Expropriere. Sentința nr. 469/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 469/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 2237/108/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 469
Ședința publică din data de 18 februarie 2014
Președinte T. B.
Grefier M. C.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamantul H. I., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, având ca obiect expropriere – despăgubiri.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului - avocat P. E. din Baroul A., lipsă fiind reclamantul și reprezentantul pârâtului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de d-nul procuror S. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantului depune la dosar concluzii scrise, chitanță de plată reprezentând onorariu expertiză și chitanță de plată reprezentând onorariu avocat.
Nemaifiind formulate alte cereri și considerând cauza în stare de soluționare instanța acordă cuvântul asupra fondului.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu expert și onorariu avocat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a acțiunii..
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 06.04.2012 și precizată ulterior reclamantul H. I. a chemat în judecată pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, solicitând anularea în parte a Hotărârii Comisiei pentru aplicarea Legii 255/2010 nr. 135/205 din 07.10.2011, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite în favoarea subsemnaților; obligarea pârâtei la plata sumei de_ Euro, corespondentul în lei la cursul valutar din ziua plății, reprezentând contravaloarea despăgubirii cuvenite în urma exproprierii parcelei de teren cu numărul cadastral A892/19/2 situat în Pecica, cu suprafața de 4289 mp; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată asupra diferenței dintre valoarea despăgubirii pentru terenul expropriat stabilită de către instanță și suma de 3058,06 lei stabilită prin Hotărârea nr. 135/205 din 07.10.2011, dobândă calculată de la data de 10.01.2012, când a fost scadentă obligația pârâtei de consemnare a sumei la dispoziția sa și până în ziua plății efective; obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând lipsa de folosință a terenului expropriat; obligarea pârâtei la plata contravalorii cheltuielilor de judecată cauzate cu prezenta acțiune, constând în onorariu parțial de avocat și onorariu expert.
În motivarea a arătat că în data de 28 aprilie 2010 Guvernul României a emis Hotărârea 416, privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac-A.", publicată în Monitorul Oficial. în data de 3 mai 2010.
A arătat că prin aceasta se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac-A.", potrivit hărții topografice prevăzute în anexă și se aprobă, de asemenea, declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
De asemenea, a arătat că prin aceasta se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1 suma globală estimată de 63.000 mii lei, alocată de la bugetul de stat, aprobat potrivit legii, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la cap. 84.01.03 „Transport rutier", titlul 56.01 „Programe din Fonduri Externe Nerambursabile Postaderare" - „Programe din fondul de coeziune (FC)". Suma prevăzută la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acesteia, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Respectiva sumă, care ar fi trebuit să acopere despăgubirile pentru toți cei vizați, a lăsat la o parte 251 de persoane, rămași nedespăgubiți în baza actului normativ respectiv. Pentru cei 251 a fost emis alt act, Hotărârea nr. 488 din 11 mai 2011, care o modifică pe precedenta și în a cărei anexă apar cele 251 de persoane, printre care și reclamantul, lăsați pe dinafară anul trecut, și care primesc sume cu aproximativ 70% mai mici decât cei despăgubiți în 2010.
Adică, a subliniat că în 2010 pentru un metru pătrat de teren s-au plătit între 4 euro și 10 euro/mp, iar prin ultima hotărâre de guvern, despăgubirea a fost stabilită mult sub valoarea de piață.
A menționat că a cerut anularea HG.488/2011, în fața Curții de Apel Timișoara, această cerere făcând obiectul dosarului_ care este în curs de judecare.
Totodată a arătat că suma propusă prin HG 488/2011 și Comisia de Aplicare a Legii 255/2010 nu reprezintă o dreaptă și prealabilă despăgubire, ceea ce încalcă grav dreptul de proprietate privată.
A arătat că s-au încălcat reglementările interne, iar în literatura de specialitate exproprierea pentru cauză de utilitate publică este înțeleasă ca o excepție de la caracterul absolut și inviolabil al dreptului de proprietate privată, precum și de la caracterul perpetuu al acestui drept. Din momentul exproprierii dreptul de proprietate privată încetează și se naște dreptul de proprietate publică asupra bunului expropriat.
Caracterul de excepție al instituției exproprierii și condițiile în care poate opera sunt prevăzute de însăși Constituția României. Aceasta prevede la art. 44 alin. 3: Nimeni nu poale fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despăgubire.
În temeiul normelor constituționale anterior amintite, a subliniat că a fost concepută și elaborată o reglementare unitară care stabilește modalitatea de expropriere a imobilelor proprietate privată numai pentru cauză de utilitate publică și numai după o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Astfel, pe lângă normele constituționale la care s-a făcut trimitere în materie de expropriere există Legea 33/1994 și Legea 255/2010.
În contextul acestor reglementări care alcătuiesc sediul materiei, exproprierea a fost definită ca o operațiune juridică complexă, în structura căreia intră acte juridice și fapte juridice în sens restrâns, ca acte materiale de drept public și de drept privat, operațiune care are ca efecte principale trecerea forțată a unui bun imobil din proprietatea privată în proprietatea publică în vederea executării unor lucrări de utilitate publică, precum și plata unei despăgubiri cu caracter just, drept prealabil transferului dreptului.
A arătat că art. 1 din Legea 33/1994 republicată prevede: „Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publicăa, după o dreaptă și prealabilă despăgubire (...)”.
De asemenea, art. 8 alin. 2 din Legea nr. 255/2010 prevede: „în termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în lista au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri”.
A subliniat că HG 488/2011 precum și Hotărârea Comisiei de Aplicare a Legii 255/2010 nu țin cont nici de prevederile din Constituția României, nici de dispozițiile care rezultă din actele normative menționate, deoarece despăgubirile stabilite nu au caracter drept sau just prealabil deposedării proprietății.
Lipsa unui caracter injust al despăgubirii este recunoscut indirect chiar de către Guvernul României care prin Hotărârea nr. 416 din 2010 a stabilit că pentru un metru pătrat de teren tot din acea zonă ca just prețul de 4 euro, nu 0,17 cenți cum s-a stabilit pentru reclamant prin hotărârea pe care o atacă.
Totodată a arătat că au fost încălcate și reglementările europene, subliniind că pe lângă normele naționale menționate, există și izvoare de drept europene care reglementează exproprierea ca limitare adusă dreptului de proprietate privată.
Astfel, în jurisprudenta CEDO se subliniază faptul că partea a doua a art. l din Protocolul nr. 1 conține trei condiții în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, și anume: privarea să fie prevăzută de lege, adică de norme interne aplicabile în materie; privarea să fie impusă de o cauză de utilitate publică; privarea să fie conformă cu principiile generale ale dreptului internațional.
Din ansamblul celor trei condiții menționate, jurisprudența organelor de verificare a respectării Convenției a mai adăugat o condiție specifică situației de privare de proprietate - indemnizarea corespunzătoare a titularului dreptului.
Pe lângă reglementările și jurisprudența CEDO, Comisia Europeană a decis cu valoare de principiu în Hotărârea din 15.01.1998 faptul că: o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă cu normele de drept intern, să respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite în scopul vizat, de maniera în care privarea de proprietate trebuie să menajeze un just echilibru între exigențele de interes general și imperativele fundamentale ale individului, în special prin indemnizarea rezonabilă si proporțională a valorii bunului, indemnizare acordată titularului dreptului de proprietate.
Or, a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr. 488/2011 se stabilește nominal pentru reclamant despăgubirea aferentă suprafețelor supuse intenției de expropriere, o valoare derizorie pe metru pătrat de teren care în calcul mediu se cifrează la 0,17 euro pe mp.
A subliniat că vătămarea intereselor sale este mai mult decât evidentă, deoarece a considerat că această indemnizare nu prezintă nici caracter rezonabil, nu prezintă nici proporționalitate raportat la valoarea bunului supus exproprierii, iar conform dreptului intern comun în materie nu poate să reprezinte o dreaptă și justă despăgubire.
Art. 11 alin. 7 din Legea 255/2010, care reglementează detaliat actuala procedură de expropriere prevede următoarele: „înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosință”.
Față de aceste prevederi a arătat că raportarea la expertizele întocmite de camerele notarilor publici, pe care Guvernul le-a avut în vedere în hotărârea care stabilește despăgubirea propusă nu respectă caracterul rezonabil și proporțional al indemnizării și nu poate să reprezinte o despăgubire justă și dreaptă, având în vedere că s-au încălcat dispozițiile menționate.
Mai mult decât atât, prevederile Legii nr. 255/2010 conform art. 34 din acest act normativ, se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 33/1994 precum și cu cele ale Codului Civil.
În aceste condiții, a arătat că incident în cauză devine și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 care circumscrie procedura stabilirii cuantumului despăgubirilor în modalitatea următoare: „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum si instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel in unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului luând în considerare dovezile prezentate de aceștia".
A subliniat că din dispoziția prezentată mai sus rezultă mai evident faptul că raportarea în stabilirea despăgubirii pentru expropriați doar la expertizele întocmite de camerele notarilor publici este cu totul ilegală, nefirească și nu evidențiază valoarea unei juste despăgubiri, așa cum cere chiar Constituția României.
A precizat de asemenea că valorile imobilelor incluse în expertizele întocmite pentru notarii publici, sunt valori orientative conform Legii 571/2003 și HG 44/2004 art. 77 indice 1 alin. 4: „Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate ".
Fiind valori orientative calculate exclusiv pentru stabilirea impozitelor, a considerat că nu pot constitui drepte despăgubiri.
A subliniat că este în situația de a avea reprezentarea clară asupra discriminării evidente, consecință a emiterii H.G. 488/2011 sub aspectul stabilirii diferențiate a despăgubirilor.
Aceasta deoarece la aceiași comisie locală constituită la nivelul orașului Pecica în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 există listate toate proprietățile și persoanele în calitate de titulari ai acestora, pe care urmează să treacă tronsonul de autostradă. La fiecare dintre respectivele proprietăți, s-au stabilit ca rezultat al unor evaluări efectuate de către expertul evaluator ANEVAR U. loan R., valori de despăgubiri pe mp de teren între 4 euro si 15,54 curo. Respectivele liste, s-au aflat la dispoziția comisiei locale, au fost comunicate și Guvernului și acceptate de Guvern prin Hotărârea nr. 416/2010, pe care le-a depus la dosar în xerocopie.
În evaluarea respectivă, a arătat că figurează cu o valoare stabilită de 4,35 Euro pe mp. și o sumă globală de despăgubire pe toată suprafața de_ Euro, sumă pe care o solicită pârâtei.
Totodată a subliniat că pârâta recunoaște implicit faptul că terenul a făcut obiectul primei evaluări prin numărul pe care îl atribuie hotărârii atacate. În concret, numărul hotărârii este compus din numărul de ordine în cea de-a doua hotărâre de Guvern - 135 și numărul de ordine pe care terenul l-a avut în prima evaluare - 205.
Făcând trimitere la prima evaluare prin număr just a considerat că pârâta ar fi trebuit să țină cont și de conținutul acesteia, care stabilește valoarea terenului la 4,35 Euro.
Având în vedere faptul că există o diferență foarte mare între valorile terenurilor pe metru pătrat stabilite de expertiza independentă în documentul numit „Tabel cu valorile de despăgubire al terenurilor ce urmează a fi expropriate de pe teritoriul administrativ al orașului Pecica în vederea construcției autostrăzii Nădlac - A." și cele evidențiate în anexa aferentă H.G. 488/2011 a arătat că nu se poate explica decât ca o nedreptate majoră și o vătămare gravă adusă interesului individual al fiecăruia.
Tot pentru a evidenția prețul infim stabilit de către Guvernul României pentru suprafețele de teren de care au fost expropriați prin HG 488/2011 și prin Hotărârea Comisiei de Aplicare a Legii 255/2010 a enumerat următoarele evaluări de teren și rezultatul acestora: lista privind teritoriul comunei Șeitin, județul A. - calculul despăgubirilor evidențiază evaluarea medie a unui mp de teren aferent zonei comunei Șeitin (din imediata apropiere a orașului Pecica) la 4 euro pe mp sub semnătura expertului evaluator B. Gheorhe membru ANEVAR; lista privind teritoriul orașului Nădlac, județul A. - calculul despăgubirilor evidențiază valoarea medie a unui mp de teren aferent zonei orașului Nădlac (din imediata apropiere a orașului Pecica) la 4,5 euro pe mp sub semnătura expertului evaluator B. G. membru ANEVAR; Hotărârea Guvernului României nr. 573/01.06.2011, care conține în anexa nr. 2, cuprinzând lista imobilelor care constituie coridor de expropriere pentru lucrarea de ocolire Cluj Nord — Est pe raza localităților Cluj N. și Apahida sumele individuale aferente despăgubirilor în cuantum cuprins între 20 euro - 25 euro pe mp.
Analizând comparativ sumele antemenționate cu suma medie de 0, 17 euro pe metru pătrat stabilită de către Guvern, a concluzionat că terenul proprietate privată a fost naționalizat, despăgubirea stabilită prin hotărârea atacată fiind mai puțin decât simbolică.
De asemenea a arătat că dispozițiile art. 31 din Legea 255/2010 prevăd: „Orice documentație tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare anterior intrării în vigoare a prezentei legi se consideră valabilă”.
Astfel, a solicitat ca în baza dispoziției citate, instanța să considere valabilă evaluarea făcută de expertul evaluator ANEVAR Drsulcscu loan R. și, în vederea eliminării oricărei discriminări să oblige pârâta la plata valorilor care rezultă din acea evaluare pentru exproprierea la care a fost supus.
Despăgubirea propusă prin HG 488/2011 și Comisia de Aplicare a Legii 255/2010 a considerat că este discriminatorie, încălcând drepturile fundamentale ale omului și Constituția României.
Art. 16 alin. 1 din Constituția României prevede: „Cetățenii sunt egali în fata legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
Art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului la care România este parte, stipulează: „Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice alta situație”.
De asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 12 la tratatul menționat statuează: „Exercitarea oricărui drept prevăzut de lese trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație”.
Totodată, art. 21 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale al Uniunii Europene prevede, de asemenea: „Se interzice discriminarea de orice fel. bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală”.
Având în vedere toate dispozițiile de mai sus atât din Constituția României, cât și din celelalte tratate care protejează drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, a considerat că rezultă fără dubiu de tăgadă faptul că orice discriminare și diferențiere de tratament între cetățeni fără motive obiective bine justificate (cum ar fi acela că fondurile s-au epuizat) sunt interzise.
Guvernul României și comisia locală de aplicare a legii, a subliniat că ignoră aceste prevederi din moment ce la interval de câteva luni, pentru o parte dintre cetățeni de pe același colidor de expropriere stabilește anumite despăgubiri și pentru alte 251 de persoane cu 70% mai mici. Discriminarea este cu atât mai frapantă cu cât s-au stabilit prin raportul de evaluare al expertului U. în faza inițială valori aproximativ egale de despăgubire. Unii însă au primit despăgubirea la acele valori, iar celor 251 de persoane s-au stabilit despăgubiri derizorii.
Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului stabilește că aplicarea unui tratament diferit în situații comparabile reprezintă o discriminare directă. În concret, prin Hotărârea din 28.05.1985 CEDO stabilește în Cauza Abdulaziz, Cabales și Balkardeli faptul că noțiunea de discriminare cuprinde în mod normal cazurile în care un individ sau un grup este tratat mai bine decât altul, fără o justificare adecvată. A subliniat că situația creată prin despăgubirile mult mai mici stabilite față de ale celorlalți expropiați conține exact aceeași ipoteză de discriminare.
Pentru terenuri care posedă caracteristici identice unii proprietari au fost despăgubiți cu mai bine de 4 euro pe metru pătrat, iar reclamantul cu aproximativ 0, 17 euro în medie.
În drept, a invocat dispozițiile: art. 8 alin. 2, art. 11 alin. 7 și art. 22 din Legea nr. 255/2010; art. 1 și 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994; art. 16 alin. 1 și art. 44 alin. 3 din Constituția României; art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului; art. l din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului; art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului; Hotărârea din 28.05.1985 a CEDO în Cauza Abdulaziz, Cabales și Balkardeli; alte dispoziții legale și jurisprudențiale invocate.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
În fapt, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea la plata sumelor cu titlu de daune-interese pentru suprafața de teren supusă exproprierii, teren care face obiectul exproprierii pe amplasamentul lucrări de utilitate publică "Autostrada Nadlac A.". A considerat că despăgubirile stabilite prin hotărârea de expropriere atacată sunt stabilite în mod corect.
Conform Notei de Fundamentare - H.G. nr.488/11.0E .2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac -A.": se precizează că „Drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului național de transport și constituie obiectul exclusiv al proprietății publice. Prin Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind modernizarea rețelei de drumuri existente și construcția de autostrăzi în România, s-a aprobat Programul național de modernizare a drumurilor existente și construcția de autostrăzi în România, beneficiar fiind Ministerul Transporturile și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.
C. general al politicii Guvernului constă în asigurarea și susținerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin modernizare, dezvoltarea și administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea și lărgirea drumurilor existente, a podurilor și a tutun facilităților aferente în vederea realizării lucrărilor de modernizare a drumurilor naționale, lucrări care privesc siguranța și securitatea națională, în contextul îndeplinirii cerințele organismelor internaționale, având ca scop integrarea României în structurile euroatlantice au fost demarate măsuri și programe de construcții de autostrăzi și drumuri naționale.
A arătat că la momentul promovării Proiectului de Hotărâre a Guvernului nr. 416/2011 procedurile de expropriere aplicabile au fost cele prevăzute de Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean local cu modificările și completările ulterioare și de Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 434/2009 pentru acele imobile proprietate privată care se regăsesc pe culoarul de expropriere aferent proiectului.
Astfel, la momentul respectiv, în conformitate cu art. 3 din legea nr.198/2004 cu modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o documentație tehnico economică cuprinzând date privind încadrarea lucrării în planurile de umanism și amenajări a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrării care conțin delimitarea suprafețelor și construcțiilor propuse spre expropriere.
A arătat că în prezent, cadrul legal în materie de exproprie îl reprezintă Legea nr. 255/201 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 255/201 „expropriatorul are obligația de a aproba prin Hotărâre de Guvern și lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, așa cum rezultă din evidențele unitățile administrativ - teritoriale.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivul ii de investiții „Autostrada Nădiac - Arac au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1480/2009, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 845 din 8 decembrie 2009.
De asemenea s-a arătat că prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 s-a aprobat amplasamentul lucrărilor declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrării "Autostrada Nădiac A.", precum și suma globală estimată cu titlu de despăgubire în valoare de 63.000 mii lei, sumă rezultată din Raportul de expertiză întocmit de către un expert autorizat ANEVAR, angajat de către expropriator, în conformitate cu vechiul cadru legislativ în materie de expropriere. Suma de 63.000 mii lei aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 a fost suplimentată cu suma de 17. 500 mi, lei prin Hotărâre Guvernului nr. 1248/2010, în conformitate cu art. 4 alin ( 4 ) din Legea nr. 198/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la data promovării hotărârii inițiale din cauza insuficienței bugetare a fost alocată de la bugetul de stat suma de 63.000 mii lei, suma globală necesară acestui proiect fiind de 80.500 mu lei.
Art. 11, din Legea 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, prevede la alin. 7, 8, 9:
"(7) Înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat in evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosința;
(8) Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin.(5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare;
(9)Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
A menționat că raportul a fost întocmit și cuprinde elementele constitutive ale valorii despăgubirilor aferente fiecărui imobil în parte, așa cum sunt ele prevăzute de Legea nr. 33/1994, adică prețul la care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel și contravaloarea prejudiciului proprietarului prin faptul exproprierii.
În concret, conform Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. Pecica, județul A., întocmit în mai 2011, suprafața totală ce urmează a fi expropriată este de_ mp, având o valoare de despăgubire totală de 684.356,29 lei. Raportul de evaluare a fost întocmit în concordanță cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare de către domnul ing. G. N., expert evaluator bunuri mobile și proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 6253, și calitatea de Expert funciar membru AEF, legitimație nr. 018 și de către doamna ec. G. N., expert proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 1222.
A menționat că, raportul de evaluare a fost întocmit în vederea evaluării terenului expropriat, bazându-se pe principiile exproprierii pentru cauza de utilitate publică, idei directoare declarate prin legislația în vigoare. Valoarea de despăgubire a fost estimată conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare specială a terenurilor compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
Prin urmare, a precizat că, această valoare specială este mai mare decât o valoare de piață care reprezintă: "suma estimată pentru care o proprietate poate fi schimbată la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acționează în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri".
Vis a vis de cele expuse anterior, a făcut mențiunea faptului că în urma raportului de evaluare întocmit, proprietarii terenurilor sunt obligați să vândă, iar cumpărătorul este, la rândul sau, obligat să cumpere, amândoi fiind condiționați de proiectul de utilitate publică în cauză, și anume "Construcția Autostrăzii Nădlac-A., pe teritoriul administrativ al jud. Arat". Astfel, preeminenta interesului general, care este definit de art. 2, alin (1), lit. 1 al Legii 554/2004 a Contenciosului administrativ, ca fiind: "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituționala, garantarea drepturilor, libertăților si îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor", determină prevalarea în fața interesului privat al proprietarilor, însă determină totodată o justă și imediata despăgubire, care în concret are aptitudinea de a fi mai însemnată decât valoarea de piață a imobilului.
De asemenea, a învederat instanței faptul că raportul de evaluare a fost întocmit analizând piață specifică a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor și arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea, oferta competitiva, etc.), astfel că, pentru toate cele anterior expuse, a solicitat respingerea acțiunii.
În drept a invocat Legea nr. 255/2010, precum și pe toate celelalte prevederi invocate.
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 135/205 din 07.10.2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamant a suprafeței de 4289 mp din terenul situat în Localitatea Pecica județul A., având număr cadastral _, înscris în cartea funciară nr. _ Pecica, cu acordarea unei despăgubiri în sumă de 3058,06 lei, luându-se în calcul o valoare de 0,71 euro / mp.
Reclamantul contestă această hotărâre susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.
Cererea reclamantului se grefează pe dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr.255/2010 – se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin urmare, în cauză sunt incidente prevederile art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994, conform cărora:
„alin.1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
alin.2 - La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamanților, instanța a procedat conform art. 25 din Legea nr.33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul desemnat de instanță și câte unul nominalizat de reclamantă, respectiv de către pârâtul expropriator.
Conform concluziilor raportului de expertiză, valoarea de circulație a suprafeței expropriate, ar fi de 70.755 lei, echivalentul a 15.869 euro.
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art.44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, adică prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri.
Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar prețul echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-vânzător reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.
În afară de această valoare de circulație a terenului, tribunalul reține a fi pertinente și juste aprecierile din cuprinsul raportului de expertiză conform cărora, în cuantumul despăgubirilor cuvenite trebuie incluse și sumele necesare reclamanților pentru a-și reîntregi proprietatea diminuată ca efect al exproprierii, prin cumpărarea în aceeași zonă, de pe piața liberă, a unei alte suprafețe de teren egală ca întindere cu cea preluată în domeniul public și care cuprind: 2% comision unei societăți de intermedieri imobiliare, 1% cheltuieli notariale suportate de cumpărător și 2% o estimare a cheltuielilor suplimentare legate de deplasări, publicitate.
Prin urmare, despăgubirea cuvenită reclamantului este de _ Euro, ce reprezintă cumulul sumelor de 15.869 Euro plus 793 Euro.
În schimb nu se justifică includerea în cuantumul despăgubirilor a contravalorii cheltuielilor suplimentare de transport, în condițiile în care nu s-a făcut dovada realizării ipotezei descrise în raportul de expertiză, respectiv anularea accesului pentru parcelele rămase.
Pe aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea reclamantului, respectiv va anula în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 135/205/07.10.2011, va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 16.662 Euro cu titlu de despăgubiri, cu dobândă legală aferentă, calculată de la data de 10.01.2012 și va respinge restul pretențiilor solicitate
Văzând că s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul H. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat E. P., . ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sector 1, București .. 38, având ca obiect despăgubiri.
Anulează în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 135/205/07.10.2011.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 16.662 Euro cu titlu de despăgubiri, cu dobândă legală aferentă sumei de la data de 10.01.2012.
Respinge restul pretențiilor solicitate.
Obligă pârâtul la plata sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.02.2014.
Președinte Grefier
T. B. M. C.
Se comunică cu:
- reclamantul H. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat E. P., . .,
- pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sector 1, București .. 38
- P. de pe lângă Tribunalul A.
Red.TB./19.03.2014
Tehnored.MC
5 ex./3 .
| ← Expropriere. Sentința nr. 773/2014. Tribunalul ARAD | Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 7735/2014.... → |
|---|
