Pensie întreţinere. Decizia nr. 763/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 763/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 1796/55/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ /2014
DECIZIA CIVILĂ NR.763/A
Ședința publică din 18 iunie 2015
Președinte:S. C. Ș.
Judecător:N. C.
Grefier:C. S.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul F. A., în contradictoriu cu reclamanta F. A. M. prin reprezentant legal F. A. M., împotriva sentinței civile nr.1729 din 6.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect pensie de întreținere.
La apelul nominal se prezintă apelantul, asistat de avocat I. C. din Baroul A. și reprezentantul intimatei, avocat I. A. din Baroul A., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că apelul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Reprezentanții părților declară că nu mai au de formulat alte cereri.
Instanța având în vedere că nu se mai formulează alte cereri și considerând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 29.04.2015, constată că prin sentința civilă nr. 1729 din 6.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reclamanta F. A. M., prin reprezentant legal F. A. M., în contradictoriu cu pârâtul F. A..
S-a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilite în favoarea minorei F. A. M. de la suma de 100 lei stabilită, prin Convenția încheiată sub nr. 260/23.02.2012 la Biroul Notarial „T. - C.”, la ¼ din venitul net realizat de către pârâtul F. A. dar nu mai puțin de ¼ din netul salariului minim pe economic garantat în plată, începând cu data formulării cererii, respectiv 12.02.2015 și până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Minora F. A. M. s-a născut la data de 23.05.2006 și este fiica pârâtului, astfel cum rezultă din certificatul de naștere depus la fila 6 dosar.
P. Convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori la Biroul Notarial ”T. - C.”, autentificată sub 260/23.02.2012, s-a convenit plata de către pârât în favoarea minorei a unei pensii de întreținere lunare în favoarea minorei, în cuantum de 100 lei.
Cu privire la prezenta acțiune, instanța a constatat că, privită în finalitatea ei, aceea de a asigura condițiile materiale pentru îndeplinirea sarcinilor de creștere, educare și pregătire profesională a copilului, obligația părinților de a-l întreține reprezintă una din îndatoririle specifice care dau conținut instituției juridice a ocrotirii părintești.
Față de aceste aspecte, s-a reținut că potrivit art. 499 alin. 1) Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului minor, asigurându-i acestuia cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Totodată, potrivit art. 31 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ambii părinți sunt responsabili de creșterea copiilor lor, iar exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale. Astfel, debitori ai obligației de întreținere sunt părinții, indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție.
Potrivit dispozițiilor art. 529 alin. 1) Cod civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar conform art. 403 și art. 531 Cod civil, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere. Așa cum rezultă din susținerile reclamantei, nevoile acesteia au crescut, având în vedere vârsta actuală de nouă ani și înaintarea în procesul de educare și formare profesională. Totodată, instanța a constatat că a intervenit o modificare și în ceea ce privește veniturile pârâtului, care la data stabilirii pensiei prin Convenția notarială, autentificată sub 260/23.02.2012 nu avea nici un venit, iar în prezent este angajat la o societate comercială, astfel cum rezultă din adresa nr. 5275/26.03.2015, eliberată de S.C. Takata România S.R.L.
În consecință, instanța a constatat îndeplinite condițiile impuse de textele legale menționate mai sus, în acest sens intervenind o schimbare de natură a modifica cuantumul pensiei de întreținere stabilite inițial.
Cu privire la acest din urmă aspect, dispozițiile art. 527 alin. 1) cod civil prevăd că în vederea stabilirii pensiei de întreținere se vor avea în vedere veniturile și bunurile celui care o datorează, precum și celelalte obligații ale sale. De asemenea, în ceea ce privește limitele sale, art. 529 alin. 2) și 3) din același Cod prevăd că pensia de întreținere se va stabili până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii, fără a se putea depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
Astfel cum rezultă din adeverința nr. 5275/26.03.2015, emisă de S.C. Takata România S.R.L., pârâtul este angajatul acestei societăți.
Totodată, minora F. A. M. este unica fiică a pârâtului.
Având în vedere nevoile crescânde și diversificate ale unui copil în vârstă de nouă ani, în prezent elevă, și anume alimentație, vestimentație, materiale de studiu, activități extrașcolare, instanța a considerat că minora este îndreptățită la acordarea unei pensii de întreținere în cuantumul maxim prevăzut de lege.
Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere și poziția adoptată de către pârât, acesta neformulând întâmpinare și neopunându-se prezentei acțiuni. Instanța a avut în vedere și faptul că la momentul încheierii Convenției autentificată sub 260/23.02.2012 pârâtul nu obținea venituri și că pensia de întreținere se cuvine minorului și se stabilește în funcție de interesul superior al acestuia.
Astfel, potrivit art. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate ce instanțele judecătorești. Totodată, potrivit art. 5 lit. a) din aceeași lege, în determinarea interesului superior al copilului se au în vedere, printre altele, nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie.
De asemenea, potrivit art. 7 indice 1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în orice cauză care privește drepturi ale copilului, instanța verifică dacă înțelegerile dintre părinți sau ale acestora cu alte persoane respectă interesul superior al copilului.
Ca urmare, instanța trebuie să asigure respectarea interesului superior al copilului, motiv pentru care, având în vedere situația de fapt expusă, aceasta apreciază că minora este îndreptățită la acordarea unei pensii de întreținere în cuantumul maxim permis de lege.
Față de prevederile legale care stabilesc limitele sumei de bani datorate cu titlu de întreținere, instanța a admis cererea reclamantei, formulată prin reprezentant legal, și a dispus majorarea pensiei de întreținere de la suma de 100 lei stabilită, prin Convenția încheiată sub nr. 260/23.02.2012 la Biroul Notarial „T. - C.”, la ¼ din venitul net realizat de către pârâtul F. A. dar nu mai puțin de ¼ din netul salariului minim pe economic garantat în plată.
În ceea ce privește data de la care va opera modificarea cuantumului pensiei de întreținere, instanța a reținut incidente în cauză dispozițiile art. 532 alin. 1) Cod civil, potrivit cărora pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată, respectiv data de 12.02.2015.
Referitor la data până la care se acordă pensia de întreținere, instanța a constatat că potrivit art. 499 Cod civil părinții datorează întreținere copilului minor, astfel că pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere lunar până la majoratul minorei.
În consecință, instanța a admis acțiunea formulată și a majorat pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea reclamantei F. A. M. de la suma de 100 lei stabilită, prin Convenția încheiată sub nr. 260/23.02.2012 la Biroul Notarial „T. - C.”, la ¼ din venitul net realizat de către pârâtul F. A. dar nu mai puțin de ¼ din netul salariului minim pe economic garantat în plată, începând cu data formulării cererii, respectiv 12.02.2015 și până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.
În temeiul dispozițiilor 453 Cod procedură civilă, instanța, având în vedere că pârâtul este cel care a căzut în pretenții, l-a obligat pe acesta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul F. A. solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe.
În motivare arată că, soluția primei instanțe este netemeinică în sensul că instanța nu a apreciat corect veniturile salariale pe care le realizează pentru a se stabili majorarea pensiei de întreținere. Totodată nu s-a efectuat o adresa către societatea la care lucrează pentru a se depune la dosarul cauzei o adeverință privind venitul lunar net pentru a se stabili corect dacă se impune majorarea pensiei de întreținere.
În situația de față, apelantul arată că, este angajat la ., unde realizează un venit minim pe economie. Raportat la acest salariu minim pe economie a creditat de la BCR, un credit în valoare de 14.000 lei, care este scadent în anul 2020, iar rata lunară a acestui împrumut este în jur de 300 de lei pe lună.
Mai arată că, își exercită afecțiunea față de copil, se interesează de condițiile de creștere și educare a acestuia, totodată îl vizitează și contribuie cu buni materiale și alte foloase în limita posibilităților materiale. În cauză trebuie să primeze interesul minorului, și nu interesul reclamantei care încearcă doar să beneficieze de un folos material prin majorarea pensiei de întreținere.
P. întâmpinare intimata F. A. M. a solicitat respingerea apelului, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că, în ceea ce privește critica modului de stabilire a cuantumului majorat al pensiei de întreținere, a solicitat, iar prima instanță a admis, acordarea unei pensii în cuantum majorat de „¼ din venitul net realizat de către pârât dar nu mai puțin de ¼ din netul salariului minim pe economic garantat în plată", având în vedere că avea cunoștință că pârâtul s-a angajat la firma Takata cu un salariu îndreptat spre minimul pe economie. P. apelul declarat în cauză, se confirmă aceste aspecte, învederându-se că „pârâtul este angajat la ., unde realizează un venit minim pe economie". Împrejurarea că pârâtul a contractat credite scadente în 2020 nu justifică stabilirea unui alt cuantum al pensiei de întreținere datorată fiicei sale. O interpretare contrară ar face ca debitorul unei astfel de obligații să poată oricând să se sustragă de la plata întreținerii prin contractarea unor credite/împrumuturi față de terți, care să-i greveze patrimoniul. Or, salvgardarea interesului superior al minorului a impus tocmai pentru a evita astfel de situații impunerea unui prag minimal, care este cota de 1/4 din venitul minim garantat pe economie.
În aceste condiții, prima instanță a făcut aplicarea corectă a legii, obligând partea fie la plata unei cote procentuale care se raportează la netul venitului lunar realizat, fie la venitul minim garantat în plată pe economie.
În ceea ce privește întrebuințarea pensiei de întreținere, intimata arată că, afirmațiile apelantului „trădează" o lipsă totală de înțelegere a nevoilor pe care le are un copil, respectiv a întinderii cheltuielilor pe care creșterea și educarea acestuia o presupun. În acest sens învederează instanței că ceea ce se solicită pârâtului este, în fond și la urma urmei, o participație relativ modică 181 lei per lună față de suma de 100 lei l-a care s-a obligat în trecut, atunci când nu era angajat. Or, creșterea și educarea minorei nu s-a făcut nici cu cei 100 lei (promiși de tată în trecut) și nici cu 181 lei, ci prin eforturi financiare mult mai mari, sacrificii în acest sens fiind făcute de mamă și familia maternă.
P. urmare, acuzele aduse în sensul că încearcă doar să beneficieze de un folos material prin majorarea pensiei de întreținere (de la 100 la circa 181 lei) sunt ilare, făcând dovada plenară a modului în care apelantul se raportează la obligațiile sale față de creșterea și educarea minorei.
În drept intimata invocă dispozițiile art. 205, 470 Cod procedură civilă și art. 531 Cod civil.
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și ținând seama de dispozițiile art.466-482 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va constata că apelul promovat în cauză este nefondat, întrucât prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, atât sub aspectul stării de fapt reținute, cât și al dispozițiilor legale aplicabile.
Astfel, tribunalul va aprecia că prima instanță în mod corect a dispus majorarea pensiei de întreținere datorată de pârât fiicei sale minore de la 100 lei la ¼ din venitul net lunar realizat, dar nu mai puțin de ¼ din venitul minim pe economie, având în vedere dispozițiile art.529 Cod civil, care statuează că, în cazul în care întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil; totodată, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
În concret, pârâtul este în prezent angajat la ., susținând prin memoriul de apel că realizează un venit egal cu cel minim pe economie. Această susținere a pârâtului nu corespunde realității, având în vedere că din copiile fluturașilor de salariu aflați la filele 18, 20 dosar apel, rezultă că acesta are venituri lunare oscilante, realizând sume brute cuprinse între 1756 lei și 2364 lei lunar. În aceste condiții, instanța de apel va aprecia că stabilirea unui procent de o pătrime din venitul net lunar realizat nu pune în dificultate serioasă situația financiară și mijloacele de subzistență ale pârâtului, chiar și în condițiile în care acesta are de achitat o rată lunară pentru restituirea unui împrumut bancar de 300 lei.
Față de cele expuse anterior, considerând legală și temeinică hotărârea primei instanțe, tribunalul, în baza art.480 al.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul F. A., împotriva sentinței civile nr.1729 din 6.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art.451 Cod procedură civilă va obliga apelantul la plata către intimata F. A. M. a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâtul F. A., în contradictoriu cu reclamanta F. A. M. prin reprezentant legal F. A. M., împotriva sentinței civile nr.1729 din 6.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la plata către intimata F. A. M. a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2015.
Pt. Președinte, Judecător, Grefier,
S. C. Ș. N. C. C. S.
Aflat la seminar semnează,
Președinte Secție I civilă,
N. C.
Red.NC
Thred..
Prima instanță: Judecătoria A., jud.L. C.
Ex.4/2 .
Se comunică cu:
Se comunică cu:
1.Apelantul F. A., domiciliat în Sântana, ., jud. A..
2.Intimata F. A. M., prin reprezentant legal F. A. M., cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al SCA „Hosszu I. Gera P. și asociații” din mun. A., Bulevardul D. nr. 18, .;
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 216/2015.... | Căsătorie minor. Sentința nr. 139/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
