Rezoluţiune contract. Decizia nr. 984/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 984/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 984/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 984
Ședința publică din data de 16 septembrie 2015
Președinte O. H.
Judecător L. L.
Grefier V. M.
S-a luat în examinare apelul formulat de apelantul Orașul I. prin Consiliul Local I. prin Primar în contradictoriu cu intimata B. (fostă P.) M. F., împotriva Sentinței civile nr.153/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria I., având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimatei, avocat B. C. din Baroul A. în substituirea domnului avocat B. D. din Bariul A., lipsă fiind reprezentantul apelantului.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
Apelul este timbrat cu 530 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că prin serviciul registratură al instanței la data de 03 iulie 2015, intimata a depus la dosar întâmpinare, care a fost comunicată apelantului.
Tot prin serviciul registratură al instanței, la data de 21 iulie 2015 apelantul a depus la dosar, răspuns la întâmpinare care de asemenea, a fost comunicat intimatei.
Reprezentantul intimatei depune la dosar delegație de substituire și practică judiciară, decizia civilă nr.983/A pronunțată de Tribunalul A. la data de 27 octombrie 2014 în dosarul civil nr._ .
Nefiind formulate cereri,ori necesare probe,instanța apreciind apelul în stare de soluționare declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului,menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de prima instanță, reiterând succint motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial, depunând în acest sens chitanță și bon fiscal.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 24 iunie 2015, constată că prin Sentința civilă nr.153/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria I. în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta B. M., în contradictoriu cu pârâtul ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I., s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.929/23.06.2008 la BNP B. E. H. încheiat între pârâtul ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I., în calitate de vânzător și reclamanta B. M., în calitate de cumpărător, având ca obiect imobilul reprezentat de top. nr. 1301-1302/a-1303/a/1/1/a/2/1/1/1/16 cu suprafața de 446 mp, pentru prețul de 4215 euro; s-a dispus repunerea ambelor părți în situația anterioară încheierii contractului; a fost obligat pârâtul ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I. să restituie reclamantei echivalentul în lei, la data plății efective, a sumei de 4215 euro, reprezentând preț achitat de reclamantă conform contractului, precum și, să plătească reclamantei dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data plății efective; s-a dispus revenirea imobilul înscris sub A1 în CF nr._ I. provenită din conversia CF vechi nr.8902, reprezentat de top. nr. 1301-1302/a-1303/a/1/1/a/2/1/1/1/16 cu suprafața de 446 mp, în proprietatea pârâtului ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I. și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1804 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.929/23.06.2008 la BNP B. E. H. (fila 9) pârâtul Orașul I., prin Consiliul Local al Orașului I., reprezentat prin primar a vândut reclamantei B. M., căsătorită P. (filele 13-14) imobilul înscris sub A1 în CF nr._ I. provenită din conversia CF vechi nr.8902 (filele 7-8), reprezentat de top.nr.1301-1302/a-1303/a/1/1/a/2/1/1/1/16 cu suprafața de 446 mp.
Reclamanta s-a înscris în CF nr._ I., în Foaia de proprietate sub B3, cu cota de 1/1, asupra terenului care a format obiectul contractului.
Conform procesului-verbal de predare-primire amplasament (fila 186), predarea amplasamentului lotului cu nr. top. 1301-1302/a-1303/a/1/1/a/2/1/1/1/16 cu suprafața de 446 mp, către reclamantă s-a realizat la data de 14.04.2009.
Potrivit punctului VI din contractul autentificat, contractul de vânzare-cumpărare nr.677/15.11.2007 constituie parte integrantă din actul autentificat.
Actul sub semnătură privată nr.677/15.11.2007, înregistrat la Primăria Orașului I. cu data certă 15.11.2007 și cu număr de înregistrare_ (filele 10-12), stabilește la punctele IV. 7 și 8, următoarele obligații ale vânzătorului: „Vânzătorul se obligă ca în termen de 2 ani de zile să ducă toate utilitățile la limita de proprietate” respectiv, „Proiectul de arhitectură PAC va fi pus la dispoziție cu titlu gratuit cumpărătorului de către vânzător”, iar la punctele V. 11 și 13, stabilește următoarele obligații pentru cumpărător: „Cumpărătorul are obligația de a începe, în condițiile legii, lucrările de construire a locuinței unifamiliale în termen de 1 an de la predarea terenului, atestată prin proces-verbal”, respectiv „Cumpărătorul are obligația de a depune documentația PAC și de a construi locuința unifamilială conform unui proiect de arhitectură pentru locuință unifamilială pus la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale”.
Aceste obligații sunt reluate și în contractul autentic menționat, la punctul VI, părțile obligându-se să respecte întocmai prevederile contractului de vânzare-cumpărare nr.677/15.11.2007.
În adresa nr.7537/30.03.2013 (fila 185), pârâtul Orașul I., prin Consiliul Local al Orașului I. a susținut că proiectul de arhitectură nu a fost solicitat de către petent. Cu toate acestea, deși instanța de fond a a solicitat expres, pârâtul nu a putut dovedi faptul că există înregistrate în evidențele instituției proiectele de arhitectură.
În aceste condiții, instanța de fond a reținut că pârâtul-vânzător nu a îndeplinit obligația prevăzută în contract de a pune la dispoziția cumpărătorilor cu titlu gratuit, proiectul de arhitectură.
Totodată, având în vedere contractele de proiectare și execuție, procesul-verbal de recepție, contractul de lucrări de construcții depuse de către pârât, în copie (filele 45-168), instanța de fond a constatat că pârâtul Orașul I., prin Consiliul Local al Orașului I. nu a îndeplinit în totalitate obligația contractuală de a aduce toate utilitățile la limita de proprietate în termen de doi ani de zile de la data încheierii actului.
De asemenea, instanța de fond a constatat că reclamanta nu a îndeplinit obligația de a începe lucrările de construire a locuinței unifamiliale, în termen de 1 an de la predarea terenului, conform unui proiect de arhitectură pus la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale. Atât în contractul autentic cât și în actul nr.677/15.11.2007 care face parte integrantă din actul autentic se menționează expres faptul că această obligație trebuia îndeplinită de cumpărători în termen de 1 an de la predarea terenului. În consecință obligația trebuia îndeplinită până în data de 14.04.2010, întrucât potrivit procesului verbal de predare-primire, terenul a fost predat la data de 14.04.2009.
Cu toate acestea, pârâtul Orașul I. nu a dovedit că în această perioadă, 14.04._10, ar fi existat înregistrat la Primăria I. proiectul de arhitectură menționat.
Pârâtul susține în cuprinsul întâmpinării că obligația reclamanților era scadentă anterior obligației pârâtului.
Instanța de fond a constatat că este nefondată această susținere, întrucât, nici în contractul autentic și nici în actul nr.677/15.11.2007 care face parte integrantă din actul autentic nu se prevede că obligațiile pârâtului-vânzător trebuiau îndeplinite doar de la data predării terenului, cum se prevede cu privire la obligațiile cumpărătorilor.
În drept, din dispozițiile art.6 alin.2 și 3 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, art.3, 4 și art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011 se desprinde regula că pentru actul juridic civil se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privința condițiilor de validitate și, pe cale de consecință a nulității, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după . unei noi legi), pentru executarea obligațiilor asumate de părți, pentru încetarea actului juridic. Având în vedere aceste prevederi legale, întrucât contractul de vânzare-cumpărare aut. cu nr.929 la BNP B. E. H. din I. este încheiat în data de 23.06.2008, instanța de fond a constata că prevederile Codului civil din 1864 sunt aplicabile în prezenta cauză.
Rezoluțiunea contractului este o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului.
Astfel cum rezultă din prevederile art.1020, art.1021 și art. 1079 Cod civ. din 1864, pentru admisibilitatea rezoluțiunii judiciare trebuie îndelinite următoarele condiții: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea putând fi și parțială, când partea neexecutată a fost considerată esențială la încheierea contractului; neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația; debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condițiile prevăzute de lege.
Excepția de neexecutare a contractului este o apărare de fond aflată la dispoziția uneia dintre părțile contractului sinalagmatic. Pentru invocarea acestei excepții este necesar ca obligațiile reciproce ale părților să-și aibă temeiul în același contract; din partea celuilalt contractant trebuie să existe o neexecutare, chiar parțială, dar suficient de importantă; neexecutarea să nu se datoreze faptei înseși a celui care invocă excepția, faptă ce l-a împiedicat pe celălalt să-și execute obligația; părțile să nu fi convenit un termen de executare a unei dintre obligațiile reciproce, dacă un astfel de termen a fost convenit, înseamnă că părțile au renunțat la simultaneitatea de executare a obligațiilor și deci nu mai există temeiul pentru invocarea excepției de neexecutare.
Având în vedere materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța de fond a constatat că este nefondată excepția de neexecutare invocată de către pârât. În condițiile în care pârâtul nu și-a îndeplinit obligația prevăzută în contract de a pune la dispoziția cumpărătorilor cu titlu gratuit proiectul de arhitectură, nedovedind faptul că au existat înregistrate cu dată certă la Primăria I. proiectele menționate, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost în imposibilitatea de a începe lucrările de construire a locuinței unifamiliale în termen de 1 an de la predarea terenului, conform unui proiect de arhitectură pus la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale.
De asemenea, în mod culpabil, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a aduce toate utilitățile la limita de proprietate în termenul de doi ani de zile calculat de la data încheierii actului.
Efectul esențial al rezoluțiunii este desființarea retroactivă a contractului, părțile urmând a fi repuse în situația anterioară încheierii contractului, restituindu-și una alteia tot ceea ce și-au prestat în temeiul contractului desființat, partea fiind îndreptățită a obține despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutării obligațiilor de către partea în culpă.
În consecință, instanța de fond a reținut că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile pentru rezoluțiunea contractului și pentru a se dispune repunerea părților în situația anterioară. Pentru a se putea acorda despăgubiri este necesar ca debitorul să fi fost pus în întârziere. În prezenta cauză punerea în întârziere a pârâtului s-a realizat la data introducerii acțiunii.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.1020, art.1021 și art. 1079 Cod civ. din 1864, prima instanță a admis acțiunea, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.929/23.06.2008 la BNP B. E. H. încheiat între pârâtul ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I., în calitate de vânzător și reclamanta B. M., în calitate de cumpărător, având ca obiect imobilul reprezentat de top. nr. 1301-1302/a-1303/a/1/1/a/2/1/1/1/16 cu suprafața de 446 mp, pentru prețul de 4215 euro, a dispus repunerea ambelor părți în situația anterioară încheierii contractului, a obligat pârâtul ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I. să restituie reclamantei echivalentul în lei, la data plății efective, a sumei de 4215 euro, reprezentând preț achitat de reclamantă conform contractului, precum și, să plătească reclamantei dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data plății efective și a dispus să revină imobilul înscris sub A1 în CF nr._ I. provenită din conversia CF vechi nr.8902, reprezentat de top. nr. 1301-1302/a-1303/a/1/1/a/2/1/1/1/16 cu suprafața de 446 mp, în proprietatea pârâtului ORAȘUL I. prin Consiliul Local al Orașului I..
Având în vedere prevederile art.453 alin.1 Noul Cod proc.civ., instanța de fond a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în măsura în care au fost justificate de către aceasta, în cuantum total de 1804 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 1054 lei conform chitanței . I. nr._/12.12.2014 (fila 4), onorariu avocat în cuantum de 750 lei conform chitanței nr.86/12.12.2014 (fila 187).
Împotriva acestei soluții a formulat apel Orașul I. prin Consiliul Local I. prin Primar, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a hotărârii atacate, pe care o apreciază netemeinică și nelegală în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă, invocând în drept dispozițiile art. 466 și art. 480 al.2 C.pr.civ.
În motivarea cererii de apel, apelantul a arătat că, sentința atacată este netemeinică și nelegală, întrucât prima instanță a respins în mod greșit excepția de neexecutare a contractului de către reclamant, excepție care solicită să fie admisă. Astfel, potrivit prevederilor art. V, punctul 11 din Contractul de vânzare cumpărare nr. 677/2007, parte integranta din Contractul de vânzare cumpărare nr. 929/23 iunie 2008, cumpărătorul are obligația de a începe, în condițiile legii, lucrările de construire a locuinței unifamiliale în termen de 1 an de la predarea terenului prin proces verbal, iar potrivit prevederilor pct. 13, din același contract, cumpărătorul are obligația de a depune documentația PAC și de a construi locuința unifamilială conform unui tip de proiect de arhitectură pentru locuința unifamilială, pus la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale. Reclamantul nu a început lucrările în termenul de un an de la predarea terenului, așa cum s-a arătat și în fața instanței de fond, fapt sancționat potrivit prevederilor cap.V, pct. 11 din contract, cu rezolutiunea de plin drept și fără punere în întârziere a contractului, cu pierderea, în favorul vânzătorului, a sumelor plătite de către cumpărător cu titlu de preț și nici nu a depus măcar un certificat de urbanism pentru a dovedi intenția de a începe lucrările. După cum s-a arătat și în fața instanței de fond, persoane aflate în aceeași situație și-au executat obligațiile contractuale, depunând cerere pentru eliberarea certificatului de urbanism, spre exemplu pentru certificatul de urbanism nr. 62/07.09.2009, au obținut autorizație de construire, autorizația de construire nr. 31/25.03.2010 și au început execuția lucrărilor, fapt ce dovedește că nu există nici un impediment pentru începerea lucrărilor ca și obligație asumată de reclamanți prin contractul de vânzare –cumpărare . Mai mult, apelantul a făcut demersuri în vederea realizării utilităților, astfel a fost încheiat contractul de lucrări de construcții de linii electrice - Cod CPV_-9 (Extindere rețea de joasă tensiune-fosta UM_), nr.46/01.11.2013, pe care l-a anexat la întâmpinare, s-a realizat recepția la terminarea lucrărilor privind lucrarea «I. Eco Logic-proiect pentru reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă I.-Sud», lucrare pentru care au fost anterior încheiate contractele de proiectare și execuție nr. 110/19.08.2009 și nr. 15/01.02.2010, pe care le-a anexat în extras, încheindu-se procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr._/20.07.2010, pe care, de asemenea, l-a anexat la întâmpinare. După cum se poate observa obligația al cărui debitor este reclamantul trebuie executată anterior obligației apelantului, iar această obligație nu a fost executată de către reclamant nici până în prezent, fiind scadentă la data predării terenului, anterior scadenței obligației apelantului.
Prin serviciul registratură al instanței la data de 03 iulie 2015, intimata B. (fostă P.) M. F. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de prima instanță, cu cheltuieli de judecată, invocând în drept dispozițiile art.1020 și art. 1021 cod civil nr. 1864.
În motivarea poziției sale, intimata a arătat că, în alineat 6 se prevede expres că părțile se obligă să respecte întocmai prevederile din Contractul de vânzare cumpărare nr.676/ 15.11.2017. În ce privește motivele invocate de apelant, intimata arată că, cumpărătorul trebuie să înceapă lucrarea în termen de 1 de la predarea terenului prin proces verbal.
Potrivit art.V pct.11 din contract, ar fi trebuit să înceapă lucrările în termen de 1 an de la predarea terenului atestată prin proces verbal. La dosar există un act intitulat Proces verbal de predare primire amplasament din 14.04.2009 prin care s-a făcut formal un așa-zis act de predare primire a unui teren gol. Anterior începerii construcției era obligatoriu ca vânzătorul să-și respecte obligații ; asumate la pct. IV din contract, întrucât între obligațiile trecute la pct.IV și cele de la pct.V este o strânsă legătură, ele fiind în succesiune temporală, neputându-se îndeplini condiția unei construcții de casă atâta timp cât nu există utilități. Așa cum a fost la cumpărare terenul este astăzi în aceiași stare fără utilități fapt ce, a făcut imposibilă construcția. Din aprilie 2009 și până în prezent Orașul I. nu a făcut nimic pentru a-și executa obligațiile contractuale. Nimeni nu a construit vreo casă în această zonă, și din cauza atitudinii culpabile a administrației locale nu se poate executa nici o construcție, decât dacă cineva ar vrea să trăiască în condiții de ev mediu, fără curent, fără apă, fără gaz, fără canalizare etc. Astfel că, nu poate fi vorba de nici un certificat de urbanism deoarece cele mai elementare condiții de urbanism lipsesc.
Susținerea că, cumpărătorul are obligația de a depune documentația PAC, este de asemenea nefondată. Astfel, în art.IV pct.7 din Contract se arată textual că: „Vânzătorul se obligă să pună la dispoziția cumpărătorilor cu titlu gratuit proiectul de arhitectură PAC..." Acest proiect era un proiect special, unic pentru zona de construit, fără putință de personalizare pentru fiecare cumpărător, astfel că nici unul dintre cumpărători nu și-l putea adapta. Acest proiect nu a fost niciodată întocmit de apelant și fără el orice demers era inutil întrucât nu puteam obține certificat de urbanism, autorizații etc. Orașul I. face confuzia între două dispoziții aparent contradictorii din Contractul sub semnătură privată. Astfel la art.IV pct. 8 se arată că Proiectul de arhitectură PAC va fi pus la dispoziția cumpărătorului gratuit. Acest proiect nu a fost pus la dispoziția intimatei în termen de 1 an de la predare. Pe de altă parte potrivit art.V.pct.13 cumpărătorul trebuie să depună documentația PAC. Logica elementară impune prima dată să se facă identificarea topografică a terenului și să se realizeze întabularea; să se predea terenul prin proces verbal; vânzătorul se obligă să aducă toate utilitățile la limita de proprietate în termen de 2 ani lucru ce de asemenea nu s-a făcut nici până astăzi; . fi trebuit construit nu este marcată nici până astăzi; după îndeplinirea tuturor acestor obligații urma să se întocmească proiectul de arhitectură PAC și pe baza acestui proiect urma să se întocmească documentația PAC.
Pentru a dovedi susținerea că orașul I. a făcut demersurile pentru realizarea utilităților se invocă că Orașul I. depune un contract nr.46 din 1 noiembrie 2013 cu . ca obiect extinderea rețelei electrice în zonă. Cu alte cuvinte intimata trebuia să construiască până în 2008 și din acest an până în prezent ar fi trebuit să stea, în beznă, să se lumineze cu lumânarea, adică exact cum concepe orașul I. civilizația secolului XXI întrucât de-abia în noiembrie 2013 Orașul I. încheie un contract de executare lucrări electrice de joasă tensiune. Referitor la alimentarea cu apă se depune un proiect din anul 2010 pentru reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă. Nu există canalizare astfel că orice eventuală funcționalitate a locuințelor este exclusă și nu există rețeaua de gaze. Ca atare,vânzătorul neîndeplinindu-și obligațiile fundamentale nu poate invoca propria sa culpă pentru a cere respingerea acțiunii. Pentru a salva aparențele pârâtul invocă situația cetățeanului L. C. (el fiind persoana invocată în apel, dar aceasta nu are nici o legătură cu cauza de față. Acest cetățean nu are cumpărat teren pe preconizata stradă pe care a cumpărat intimata-reclamantă, locul acestuia fiind în altă zonă, nu are vreo legătură cu situația intimatei certificatul de urbanism eliberat acestuia și restul actelor. Dacă orașul I. era în regulă ar fi trebuit să prezinte situația măcar a unui singur cetățean care a cumpărat în zona în care a cumpărat intimata și și-a făcut casă. Dar acest lucru nu-l poate face primăria pentru că în acea zonă nimeni nu a construit din lipsa utilităților.
Așa cum s-a arătat mai sus, logica elementară exclude din start această ipoteza susținută de pârât, că obligația intimatei trebuia să fie anterioară obligațiilor sale, deoarece este de neconceput construirea unei locuințe în lipsa predării terenului prin proces verbal așa cum s-a obligat pârâtul și în lipsa utilităților aferente, adică exact ca în evul mediu. Clauzele contractuale se interpretează una din alta de așa manieră încât contractul să aibă finalitate. Nici o clauză nu trebuie scoasă din context ci trebuie analizată în legătură cu obligațiile reciproce ale părților. Din moment ce în termen de 2 ani asumați prin contract de pârât, nu s-au asigurat utilitățile, iar aceste obligații erau prioritare, este evident că vina în neexecutarea contractului o are pârâtul. În lipsa acestor elemente certe se încearcă mușamalizarea situației și să se arunce vina pe intimată, cu toate că întreaga responsabilitate o poartă pârâtul – apelant.
În fine, intimata arată că, din cauza neexecutării culpabile a obligațiilor asumate Orașul I. a fost dat în judecată de mal mulți cetățeni din zonă. Intimata arată că a cumpărat exact limitrof cu numitul T. G. a cărui contract de asemenea a fost rezoluționat de Judecătoria I. exact pentru motivele sus arătate în dosar nr._ și la trei numere de A. E. dosar nr._, act de asemenea rezoluționat. Aceste dosare au ajuns în apel care de asemenea a fost respins. De exemplu în dosarul nr._ Tribunalul A. (pe baza acelorași probe pe care le invocă azi pârâtul) constată că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile.
Prin serviciul registratură al instanței la dara de 21 iulie 2015, apelantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care solicită admiterea apelului, respingerea apărărilor formulate de intimată prin întâmpinare, reiterează același motive expuse în cererea de apel.
Analizând apelul prin prisma motivelor scrise și a dispozițiilor art.479 c.pr.civ., constată că nu este fondat.
Prima instanță, atunci când a pronunțat hotărârea a avut în vedere o stare de fapt corectă susținută de probatoriul administrat.
Pe fondul, cauzei se poate observa că între părți raportul juridic îl constituie contractul cu drepturi și obligații corelative .
Practic obligația apelantei era ca în termen de 1 an să înceapă edificarea imobilului, iar a intimatei să pună la dispoziție planul de arhitectură, iar în doi ani să aducă utilitățile la limita imobilului apelantei. Niciuna dintre părți nu și-au îndeplinit obligațiile asumate dar în mod evident obligația apelantei depinde în mod direct ca executare, de conduita intimatei.
Este evident că fără planul de arhitectură nu se poate demara construirea unei case, iar din ansamblul probator rezultă că acesta nu a fost pus la dispoziția cumpărătorului indiferent de demersurile făcute de Orașul I. pentru realizare.
Mai mult, în lipsa utilităților, practic nici nu poți începe construirea unei case respectiv fără apă, canalizare, electricitate, dar părțile au convenit ca acestea să fie realizate în doi ani.
În consecință, soluția instanței, care a avut în vedere această stare de fapt, care exclude obligația reclamantei, ca fiind anterioară celei a pârâtei intimate, este corectă, motiv pentru care în baza art. 480 c.pr.civ. apelul să fie respins.
În baza prevederilor art. 453 c.pr.civ., va fi obligat apelantul la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată,către intimată, reprezentând onorariu avocațiual.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul exercitat de apelantul Orașul I. prin Consiliul Local I. prin Primar în contradictoriu cu intimatul B. (fostă P.) M. F., împotriva Sentinței civile nr. 153/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria I. .
Obligă apelantul la 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațiual.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.09.2015.
Președinte Judecător
H. O. L. L.
Grefier
V. M.
Se comunică:
- apelantul Orașul I. prin Consiliul Local I. prin Primar – I., ., jud.A.
- intimatul B. (fostă P.) M. F. - I.,., ..6, jud.A.
Red./jud. H.O
Thred.VM
4 ex/2 .
Prima instanță Judecătoria I. - judecător P. I.-A.
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 329/2015. Tribunalul ARAD | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 963/2015.... → |
|---|
