Expropriere. Sentința nr. 753/2014. Tribunalul ARAD

Sentința nr. 753/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 2151/108/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 753

Ședința publică din data de 13 martie 2014

Președinte N. C.

Grefier M. I.

S-a luat în examinare acțiunea civilă în despăgubiri exercitată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei – avocat H. F. în substituirea avocatului G. B. Ladislau din Baroul A., absent fiind reprezentantul pârâtului.

Ministerul Public este reprezentat de procuror S. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantei depune la dosar delegație de substituire.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de ridicat ori probe de administrat, tribunalul reține dosarul spre soluționare și acordă cuvântul în dezbaterea pe fond.

Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și acordarea despăgubirilor stabilite prin raportul de expertiză, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de admitere a acțiunii, conform probațiunii administrate în cauză.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile înregistrată la Tribunalul A. la data de 04.02.2013, constată că reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să stabilească ca și dreaptă despăgubire a terenurilor expropriate suma totală de 64.253,29 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanta arată că a dobândit prin cumpărare proprietatea asupra două terenuri arabile situate în extravilanul orașului Pecica, înscrise în CF_, nr. cad. 1895 și nr. top. 116.635/2/11 în suprafață de 20.000 mp respectiv în CF_, nr. cad. 1856, nr. top. 116.635/2/5 în suprafață de 3.000 mp.

Terenul de 20.000 mp a fost cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1542/23.07.2009 cu prețul de 211.500 lei (echivalentul a 50.000 euro) adică 10,57 lei/mp, iar terenul de 3.000 mp a fost cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1354/24.06.2009 cu prețul de 118.160 lei (echivalentul a 28.000 euro) adică 39,38 lei/mp.

Prin Decizia nr. 1124/04.08.2011 s-a dispus exproprierea unor terenuri pentru construirea autostrăzii Nădlac-A..

Reclamanta arată că, nefiindu-i comunicate documentele privind exproprierea s-a adresat pârâtei care i-a comunicat hotărârile de stabilirea a despăgubirilor, după cum urmează:

-Hotărârea nr. 233/345 din 10.10.2011 privind exproprierea a 2723 mp din totalul de 20.000 mp din CF_, stabilindu-se o despăgubire totală de 1.941,5 lei adică 0,71 lei/mp

-Hotărârea nr. 227/339 din 10.10.2011 privind exproprierea a 511 mp din totalul de 3.000 mp din CF_, stabilindu-se o despăgubire totală de 364,34 lei adică 0,71 lei/mp.

În aprecierea reclamantei, despăgubirile oferite de S. R. nu reflectă valoarea reală a terenurilor și nu acoperă prejudiciul suferit de societate urmare exproprierii, întrucât societatea reclamantă are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, porumbului și a altor plante, obiect de activitate pe care îl realizează exploatând agricol terenurile pe care le deține.

În cazul în care nu ar fi intervenit exproprierea societatea își amortiza investiția (cumpărarea terenului) în 10 ani și realiza profit din exploatarea agricolă; fiind expropriată și stabilindu-se un preț derizoriu pentru teren (mai puțin de un leu pe mp) societatea va înregistra o pierdere contabilă determinată de diferența de preț dintre achiziție și expropriere, respectiv va suferi un prejudiciu constând în venitul nerealizat.

Arată reclamanta că, despăgubirea justă pe care o pretinde constă în valoarea reală a imobilelor expropriate, respectiv valoarea reală a terenului de 2723 mp care este de 28.282,11 lei și valoarea reală a terenului de 511 mp care este de 20.123,18 lei.

Aceste valori sunt stabilite prin raportare la prețul de cumpărare a terenurilor și reprezintă cheltuiala de capital efectiv făcută de către societate la momentul cumpărării acestora și reprezintă cuantumul diminuării patrimoniului social al firmei.

În ceea ce privește prejudiciul, reclamanta se raportează la pierderea efectivă suferită de societate și la beneficiul de care aceasta este lipsită; pierderea efectivă în situația în care, valoarea reală (prețul obișnuit de vânzare la data efectuării expertizei) este mai mică decât valoarea cu care societatea a cumpărat terenurile. Pierderea efectivă constă în diferența dintre prețul pe care îl va stabili expertul și prețul dat de societate pe terenurile în cauză.

În opinia reclamantei, beneficiul nerealizat constă în câștigul pe care societatea l-ar fi realizat prin exploatarea agricolă a terenurilor, producția medie la hectar pentru cultura de grâu fiind de 3.500 kg. Astfel, producția medie de grâu pe suprafața expropriată de 3234 mp este de 1132 kg, iar câștigul ce l-ar fi realizat societatea exploatând agricol terenul pe o perioadă de 10 ani, la un preț de 1,4 lei/kg (preț mediu în 31.01.2013) este de 15.848 lei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că despăgubirile stabilite prin hotărârile de expropriere atacate sunt stabilite în mod corect.

Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt că prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 233/345 din 10.10.2011 emisă de Comisia pentru aplicarea legii nr. 255/2010, s-a dispus exproprierea și s-a aprobat acordarea prin consemnare a despăgubirii aferente terenului situat în localitatea Pecica, jud. A., având număr cadastral_, în suprafață de 2723 mp, cu acordarea unei despăgubiri în sumă de 1941,5 lei, iar prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 227/339 din 10.10.2011 emisă de Comisia pentru aplicarea legii nr. 255/2010, s-a dispus exproprierea și s-a aprobat acordarea prin consemnare a despăgubirii aferente terenului situat în localitatea Pecica, jud. A., având număr cadastral_, în suprafață de 511 mp, cu acordarea unei despăgubiri în sumă de 364,34 lei.

Reclamanta contestă aceste hotărâri susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.

Cererea reclamantei se grefează pe dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.

Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr. 255/2010 - se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin urmare, în cauză sunt incidente prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, conform cărora:

alin.1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

alin.2 - La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, instanța a procedat conform art. 25 din Legea nr. 33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul desemnat de instanță și câte unul nominalizat de reclamantă, respectiv de către pârâtul expropriator.

Conform concluziilor rapoartelor de expertiză (filele 50 și 85), valoarea de circulație a suprafeței de 2723 mp, este de_ lei, echivalentul a_ euro, iar a suprafeței de 511 mp este de 9.003 lei echivalentul a 1962 euro. Rapoartele de expertiză au fost semnate cu observații de către dl. expert M. B., conform opiniei separate a acestuia (fila 122).

Tribunalul va reține că finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art. 44 din Constituție, dar și de art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.

Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, adică prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri.

Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă doar un preț echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-vânzător reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.

Prin urmare, coroborând concluziile expertizelor evaluatorii efectuate în cauză cu prețurile menționate în contractele de vânzare-cumpărare depuse la filele 14, 15 dosar instanța va aprecia ca justificată stabilirea unei despăgubiri de 3,84 euro/mp, rezultând așadar o despăgubire de 10.456 euro pentru suprafața expropriată de 2723 mp și de 1962 euro pentru suprafața de 511 mp.

În afară de aceste valori de circulație a terenului, tribunalul reține a fi pertinente și juste aprecierile din cuprinsul rapoartelor de expertiză conform cărora, în cuantumul despăgubirilor cuvenite trebuie incluse și sumele necesare reclamanților pentru a-și reîntregi proprietatea diminuată ca efect al exproprierii, prin cumpărarea în aceeași zonă, de pe piața liberă, a unei alte suprafețe de teren egală ca întindere cu cea preluată în domeniul public și care cuprind: comisionul unei societăți de intermedieri imobiliare, cheltuieli notariale suportate de cumpărător, cheltuieli suplimentare legate de deplasări, publicitate, în total aproximativ 5% din valoarea terenului. În concret 98 euro pentru suprafața de 511 mp și 523 euro pentru suprafața de 2723 mp.

De asemenea, experții au calculat și o daună de câte 400 euro pentru fiecare parcelă, reprezentând cheltuieli suplimentare de transport, având în vedere creșterea distanței parcurse de utilajele necesare efectuării unor lucrări agricole la parcelele rămase după expropriere în proprietatea reclamantei; în plus, daunele pentru lipsa subvenției au fost stabilite la 33 euro și respectiv 8 euro (filele 73 și 108).

Prin urmare, despăgubirea totală cuvenită reclamantei este de 11.387 euro (obținută prin cumularea sumelor de 10.456 euro, cu 523 euro, cu 400 euro și cu 8 euro) pentru terenul de 2723 mp, respectiv de 2493 euro (obținută prin cumularea sumelor de 1962 euro, cu 98 euro, cu 400 euro și cu 33 euro) pentru terenul de 511 mp.

Din întreg ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că la momentul exproprierii terenul ar fi fost însămânțat ori cultivat și că, urmare a exproprierii, reclamanta nu ar mai fi putut să culeagă recolta. De altfel, nu rezultă că terenul cu pricina ar fi fost cultivat până la momentul la care a intervenit exproprierea, ori că ar fi fost dat în arendă, astfel că acordarea de despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu eventual și incert, legat de lipsa veniturilor pe un an, nu își are nicio fundamentare legală; ca atare, tribunalul nu va acorda dauna de 683 euro, respectiv 128 euro, indicată de experți la pct. d) din expertize.

Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea reclamantei, respectiv va anula hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 233/2011 și 227/2011 emise de Comisia pentru aplicarea legii nr. 255/2010, în sensul stabilirii unor despăgubiri de 11.387 euro, respectiv 2.493 euro sau echivalentul în lei la data plății, pe care pârâtul le va plăti reclamantei.

În baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pârâtul la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRÂȘTE:

Admite în parte acțiunea civilă exercitată de reclamanta ., cu sediul în mun. A., .. 6-8, ., jud. A., înregistrată la ORC A. sub nr. J02/1222/29.09.2003, având CUI_, cu sediul ales la Cabinet de avocat S. I., din A., .. 41, ., în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale SA din România, cu sediul în București, .. 38, sector 1, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T..

Anulează hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 233/2011 și 227/2011 emise de Comisia pentru aplicarea legii nr. 255/2010, în sensul stabilirii unor despăgubiri de 11.387 euro, respectiv 2.493 euro sau echivalentul în lei la data plății, pe care pârâtul le va plăti reclamantei.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2014.

Președinte Grefier

N. C. M. I.

Red.N.C.

Tred.M.I.

5 ex./3 .

Se comunică părților:

-reclamantei ., cu sediul în mun. A., .. 6-8, ., jud. A.

-pârâtului Statul Român prin CNADNR prin DRDP Timișoara – Timișoara, ..18 jud.T.;

-Parchetului de pe lângă Tribunalul A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Expropriere. Sentința nr. 753/2014. Tribunalul ARAD