Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3277/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3277/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 1380/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1380
Ședința publică din data de 07 decembrie 2015
Președinte C. C. A.
Judecător R. M.
Grefier L. K.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta L. M. în contradictoriu cu intimatul M. C., împotriva sentinței civile nr.3277 din 11.06.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelantei – avocat I. D. din Baroul A. și intimatul asistat de avocat C. D. din Baroul A., lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că prin încheierea de ședință a camerei de consiliu din data de 18.09.2015 s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de apelantă, aceasta fiind scutită de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1201,32 lei.
Reprezentantul apelantei depune la dosar împuternicire avocațială.
Reprezentanta intimatului depune la dosar factura și chitanța din data de 16.10.2015 reprezentând onorariu de avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul reține dosarul spre soluționare și acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamantului-intimat ca nefondată și inadmisibilă, fără cheltuieli de judecată în apel, doar cheltuielile de judecată de la prima instanță.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului constată că prin sentința civilă nr. nr.3277 din 11.06.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâta L. M..
A fost obligată pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în Vinga, nr. 1387, județul A., compus din teren în suprafață de 2614 mp și construcție; să plătească reclamantului suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și să plătească Comunei Vinga suma de 2.402,64 lei, reprezentând taxa de timbru pentru care reclamantul a beneficiat de scutire prin încuviințarea ajutorului public judiciar.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea ce face obiectul cauzei de față, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să îi lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Vinga, nr. 1387, județul A., compus din teren în suprafață de 2614 mp și construcție.
Acțiunea în revendicare este acea acțiune reală pornită de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar, constituind cel mai energic mijloc de apărare a dreptului de proprietate, deoarece titularul său, pe lângă recunoașterea dreptului, pretinde și restituirea bunului. În cazul în care pârâtul invocă, la rândul sau, un titlu de proprietate, revine instanței sarcina de a compara titlurile opuse de părți, astfel cum s-a solicitat și de către reclamant, dându-se preferință aceleia ce are un titlu mai caracterizat.
Cercetând titlul de proprietate al reclamantului, se constată că acesta este reprezentat de o hotărâre judecătorească sentința civilă nr. 4791/17.01.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, irevocabilă, prin care s-a constatat că reclamantul a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Vinga nr. 1387 și 1387/a, înscris în CF nr._ Vinga (nr. CF vechi 2868), nr. top. 7795, constând în teren în suprafață de 3.074 mp cu edificate (CF de la fila 7).
Cât privește titlul de proprietate al pârâtei, acesta este reprezentat tot de o hotărâre judecătorească sentința civilă nr. 2996/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dos. nr._, irevocabilă, prin care s-a constatat că pârâta a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Vinga nr. administrativ actual 1387 (nr. administrativ vechi 900), înscris în CF nr._ Vinga (nr. CF vechi 1415), nr. top. 7761-7762, constând în teren în suprafață de 2.878 mp cu casă (CF de la fila 8).
Luând în considerare doar numărul administrativ al imobilului (1387) aparent ar fi vorba despre același imobil, însă, având în vedere că identificarea s-a făcut și prin numărul de carte funciară, se observă că de fapt este vorba despre imobile diferite.
În dos. nr._, în care s-a pronunțat hotărârea în favoarea reclamantului, s-a efectuat o expertiză tehnică topografică de identificare a imobilului, potrivit căreia imobilul înscris în CF nr._ Vinga (nr. CF vechi 2868), nr. top. 7795 (fila 7) este cel care are numerele administrative 1387 și 1387/a.
Analizând dosarul nr._, în care s-a pronunțat hotărârea prin care pârâta a dobândit imobilul, instanța constată că: reclamanta (pârâta de față), în cererea de chemare în judecată, a solicitat să se constate că a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Vinga nr. 900; martorii audiați în cauză au arătat că nu știu ce număr are imobilul stăpânit de reclamantă (pârâta de față); nu există nicio dovadă la dosar cum că numărul administrativ 1387 ar fi vechiul număr 900.
În prezentul dosar, instanța a dispus, pentru lămurirea situației, efectuarea unei adrese către Primăria Vinga, pentru a comunica dacă actualul număr administrativ 1387 este sau nu fostul număr administrativ 900.
Primăria Vinga a răspuns că actualul număr administrativ 1387 nu este fostul număr administrativ 900, că actualului număr administrativ 1387 îi corespunde fostul număr administrativ 1247, iar fostul număr administrativ 900 este actualul număr administrativ 979.
Așadar, actualul număr administrativ 1387 nu este fostul număr administrativ 900, între acestea nu există nicio legătură.
Față de cele de mai sus, prima instanță a constatat că pârâta nu a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Vinga nr. administrativ 1387.
Hotărârea judecătorească de care pârâta se prevalează este opozabilă și terților ce nu au participat la procesul în care s-a pronunțat (cum este reclamantul de față), însă, față de aceștia, ea se opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă, respectiv de prezumție relativă, or în speță această prezumție relativă de proprietate în favoarea pârâtei a fost răsturnată, potrivit celor de mai sus.
În ce privește invocarea pârâtei, cum că acțiunea reclamantului în revendicare ar fi inadmisibilă, întrucât ar fi trebuit să uzeze de calea de atac a revizuirii pentru existența unor hotărâri potrivnice aceasta nu poate fi primită, în cauză nefiind vorba de hotărâri potrivnice (nu există identitate de obiect), astfel că nu sunt îndeplinite condițiile legale ale acestui caz de revizuire (prevăzut de art. 322 pct. 7 vechiul Cod procedură civilă).
Față de aceste considerente, prima instanță a admis cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel L. M. prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței Judecătoriei A. și respingerea ca nefondată a acțiunii reclamantului M. C..
În motivarea apelului arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică. În mod cu totul eronat prima instanță a apreciat că imobilul pe care ea l-a dobândit prin uzucapiune în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile pe care a evocat-o, este un alt imobil decât cel pe care îl revendică reclamantul. În fapt, este vorba de același imobil, doar că evidențele cadastrale ale administrației locale Vinga au fost atât de „încurcate” în mod voit, încât au indus în eroare instanța, conchizându-se că ea dobândise imobilul de la fostul nr. administrativ 900, care nu corespunde cu nr. administrativ actual, 1387 “manoperele” întreprinse în defavoarea sa având o conotație de alt domeniu deât cel al dreptului civil.
Intimatul M. C. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței civile nr.3277/11.06.2015 ca fiind temeinice și legale.
În motivarea întâmpinării intimatul arată că locuiește împreună cu familia sa în imobilul situat în Vinga nr.1387/a, iar anterior a avut în folosință și imobilul din Vinga nr.1387.
În anul 1930, pe terenul care face obiectul prezentului proces, B. L. și soția sa, B. M., au construit o casă (imobilul din Vinga nr.1387). Terenul făcea parte din extravilanul localității Vinga. B. L. și B. M. nu au avut copii, iar după decesul lui B. L. (în anul 1979), moștenitorul acestuia, N. P., a înstrăinat terenul și casa numitului S. G., finul său. În anul 1984, S. G. a vândut imobilul lui P. I..
Începând cu anul 1987, s-a raliat în concubinaj cu sora lui P. I., L. M., cu care ulterior s-a căsătorit. Fratele acesteia, P. I., le-a lăsat lor în folosință imobilul din Vinga nr.1387. Astfel, încă de la aceea dată, la serviciul de colectare a impozitului din cadrul Primăriei și în contractul de furnizare a energiei electrice figura ca și titular al imobilului soția sa, L. M. (aspect care rezultă din înscrisurile depuse la dosar).
Din căsătoria lor s-au născut trei fete, cea mai mică având grave probleme de sănătate și fiind imobilizată la pat. A solicitat Primăriei Vinga autorizație pentru construirea unei case noi, iar o comisie formată din Primar, secretar și proiectant i-au aprobat această cerere.
Casa nouă a fost finalizată în anul 2004 (actualul imobil din Vinga nr.1387/a), iar în casă s-au mutat fiicele mele mai mari, el rămânând să locuiască în casa veche (Vinga nr.1387) împreună cu soția sa și fiica sa cea mică bolnavă foarte grav, gospodărindu-se, însă, cu toții împreună.
În anul 2007 a efectuat demersuri în vederea evidențierii în cartea funciară a imobilului pe care îl deține (teren cu ambele construcții, atât de la numărul 1387 cât și de la numărul 1387/a), sens în care s-a adresat atât Primăriei din Vinga cât și Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A., însă datorită lipsei banilor a fost în imposibilitate de a achita contravaloarea lucrărilor cadastrale. Primăria Vinga a evidențiat cele două case cu numere diferite, respectiv casa veche rămânând cu nr. 1387, unde figurează ca plătitor de impozit soția sa, M. M. (fostă L.), iar casa nouă a primit nr. 1387/A.
În dosarul_ al Judecătoriei A., în contradictoriu cu Primăria Vinga, a formulat o acțiune prin care a solicitat să se constate că a dobândit prin uzucapiune imobilul situat în Vinga nr. 1387 și 1387A județul A. constând în teren în suprafață de 3074 mp cu edificate înscris în CF 2868 Vinga, având nr. top. 7795. Acțiunea sa a fost admisă urmare a efectuării unei expertize judiciare topografice prin care s-a identificat imobilul aflat în posesia sa ca fiind cel înscris în CF 2868 Vinga cu nr. top. 7795, cu proprietari Chenadie F. și soția sa, născută Antin M. (întrucât nici deținătorii anteriori nu efectuaseră demersurile necesare înscrierii dreptului lor de proprietate în cartea funciară). De asemenea, a făcut dovada că a achitat de-a lungul timpului impozitul aferent celor două imobile și a încheiat toate contractele de utilități pe numele său și a soției sale.
Urmare a obținerii hotărârii judecătorești favorabile, a făcut demersuri în vederea întabulării acesteia, scop în care a solicitat eliberarea unui certificat fiscal cu privire la imobil incluzând ambele construcții, certificat în baza căruia a fost înscris dreptul de proprietate al său cu privire la suprafața de 3074 mp teren în CF nr._ Vinga (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 2868 Vinga).
În vederea înscrierii în Cartea funciară a celor două construcții (casa veche ridicată în anul 1930 la nr. administrativ 1387 și casa nouă ridicată de el în anul 2004 la nr. administrativ 1387A) a avut nevoie de o lucrare cadastrală și de un nou certificat de atestare fiscală pentru ambele construcții. În acest sens, s-a prezentat la Primăria Vinga - Direcția Impozite și Taxe Locale unde depusese deja declarațiile fiscale în vederea plății impozitului pe cele două construcții și a solicitat eliberarea unui nou certificat de atestare fiscală pentru ambele construcții. În mod nejustificat, i-a fost eliberat certificat fiscal doar cu privire la construcția de la nr. adminsitrativ 1387/A. A promovat o acțiune în contencios administrativ în dos. nr._, ocazie cu care a aflat că în ceea ce privește imobilul de la nr. adminsitrativ 1387 Primăria Vinga, în mod nefondat, a înscris în evidențele fiscale pe soacra sa, L. M., apelanta din prezenta cauză. Acțiunea în contencios administrativ a fost admisă de către instanța de fond, însă Curtea de Apel Timișoara a admis recursul promovat de Primăria Vinga constatând că atât el, cât și pârâta dețin titluri aparent contradictorii cel puțin cu privire la nr. administrativ al unui imobil, iar instanța nu a fost chemată să compare titlurile lor de proprietate (Decizia civila nr. 2874/09.04.2014).
Intimatul învederează și faptul că atât el cât și soția sa au avut domiciliul în Vinga la nr. 1387 anterior domiciliului declarat al pârâtei L. M.. De altfel, din buletinul soției sale rezultă faptul că aceasta are și în prezent domiciliul declarat la nr. 1387, ceea ce dovedește faptul că M. M. este una și aceeași persoană cu L. M., cea care a plătit impozit pentru imobilul din Vinga de la nr. 1837 de la momentul când l-am primit în posesie. În prezent, el are domiciliul la nr. 1387A, însă anterior în buletinul subsemnatului (carte de identitate . nr._ eliberată la data de 15.05.2000 depusă la instanța de fond) avea domiciliul în Vinga la nr. 1387, unde locuiau la data eliberării cărții de identitate, la fel și domiciliul fiicelor lor, întrucât, până după ridicarea casei, noi au locuit la această adresă.
În vederea dovedirii acțiunii intimatul arată că a depus la dosar înscrisuri și a propus martori, care au confirmat în totalitate cele susținute prin cererea de chemare în judecată.
Cu privire la titlul său (Sentința Civilă nr. 479/17.01.2012 din dosarul nr._ al Judecătoriei A.) este anterior titlului apelantei (Sentința civilă nr. 2996/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dos. nr._ ) și prezintă elemente suplimentare de certitudine în cadrul dosarului_ al Judecătoriei A. a fost identificat imobilul folosit de el prin expertiza judicară efectuată de expertul D. G., astfel că nu există niciun dubiu cu privire la identitatea imobilului. În baza probelor administrate, s-a stabilit că imobilul uzucapat a aparținut numiților G. F. și M., decedați în 1978, respectiv în 1980, iar în urma unor transmisiuni informe (neevidențiate în CF) imobilul a ajuns în stăpânirea sa și a familiei sale.
Apelanta L. M. nu a identificat niciodată imobilul pe care susține că îl are în folosință, printr-o expertiză, schiță etc. În procesul de uzucapiune s-a folosit de un extras CF în care a găsit un proprietar decedat (Jivcov M.) și a uzucapat fără a identifica imobilul. Ulterior, a depus la Primăria Vinga declarații fiscale în baza Sentinței civile nr. 2996/26.03.2012 pronunțată de Judecătoiria A. în dos. nr._, ulterioară celei de care se prevalează el solicitând luarea în evidențele fiscale ca proprietar al imobilului din Vinga nr. 1387.
A efectuat demersuri la Primăria Vinga și a solicitat să li se comunice care au fost înscrisurile avute în vedere la înregistrarea fiscală a numitei L. M. având CNP_ în evidențele fiscale ale imobilului din Vinga nr. 1387 în calitate de titulară precum și temeiul legal al acestei înregistrări. Răspunsul Primăriei a fost unul surprinzător, întrucât a aflat din cuprinsul acestuia că Declarațiile fiscale valoarează titlu de proprietate, iar sentința civilă nr.2996/2012 obținută de apelantă a fost suficientă pentru a se refuza înscrierea titlului său.
Dar, așa cum se poate observa din cuprinsul titlului invocat de apelantă, aceasta a uzucapat cu privire la imobilul având număr administrativ vechi 900. Potrivit adresei nr.437/28.01.2015 emisă de Primăria Comunei Vinga și depusă la prezentul dosar, fostul număr administrativ 900 din localitatea Vinga nu este actualul număr administrativ 1387.
Așadar, Primăria Vinga se contrazice în mod evident chiar prin înscrisurile care emană de la această instituție și ignoră cu desăvârșire dispozițiile legale. O asemenea situație nu poate primi aparență de legalitate și este evident că apelanta se prevalează de erorile Primăriei Vinga pentru a dobândi în mod injust un drept care nu i se cuvine.
În contextul în care a fost în litigiu cu Primăria Vinga, nu se poate susține că această instituție a “încurcat în mod voit” evidențele cadastrale pentru a-l favoriza pe el. Pe lângă Adresa Primăriei Vinga privind identitatea celor două imobile, avem o expertiză judiciară care identifică pe baza datelor de cadastru identitatea imobilului proprietatea sa.
Apărările formulate de apelanta L. M. sunt nesincere și bazate pe probe contradictorii. Soacra sa, pârâta L. M., s-a folosit de identitatea de nume cu soția sa și de bunăvoința lor de a o îngriji pe o perioadă determinată pentru a invoca în prezent, în mod nejustficat, un drept de proprietate asupra imobilului din Vinga nr. 1387.
Intimatul solicită instanței să observe faptul că apelanta L. M. având CNP_, în anul 2008, în fața notarului public apare ca având domiciliul în .. În consecință, starea de fapt este confirmată de acte autentice emanând de la notar sau de la autoritățile publice.
În drept invocă art.205 Cod procedură civilă.
Analizând apelul, conform prevederilor art. 476, art. 477 Cod procedură civilă, tribunalul va constata că apelul promovat în cauză este nefondat, sentința apelată fiind pronunțată cu interpretarea corectă a dispozițiilor legale incidente raportată la starea de fapt corect reținută.
Tribunalul consideră, față de probatoriul administrat, că în mod corect a reținut instanța de fond că titlul de proprietate al reclamantului constând în Sentința civilă nr. 479/17.01.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ este preferabil celui al pârâtei apelante reprezentat de Sentința civilă nr. 2996/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dos. nr._, fiind anterior titlului apelantei, are la bază o expertiza judiciară topografică de identificare a imobilului, ce se coroborează cu celelalte înscrisuri depuse în probațiune.
Criticile apelantei, referitoare la netemeinicia sentinței ce a avut la bază evidențele cadastrale ale administrației locale Vinga, care ar fi fost „încurcate în mod voit” sunt neîntemeiate. Astfel, tribunalul consideră că în mod corect a reținut prima instanță, coroborând întreg probatoriul administrat, faptul că apelanta pârâtă nu a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. În acest sens, instanța de fond a analizat nu doar adeverințele provenind de la Primăria Vinga privind numerele administrative, ci și expertiza judiciară topografică de identificare a imobilului asupra căruia a fost exercitată posesia, efectuată în dosarul în care reclamantul a obținut dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune. Prin urmare, în mod just a fost admisă de instanța de fond acțiunea reclamantului.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, va obliga apelanta, căzută în pretenții prin respingerea apelului, la plata către intimat a sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial, conform facturii și chitanței depuse la dosar.
Conform art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, față de respingerea apelului, cheltuielile procesuale avansate de către stat prin admiterea cererii apelantei de ajutor public judiciar constând în scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta L. M. CNP_ cu domiciliul în Vinga, nr. 1387, județ A. și cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat D. I. în A., ., ., județ A., în contradictoriu cu intimatul M. C. CNP_ cu domiciliul în Vinga, nr. 1387/A, județ A. și cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat C. D. în A., ., nr. 33-35, ., împotriva Sentinței civile nr.3277 din 11.06.2015 pronunțată de Judecătoria A..
Obligă apelanta la plata către intimat a sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 07.12.2015.
pentru Președinte, Judecător,
C. C. A. R. M.
aflat în concediu de odihnă,
semnează Președinte Secția I civilă
N. C.
pentru Grefier,
L. K.
aflat în concediu de odihnă,
semnează P. grefier
A. A.
Red.RM/Thred.FM/29.12.2015
4 ex./2 . comunică cu:
apelanta L. M. cu domiciliul procesual ales la cab. av. D. I. în A., ., ., județ A.
intimatul M. C. cu domiciliul procesual ales la cab. av. C. D. în A., ., nr. 33-35, .
Prima instanță – Judecătoria A. - Judecător – A. N.
| ← Expropriere. Sentința nr. 946/2015. Tribunalul ARAD | Rectificare carte funciară. Hotărâre din 07-12-2015,... → |
|---|
