilite mai sus menționate. Celorlalți proprietari evidențiați în aceeași listă - tabel le-a fost comunicată o scurtă amânare a plății despăgubirilor motivată de stabilirea datei de întrunire a Comisiei. Această comunicare ulterior nu a fost tradusă în practică în schimb, la data de 26.05.2011 a fost publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 367 din 26.06.2011 Hotărârea Guvernului nr. 488/11.05.2011 pentru modificarea și completarea H.G. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situată pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac-A.". În H.G. nr. 488/2011 prin articolul unic s-a introdus art. 3/1 privind lista cu imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2 situate pe raza localității Pecica, jud. A., lista cu proprietarii sau deținătorii acestor imobile precum și sumele individuale aferente despăgubirilor nominalizate individual prevăzute în anexa 2, iar H.G. 488/11.05.2011 nu le este opozabil acest act normativ fiind dat în aplicarea Legii nr. 255/14.12.2010, iar aplicarea acestui act normativ la situația noastră juridică violează regula strictă a neretroactivității legii civile principiu consacrat de dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României.
Precizează că, procedura exproprierii a fost declanșată sub imperiul Legii nr. 198/2004 pentru aplicarea căreia a fost adoptată norma metodologică din 08.04.2009 iar conform art. 4 alin. 8 din Legea nr. 198/2004 - Guvernul României nu posedă competența de a stabili cuantumul despăgubirilor datorate persoanelor expropriate în baza art. 1 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea urmând a fi stabilită de către un evaluator din cadrul Asociației Naționale a Evaluatorilor din România. Aceste prevederi au fost în deplin acord cu art. 44 alin. 3 și alin. 6 din Constituția României conform cărora - „Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul iar în caz de divergențe prin justiție.", prevederi care se raportează noțiunii de expropriere pentru utilitate publică.
D. urmare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 5 din normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 în cărțile funciare având obiect imobilul expropriat proprietatea reclamantei, s-a înscris intenția de expropriere de către expropriatorul CNADR iar conform dispozițiile art. 4 alin. 8 din Lege imobilele au fost evaluate iar listele au fost afișate la sediul Primăriei orașului Pecica, iar după declanșarea procedurii de expropriere în etapele mai sus expuse a apărut Legea nr. 255/14.12.2010 iar ulterior apariției acestei legi și în baza acestei legi a fost adoptată H.G. nr. 148/2011 care introduce anexa nr. 2 la H.G. 416/2010 anexă care cuprinde proprietarii expropriați de pe culoarul autostrăzii A. - Nădlac în teritoriul administrativ al orașului Pecica, proprietari care au fost amânați de la plata despăgubirilor stabilite în anul 2010, modificând retroactiv despăgubirile cuvenite, iar modificarea retroactivă a calculului despăgubirilor cuvenite în consecința sa practică a însemnat o devalorizare inacceptabilă - exemplificativ de la o apreciere în anul 2010 la 6 - 7,5 euro /mp la 0,17 euro pe mp în luna mai 2011 conform H.G. 488/2011 ceea ce transpus matematic înseamnă un preț în medie cu 500% mai mic decât prețul deja achitat cu titlu de despăgubire anumitor proprietari din limitele aceluiași culoar de expropriere.
În drept, a invocat art. 21, art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 modificată și completată, art. 1, art. 21 - art. 27 din Legea nr. 33/1994 republicată, art. 15, art. 16, art. 44 din Constituția României, art. 1 paragraful 1 din Protocolul Adițional la CEDO, art. 14 din Convenția EDO, art. 20 și art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, art. 562 alin. 3 Noul Cod Civil, art. 274 Cod procedură civilă.
Prin precizarea de acțiune, reclamantul a solicitat anularea parțială a Hotărârii nr. 26/43 din_ emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010-Consiliul local Pecica jud. A. sub raportul prevederilor art. 2 din hotărâre care vizează stabilirea cuantumului total al despăgubirilor cu privire la exproprierea dispusă.
Pârâtul, a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiata; fără cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinare se arată că despăgubirile stabilite prin hotărârea de expropriere atacată sunt stabilite în mod corect.
Consideră că, în prezent, cadrul legal în materie de expropriere îl reprezintă Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Menționează că, raportul de evaluare a fost întocmit în vederea evaluării terenului expropriat, bazându-se pe principiile exproprierii pentru cauza de utilitate publică, idei directoare declarate prin legislația în vigoare. Valoarea de despăgubire a fost estimată conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare specială a terenurilor compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
De asemenea, învederează instanței faptul că raportul de evaluare a fost întocmit analizând piață specifică a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor și arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea, oferta competitiva, etc.), astfel că, pentru toate cele anterior expuse, solicită respingerea acțiunii.
În drept, invocă Legea nr. 255/2010, precum si pe toate celelalte prevederi invocate.
Prin sentința civilă nr. 1104/13.03.2013 pronunțată în dosarul cu același număr, Tribunalul A. a admis în parte acțiunea civilă exercitată de reclamantul Suhajda G. V., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, având ca obiect expropriere; a dispus anularea în parte a Hotărârilor de despăgubiri nr. 26/42 din data de 06.10.2011 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 256/2010 cu privire la valoarea despăgubirilor și a obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de_ lei, cu dobândă legală calculată de la data de 01.08.2010 până la plata efectivă a despăgubirii, pentru exproprierea suprafeței de_ mp.; a obligat pârâtul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, atât reclamantul S. G. V., cât și pârâtul S. R., prin CNADR, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, cereri înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 24.05.2013.
Reclamantul S. G. V. a solicitat, prin recursul declarat, casarea în tot a sentinței atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, Tribunalul A..
În motivare, a solicitat observarea erorii strecurată în dosarul_ în sensul că toată probațiunea administrată în cauză este în contradicție cu acțiunea introductivă de instanță, situație în care, cu privire la probele administrate, nu există nicio posibilitate de valorificare în sentința pronunțată deoarece acestea, inclusiv raportul de expertiză tehnică judiciară pentru stabilirea despăgubirilor, se referă la o suprafață de 5177 mp și la o altă hotărâre a comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, obiect al altui dosar, aflat și în prezent pe rolul Tribunalului A..
D. urmare, consideră că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde considerente contradictorii și străine de natura pricinii, fiind necesară refacerea probațiunii în concordanță cu datele acțiunii introductive.
Pârâtul S. R., prin CNADR, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, a solicitat, prin cererea sa de recurs, modificarea în tot a hotărârii atacate și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, constatând că valorile stabilite prin expertiza ce a stat la baza declanșării procedurilor de expropriere au fost cele corecte.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat că datele cuprinse în Raportul de evaluare întocmit de . sunt în conformitate cu dispozițiile legale (Legea nr. 255/2010) și sunt susținute și de exemple de oferte de vânzare a terenurilor în zonă, cuprinzând atât valoarea despăgubirilor aferente fiecărui imobil, cât și contravaloarea prejudiciului creat proprietarilor prin expropriere.
În concret, a susținut că, potrivit Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii nr. 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. Pecica, jud. A., întocmit în 2011, suprafața totală ce urmează a fi expropriată este de_ mp, având o valoare de despăgubire de 684.356,29 lei, raportul fiind întocmit în concordanță cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare (Standardul internațional IVS 1) de către ing. G. N., având calitatea de membru ANEVAR, astfel că valoarea specială a terenurilor, compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului, este mai mare decât valoarea de piață.
În cauză, părțile au fost citate cu mențiunea de a depune întâmpinare, dar nu s-au conformat dispozițiilor instanței.
Prin decizia civilă nr. 1064/17.09.2013 Curtea de Apel Timișoara a admis recursurile declarate de reclamantul S. G. V. și pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara împotriva Sentinței civile nr. 1104/13.03.2013.
A casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul A..
În considerente a reținut că deși acțiunea civilă cuprinde solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București la plata sumei de_ lei, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat, compus din teren extravilan situat pe raza orașului Pecica, jud. A., având numărul cadastral_, în suprafață de_ mp, înscris în cartea funciară inițială_ Pecica, în prezent sistată, teren pentru care au fost stabilite despăgubiri prin Hotărârea nr. 26/42/05.10.2011, la termenul de judecată din 16.05.2012 acesta a depus o precizare de acțiune.
De asemenea, a reținut că prin acest act procesual, reclamantul a solicitat anularea parțială a Hotărârii nr. 27/43 din 05.10.2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010-Consiliul local Pecica jud. A. sub raportul prevederilor art. 2 din hotărâre, care vizează stabilirea cuantumului total al despăgubirilor cu privire la exproprierea dispusă și obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 98.276 lei cu titlu de despăgubire pentru imobilul expropriat compus din teren extravilan situat pe raza orașului Pecica jud. A. având nr. cadastral_ în suprafață de 5177 mp înscris în CF inițială_ Pecica, în prezent sistată, în temeiul art. 22 alin.1 din legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 1 din Legea nr.33/1994 republicată.
Având în vedere că expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză a privit acest din urmă imobil, astfel curtea a considerat că se impun a fi verificate susținerile reclamantului cu privire la existența pe rolul instanței de judecată a unui alt dosar cu același obiect, respectiv să se clarifice obiectul prezentului litigiu, raportat la care se va putea stabili dacă probatoriul administrat este pertinent.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la data de 28.10.2013 la Tribunalul A. cu nr._, prin Încheierea din data de 03.12.2013, instanța dispunând efectuarea suplimentului expertizei conform considerentelor deciziei de casare, obligatorii pentru instanța de fond.
Din probele administrate în cauză, instanța, în rejudecare, reține în fapt următoarele:
Prin încheierea ședinței publice din data de 03.12.2013, s-a dispus experților Ș. A., B. M. și C. D. L. să efectueze un supliment de expertiză potrivit considerentelor deciziei pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, iar la data de 17.02.2014, s-a depus la dosar această probă.
Prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 26/42/05.10.2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamant a suprafeței de_ mp, din terenul situat în localitatea Pecica, județul A., având nr. cadastral_ și s-a stabilit ca limită a despăgubirilor suma de 0,16 euro/mp, iar reclamanții au contestat această hotărâre susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.
Cererea reclamantului este grefată, într-adevăr, pe dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 conform cărora, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr. 255/2010 - se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
În cauză sunt incidente prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, conform cărora: „alin.1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite; alin.2 ,,La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”.
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art. 44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, adică prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri.
Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar un preț echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.
Exproprierea creează în sarcina statului obligația de a acorda expropriatului o despăgubire justă, conform art. 481 din Codul civil, ori, se remarcă faptul că Legea nr. 255/2010 nu a modificat criteriile de determinare a despăgubirii, acestea fiind în continuare, la fel ca în cazul Legii nr. 198/2004: prețul de vânzare a imobilelor de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal modificată, aceste criterii stând la baza HG nr. 488/2011.
Împrejurarea dacă actuala evaluare estimativă a terenurilor realizată prin HG nr. 488/2011 este una corectă sau nu, se determină în cadrul acțiunii civile exercitate potrivit art. 22 alin.1 din Legea nr. 255/2010 împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în ipoteza în care această hotărâre preia valoarea despăgubirii stabilită prin hotărârea guvernului, iar expropriatul este nemulțumit de aceasta.
Potrivit îndrumărilor Curții de Apel Timișoara din decizia de casare, s-a efectuat un supliment de expertiză, în cadrul căruia experții pentru stabilirea valorii de piața a terenului expropriat, au utilizat următoarele criterii comparabile (primul criteriu de comparabilitate l-a constituit localizarea - extravilanul localității Pecica, pentru eventualele diferențe efectuându-se corecții conform ghidurilor metodologice de evaluare):
- Teren extravilan Pecica, categoria de folosința teren arabil, cu suprafața de 5000 mp, vândut la data de 27 noiembrie 2012 prin contractul nr. 2.433 cu 4,1 euro/mp; este situata la cca 3,8 km de intravilanul localității Pecica;
- Teren extravilan Pecica, categoria de folosință teren arabil și pășune (50% pașune), cu suprafața de 12.200 mp, vândut la data de 12 august 2011 prin contractul nr. 1608 cu 2,5 euro/mp; este situată la cca 3,9 km de intravilanul localității Pecica.
- Teren extravilan Pecica, categoria de folosință curți construcții, cu suprafața de 8.371 mp, vândut la data de 17 mai 2012 prin contractul nr. 1650 cu 2,38 euro/mp ; este situat la cca 300 m de intravilanul localității Pecica.
În urma procesului de evaluare a rezultat, conform fisei anexate, valoarea de piață unitară pentru terenul evaluat, de 3,7 euro/mp.
Experții au mai precizat că valoarea obținută este similară cu cele obținute prin metoda comparațiilor cu analiza statistica, metoda comparațiilor cu utilizarea de oferte vânzare terenuri respectiv metoda de randament.
Astfel rezultă că valoarea de piață estimată în raportul de expertiza tehnica judiciara este corectă - 3,85 euro/mp prin metoda comparațiilor directe, respectiv 3,84 euro/mp prin metoda capitalizării rentei funciare - .
Având în vedere valoarea de piață unitară obținută în prezentul supliment la raportul de expertiză elaborat în acest dosar ( 3,7 euro/mp) și explicațiile referitoare la daune, rezultă: Valoare teren în euro – 87.387 și valoare teren lei – 389.632; de asemenea, valoare daune euro pentru redobândirea aceleiași suprafețe de teren– 2.185, valoare daune lei – 9.742.
Răspunzând la obiectivele stabilite de instanța de judecata, experții au precizat că valoarea finală a despăgubirilor este 399.374 lei (89.572 euro).
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța va admite acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. G. V., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, în sensul că, va anula hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 26/42/05.10.2011 și va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 89.572 Euro cu titlu de despăgubiri aferente terenului expropriat situat în localitatea Pecica, județul A., în suprafață de_ mp, cu nr. cadastral_.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma 4850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 1500 lei reprezentând contravaloarea Raportului de expertiză efectuat în dosarul cauzei, iar 3350 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. G. V. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România având ca obiect despăgubiri.
Anulează în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 26/42/06.10.2011.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 89.572 Euro cu titlu de despăgubiri și dobânda legală aferentă de la data de 06.10.2011.
Obligă pârâtul la plata sumei de 4850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.03.2014.
Președinte Grefier
T. B. M. C.
Se comunică cu:
- reclamantul S. G. V. – domiciliul procesual ales Cabinet avocat Mușățoiu E. R., .. 5-7, ., județul A.
- pârâtul - S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, Timișoara, .. 18, județul T.
- P. de pe lângă Tribunalul A.
Red.TB./02.04.2014
Tehnored.MC
5 ex./3 .
| ← Succesiune. Decizia nr. 10/2014. Tribunalul ARAD | Expropriere. Sentința nr. 469/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
