Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 963/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 963/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 963/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția I civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 963
Ședința publică din data de 15 septembrie 2015
Președinte O. S. S.
Judecător L. L.
Grefier A. C.
S-a luat în examinare apelul exercitat de apelantul-reclamant B. A. în contradictoriu cu intimatul-pârât C. M. P., împotriva sentinței civile nr. 1575 din 30.03.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu suma de 50 lei taxă judiciară de timbru, achitată cu chitanța . nr._ din 18.06.2015.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la data de 29.05.2015 la Tribunalul A. constată că prin sentința civilă nr. 1575 din data de 30.03.2015 Judecătoria A. a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A. în contradictoriu cu pârâtul C. M. P., având ca obiect pretenții în sumă de 30.000 lei reprezentând daune morale. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin Sentința civilă nr. 225 pronunțată de Judecătoria Beiuș la data de 10.03.2014 în Dosar nr._ s-a respins cererea de revizuire formulată de către reclamantul B. A. în calitate de revizuient în contradictoriu cu terțul Pitut L. V. în calitate de intimat, împotriva Sentinței civile nr. 144/2012 de pronunțată Judecătoria Beiuș în Dosarul nr._, ca tardivă, și a fost obligat reclamantul la plata sumei de 300 lei către terțul Pitut L. V..
Reclamantul susține că pârâtul d-l judecător C. M. P., de la Judecătoria Beiuș i-a trimis reclamantului o citație pentru a se prezenta pe data de 24.02.2014, pentru dezbaterile de fond, în proces cu Pitut L. V., în dosarul nr._, citație care nu a fost închisă în plic iar pe data de 14.04.2014 a primit, neînchisă în plic sentința civilă nr. 225/10.03.2014 și fără să fi fost precizate în sentință în ce constau cheltuielile de judecată stabilite în sarcina sa în cuantum de 300 lei, fapt pentru care reclamantul consideră că i s-a încălcat dreptul la secretul corespondenței, prin nerespectarea art. 154 punct 2 Cod procedură civilă, art. 58 și art. 71-72 din Codul Civil și că ar fi fost încălcate prevederile art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar pentru prejudiciul cauzat solicită plata sumei de 30.000 lei reprezentând daune morale.
Conform prevederilor art.52 alin. 3 din Constituția României “ Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită in condițiile legii și nu înlatura răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credintă sau gravă neglijență.”
Cu privire la răspunderea civilă se referă la răspunderea patrimonială a judecătorilor pentru erorile judiciare săvârșite în procesele civile, se constată că această formă de răspundere operează numai în raport cu statul, care are ulterior posibilitatea să formuleze o acțiune în regres împotriva judecătorului care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul nu are obligația să formuleze acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului, fiind la latitudinea Ministerului Finanțelor Publice să aprecieze asupra oportunității formulării acțiunii. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 96 alineat 6 din Legea 303/2004 Republicată,-privind statutul judecătorilor si procurorilor,-
„(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.” iar potrivit prevederilor art. 96 alin.(7) din Legea 303/2004 După ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijența, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
În raport de reglementarea actuală, răspunderea civilă a judecătorului este subsidiară și indirectă, iar justițiabilii nu pot formula acțiune civilă în despăgubiri împotriva judecătorului, context în care operând inadmisibilitatea acțiunii directe formulate de către persoana vătămată prin săvârșirea erorii judiciare, împotriva judecătorului, prima instanță a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A. în contradictoriu cu pârâtul C. M. P. având ca obiect pretenții în sumă de 30.000 lei reprezentând daune morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul B. A. prin care a arătat că nu a beneficiat de un proces echitabil în fața instanța de fond. În respingerea cererii instanța de fond a motivat în baza articolelor din Constituția României care îl apără pe judecător în fața justițiabilului în mod direct, dar nu se face mențiunea despre faptul că Noul Cod de Procedură Civilă este făcut în baza Constituției și la art. 127 unde scrie clar că dacă împotriva unui judecător se introduce o plângere se procedează exact cum scrie la acel articol.
Apelantul consideră că a găsit un motiv legal în prevederile art. 154 punct 2 și 7 din codul de procedură civilă pentru a-l chema în judecată pe dl judecător C. M. P. care în mod direct l-a umilit.
Reclamantul consideră că i-a fost încălcat dreptul la secretul corespondenței cu nesocotirea art. 154 punct 2 Cod procedură civilă, art. 58 și art. 71 din Codul Civil și procedurile art. 8 din CEDO. De a asemenea a arătat că prin violarea secretului corespondenței i-a fost afectată viața de familie.
În susținerea celor menționate apelantul a arătat că în România Legea nr. 677/2001 prevede cum se comunică un înscris către o persoană, făcând referire și la art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Intimatul legal citat nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în cadrul dezbaterilor.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 476-478 Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Tribunalul apreciază că apelul nu este fondat.
Analizând sentința atacată tribunalul constată că prima instanță a reținut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Astfel în mod întemeiat prima instanță a reținut că această formă de răspundere operează numai în raport cu statul, care are ulterior posibilitatea să formuleze o acțiune în regres împotriva judecătorului care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul nu are obligația să formuleze acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului, fiind la latitudinea Ministerului Finanțelor Publice să aprecieze asupra oportunității formulării acțiunii. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 96 alineat 6 din Legea 303/2004 Republicată,-privind statutul judecătorilor si procurorilor,-
„(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.” iar potrivit prevederilor art. 96 alin.(7) din Legea 303/2004 După ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijența, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art. 480 respinge apelul exercitat de apelantul-reclamant B. A. în contradictoriu cu intimatul C. M. P., împotriva sentinței civile nr. 5175/30.03.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelantul-reclamant B. A. în contradictoriu cu intimatul C. M. P., împotriva sentinței civile nr. 5175/30.03.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 15 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
O. S. S. L. L.
Grefier,
A. C.
Red. jud. LL
Thred. AC/AL
4 ex./2 . comunică cu:
- apelantul-reclamant B. A. – dom. in municipiul Beiuș, ., jud. Bihor
- intimatul-pârât C. M. P. – la Curtea de Apel Oradea ..12, jud. Bihor
Primă instanță Judecătoria A. – judecător M. C. F.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 984/2015. Tribunalul ARAD | Reparare prejudicii erori judiciare. Sentința nr. 546/2015.... → |
|---|
