Contestaţie la executare. Decizia nr. 1397/2015. Tribunalul ARAD

Decizia nr. 1397/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 1397/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 1397

Ședința publică din 8 decembrie 2015

Președinte M. A.

Judecător T. B.

Grefier V. L.

S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta G. C. F. în contradictoriu cu intimații E. N. EUROPE FUNDING II B.V. București și K. A. E. împotriva încheierii nr. 4676/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei – avocat P. Slavoica din Baroul A., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este legal timbrat cu 500 lei taxă judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care reprezentanta apelantei face dovada timbrării cererii de apel cu 500 lei taxă judiciară de timbru și depune la dosar extras de pe portalul instanțelor de judecată referitor la dosarul nr._/55/2014 având ca obiect constatare nulitate act, clauze abuzive prin care a fost admis apelul declarat de apelanta G. C. F. în contradictoriu cu intimații E. N. Europe Funding II B.V. București și Bancpost SA. Solicită acordarea unui termen de judecată pentru a primi hotărârea motivată.

Instanța respinge cererea de amânare formulată de către reprezentanta apelantei, având în vedere că soluționarea prezentului apel nu depinde de considerentele hotărârii judecătorești pronunțate în acțiunea de fond având ca obiect constatarea clauzelor abuzive. Pentru motivele invocate în apel, soluția în sine este suficientă.

Nemaifiind alte cereri de formulat și incidente de soluționat, președintele completului acordă cuvântul asupra căii de atac.

Avocata apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea tot a încheierii atacate și anularea actului de adjudecare, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept, președintele completului de judecată închide dezbaterile.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 16.11.2015 constată că, prin încheierea civilă nr. 4676/23.09.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a respins contestația la executare formulată de contestatoarea G. C. F. împotriva actului de adjudecare încheiat la 16.03.2015 în dosarul execuțional nr. 601/214 al B. Siegmeth R., formulată în contradictoriu cu intimații E. N. Europe Funding II BV și K. A. E., fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în temeiul titlului executoriu constituit prin contractul de credit nr. HL13298/16.07.2007 și a actelor adiționale, intimata E. N. Europe Funding II BV a demarat împotriva contestatoarei și a terțului J. V. Ș. executarea silită pentru o creanță de 57.8416,59 CHF și cheltuieli de executare de 9.913,72 lei, în dosarul execuțional nr. 601/2014 al B. Siegmeth R.. La 13.03.2015 a avut loc vânzarea, la a doua licitație, a imobilului debitorilor, situat în A., .-5, ., . CF nr._ – C1- U4, adjudecatar fiind intimata K. A. E., la 75% din prețul primei licitații, respectiv la suma de 136.374 lei. Analizând punctual motivele invocate de contestatoare prima instanță a constatat neîntemeiată această contestație și astfel, în privința prețului de strigare și a celui la care s-a declarat adjudecarea, contestatoarea le apreciază ca derizorii. Însă, în dovedirea acestei susțineri contestatoarea nu a propus niciun mijloc de probă deși instanța a pus în discuție necesitatea efectuării unei expertize. Prin urmare, atât timp cât executorul judecătoresc a evaluat imobilul în conformitate cu dispozițiile art. 836 Cod procedură civilă, prețul de pornire a licitației, de 181.831,51 lei fiind stabilit la nivelul valorii determinată prin expertiză iar contestatoarea nu a dovedit că acest preț este derizoriu, prima instanță nu a reținut acest motiv de nulitate a adjudecării. De asemenea, prima instanță a apreciat că nu poate fi primit ca motiv de nulitate nici împrejurarea că intimata K. A. E. a cunoscut că, la momentul licitației, existau pe rolul instanțelor o . contestații la executare precum și o acțiune în anularea clauzelor abuzive și atât timp cât executarea silită nu era suspendată în condițiile art. 719 Cod procedură civilă (C.), este legal demersul executorului judecătoresc de a continua executarea imobiliară iar intimata K. A. E., știind că există contestații referitoare la această executare, a cumpărat imobilul pe riscul său însă existența acestor contestații nu conferă adjudecării un caracter nelegal. În privința faptului că reclamanta a introdus o acțiune de anulare a unor clauze potențial abuzive din contractul de credit ce constituie titlu executoriu s-a apreciat de către prima instanță că nici acesta nu este de natură a determina nulitatea actului de adjudecare și că eventuala admitere a unei asemenea acțiuni ar avea ca efect doar diminuarea debitului supus executării silite dar nu influențează legalitatea vânzării la licitație publică, atât timp această modalitatea de executare silită poate fi utilizată pentru orice creanță ce depășește 10.000 lei (art. 813 alin. 5 C.). Referitor la faptul că reclamanta a înregistrat contestații la executare împotriva actelor de executare ce preced vânzarea la licitație prima instanță a constatat că motivele invocate în respectivele contestații nu pot fi avute în vedere în prezenta cauză al cărei obiect este limitat, conform art. 22 alin. 6 C., la legalitatea actului de adjudecare iar eventualele vicii ale actelor de executare anterioare nu determină în mod direct nulitatea actului de adjudecare ci eventual în aplicarea principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis însă acest fapt excede obiectului acestei cauze. Văzând că nu s-a pus problema cheltuielilor de judecată acestea nu au fost acordate.

Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat apel contestatoarea G. C. F., solicitând admiterea căii de atac, modificarea în tot a încheierii atacate în sensul anulării actului de adjudecare din 16.03.2015 prin care s-a adjudecat la licitație publică imobilul situat în A., .-5, . CF A. nr._-C1-U4, în favoarea intimatei K. A. E. și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii arată că deși prima instanță a apreciat contrariul, actul de adjudecare se impune a fi anulat întrucât prețul statornicit pentru scoaterea la vânzare prin licitație publică a imobilului în cauză (181.831,51 lei) cât și prețul la care imobilul s-a adjudecat (136.374 lei), sunt derizorii și prejudiciabile, care nu reflectă în mod real și serios valoarea imobilului și care atrag inexorabil nulitatea actelor de executare silită, deci inclusiv a actului de adjudecare conform principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis. Arată că valoarea reală a imobilului se situează la nivelul sumei de 65.000 euro și chiar dacă în cadrul executării silite vânzarea se realizează "forțat", prețul stabilit pentru imobilul urmărit silit trebuie să întrunească aceleași rigori ca și la vânzarea obișnuită sau benevolă, respectiv să fie serios și real, în conformitate cu prevederile art. 1660 și art. 1665 alin. (2) Cod civil, această condiție fiind impusă în mod expres de dispozițiile art. 835 C.. precizează că la data de 16.07.2007 când i s-a acordat creditul de către Bancpost, imobilul a fost evaluat de evaluatori agreați ai băncii la suma de 107.100 franci elvețieni (echivalentul a_ euro conform cursului valutar de la acel moment), astfel cum rezultă din art. 6.1. din contractul de credit nr. HL13298/16.07.2007 iar după acest moment, imobilul a beneficiat de ample lucrări de îmbunătățiri efectuate de apelantă care au sporit valoarea imobilului, context în care valoarea acestuia nu putea să se diminueze cu peste 20.000 euro. Consideră că în acest context, valoarea de_ euro stabilită prin raportul de evaluare contestat, după cum nici valoarea de adjudecare de 136.574 lei, în mod cert nu pot reflecta valoarea reală a imobilului, ceea ce atrage nulitatea actelor de executare silită, inclusiv a actului de adjudecare, pentru încălcarea prevederilor art.835 C. și a celor ale art. 1660 și art. 1665 alin. (2) Cod civil. Arată că prin demersul judiciar care formează obiect al contestației la executare din dosar nr._/325/2014 al Judecătoriei A. a contestat actele de executare silită care au precedat actul de adjudecare și raportul de evaluare imobiliară întocmit de expert M. V.. Totodată arată că adjudecatara imobilului K. A. E. a fost de rea-credință la momentul licitării și al adjudecării imobilului, întrucât i-a fost relevată împrejurarea că pe rolul instanțelor de judecată se află contestațiile la executare împotriva actelor de executare emise în dosarul execuțional nr. 601/2014 și acțiunea civilă pentru anularea clauzelor abuzive din contractul de credit care constituie titlul executoriu, a cărei admitere ar avea un efect direct asupra caracterului cert, lichid și exigibil al creanței care se execută iar acest aspect al înștiințării adjudecatarei rezultă din cuprinsul procesului-verbal de licitație din 13.03.2015. Arată că în jurisprudență s-a stabilit în mod constant că există rea-credință când cumpărătorul a cunoscut situația litigioasă a bunului. Apreciază că, dacă la data întocmirii actului de adjudecare, adjudecatarul a cunoscut că pe rolul instanțelor de judecată se află înregistrate atât contestațiile la executare împotriva actelor de executare emise în dosarul execuțional nr. 601/2014, cât și acțiunea civilă având ca obiect anularea clauzelor abuzive din contractul de credit care constituie titlul executoriu privind imobilul, adjudecatarul nu se situează în poziția de subdobanditor de bună-credință. Consideră că această mențiune din cuprinsul procesului-verbal de licitație era de natură să trezească oricărei persoane care intenționa să dobândească de la proprietarul înscris, indiferent sub ce formă un puternic dubiu în ce privește valabilitatea titlului care se execută, dubiu care alterează buna-credință și mai mult. Precizează că pe calea unei acțiuni distincte, înregistrate la Judecătoria A. (dosar nr._/55/2014), a invocat caracterul abuziv și implicit nulitatea mai multor clauze din contractul de credit nr. HL_/16.07.2007 și actele adiționale la acesta, în baza cărora s-a început executarea silită imobiliară împotriva apelantei în dosar execuțional nr. 601/2014, acest dosar având termen la 20.04.2015. Apreciază că admiterea acțiunii ar avea un efect direct asupra caracterului cert, lichid si exigibil al creanței care se execută și implicit asupra actelor de executare contestate, în sensul constatării nelegalității acestora iar în acest context, în vederea respectării principiului efectivității (care implica ca un stat membru UE sa nu facă imposibilă exercitarea dreptului uniunii sau excesiv de dificilă), instanța de judecată este chemată să anuleze și actul de adjudecare prin care terțul devine proprietarul imobilului urmărit silit. În ceea ce privește principiul efectivității, a invocat cauza Mohamed Aziz împotriva Caixa d"Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa). Consideră că în lumina acestor principii se impune anularea actului de adjudecare daca urmărirea silită imobiliară este rezultatul aplicării unor clauze abuzive din contractul de credit însă, cu toate acestea, prima instanță a apreciat, în mod greșit, că acțiunea de anulare a unor clauze potențial abuzive din contractul de credit ce constituie titlul executoriu nu este de natură a determina nulitatea actului de ajudecare și mai mult nu s-a pronunțat în niciun fel cu privire la practica CJUE invocată de contestatoare în prezenta cauză. Menționează că a arătat că prin demersul judiciar care formează obiect al contestației la executare din dosar nr._/325/2014 al Judecătoriei A. a contestat actele de executare silită care au precedat actul de adjudecare care formează obiect al prezentei contestații, dresate în dosarul execuțional nr. 601/2014 al B. Siegmeth R., inclusiv raportul de evaluare imobiliară întocmit de expert M. V. însă prima instanță a apreciat că motivele invocate în respectiva contestație nu pot fi avute în vedere în prezenta cauză al cărei obiect este limitat la legalitatea actului de adjudecare însă precizează că ceea ce a susținut este faptul că argumentele subsemnatei obiectivate pe calea contestației la executare si a completărilor la aceasta se impun deopotrivă ca si argumente apte a susține nulitatea si a actului de adjudecare atacat prin prezenta contestație la executare si care se circumscriu, în esență, următoarelor considerente: cuantumul creanței urmărite prin executarea silită imobiliară este incert, fiind menționate sume diferite în actele de executare contestate (publicațiile de vânzare nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 si actele anexă la acestea); intimata creditoare nu a precizat în cadrul cererii de executare silită pentru ce perioadă apelanta ar datora sumele pretinse. Consideră că din înscrisurile depuse de intimata creditoare la dosarul execuțional nu rezultă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în sensul art. 662 C., context în care nu poate fi constrânsă la executarea unei obligații pe care intimata nu a dovedit că o datorează, actele de executare contestate fiind lovite de nulitate, în conformitate cu dispozițiile art. 838 al. 1 lit. e (care consacră obligativitatea inserării titlului executoriu în publicația de vânzare), coroborate cu cele ale art. 662 al. 1 C.. apreciază că executarea silită în temeiul contractului de credit ipotecar bancar nr._/19.05.2004 și a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 5572/19.05.2004, este esențialmente nelegală, întrucât se desfășoară fără sa fi fost încuviințată de către instanța de executare, fiind încălcate disp. art. 665-666 C., suma de 8798 euro nefiind o creanță certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 662 C.. Apreciază ca fiind flagrantă „inconsecvența" executorului judecătoresc cu privire la titlul executoriu care se execută (în unele acte de executare emise in dosar executional 601/2014 apare și contractul de credit din 2004, în altele, de aceeași natură, acesta nu mai este menționat).

În drept invocă și art. 717 C., art. 466 și urm. C..

Intimații E. N. Europe FunDING II B.V. București și K. A. E., deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat apărări în cauză.

Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă nr. 3687/26.06.2015 (dosar nr._/55/2014), Judecătoria A. Secția Civilă a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta G. C. F. în contradictoriu cu pârâtele Bancpost S.A. și E. N. Europe Funding II B.V., având ca obiect constatarea caracterului abuziv și implicit nulitatea absolută a unor clauze din contractul de credit ipotecar nr. HL13298/ 16.07.2007 (comision de administrare, dreptul băncii de a modifica unilateral cuantumul dobânzii și al comisioanelor bancare); a clauzelor actului adițional nr. 1/15.02.2010 (Condiții speciale) prin care este stabilită marja fixă de 8 pp; a clauzelor actului adițional nr. 2/23.05.2011 (Condiții speciale) prin care este stabilită marja fixă de 8 pp; a clauzelor art. VIII 1 pct. 11 lit. ii) din actul adițional nr. 2/23.05.2011; a clauzelor art. X 5 din actul adițional nr. 2/23.05.2011 (Condiții generale de creditare), prin care se stabilește competența instanței de la București pentru soluționarea litigiilor dintre părți; obligarea pârâtelor la restituirea comisionului de administrare și a unor dobânzi; obligarea pârâtelor la recalcularea ratelor.

Prin decizia civilă nr. 286/11.11.2015, Tribunalul A. a admis apelul declarat de apelanta G. C. F. în contradictoriu cu intimații Bancpost SA, Bancpost SA Agenția B. M. și E. N. Europe Funding II B.V. împotriva sentinței civile nr. 3687/26.06.2015 a Judecătoriei A. (dosar nr._/55/2014). A schimbat în parte sentința apelată, în sensul că, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta G. C. F.. A constatat caracterul abuziv al clauzei contractuale prevăzute la art. 4.5, 4.10 lit. b din contractul de credit ipotecar nr. HL13298/16.07.2007. A obligat pârâta Bancpost SA să-i plătească reclamantei sumele încasate cu titlu de comision de administrare de la data încheierii contractului, cu dobândă legală începând cu data achitării până la data plății. A menținut în rest sentința. A obligat intimata Bancpost SA să-i plătească apelantei suma de 2000 lei cheltuieli de judecată parțiale în primă instanță și apel. Această hotărâre judecătorească este definitivă.

În cadrul actualei contestații, ce are ca obiect anularea actului de adjudecare din 16.03.2015, contestatoarea a arătat că procesul-verbal de licitație din 13.03.2015 și actele de executare silită care îl preced formează obiectul contestației la executare înregistrate în dosar nr._/325/2014 al Judecătoriei A.. În ședința publică din 04.05.2015, a fost suspendată judecata acestui dosar până la finalizarea dosarului nr._/55/2014, ce a avut loc la 11.11.2015. Cu toate acestea, petenta nu a repus pe rol dosarul nr._/325/2014 al Judecătoriei A..

Actul de adjudecare a fost emis în baza licitației din 13.03.2015, contestată în alt dosar.

În prezenta contestație și în apel, petenta – apelantă a cerut anularea actului de adjudecare pentru următoarele motive:

1) Prețul statornicit pentru scoaterea la vânzare prin licitație publică a imobilului în cauză (181.831,51 lei) cât și prețul la care imobilul s-a adjudecat (136.374 lei), sunt derizorii și prejudiciabile, care nu reflectă în mod real și serios valoarea imobilului.

Dar, acesta nu este un motiv de anulare a actului de adjudecare, în sine, căci acesta este un act subsecvent procesului verbal de vânzare la licitație astfel cum rezultă din dispozițiile art. 773, art. 774 C.. Adjudecarea reprezintă efectul vânzării la licitație a bunului urmărit silită, așa încât în baza procesului verbal de licitație prevăzut de art. 773 C., în cazul succesului procedurii, executorul judecătoresc eliberează adjudecatarului certificatul de adjudecare (art. 774 C.), ce constituie dovada dreptului de proprietate asupra bunului vândut.

Așadar, anularea actului de adjudecare pentru motive ce nu țin de formalismul emiterii acestui act, ci de fondul dreptul de proprietate și de modul în care s-a desfășurat licitația se produce doar în baza principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis (anularea actului principal atrage și anularea celor subsecvente) în ipoteza în care se constată prin hotărâre judecătorească anularea procesului verbal de vânzare la licitație – adică în cazul admiterii contestației la executare din dosarul nr._/325/2014 al Judecătoriei A.. În plus, referitor la această critică, prima instanță a pus în discuție efectuarea unei expertize de verificare a prețului de vânzare, chiar dacă nu era necesară, căci acest preț a fost stabilit prin încheierea executorului judecătoresc din 22.09.2014 (fila 289 dos. execuțional) fiind o componentă a publicației de vânzare – imobiliară nr. 1/22.09.2014, așa încât dreptul de a contesta prețul de vânzare la licitație putea fi exercitat în termen de 15 zile de la comunicarea publicației și a încheierii de mai sus, comunicate debitorilor la 24.09.2014 (filele 266, 267 dos. execuț.) potrivit art. 715 alin. 1 pct. 1 C. (în forma actuală). Contestatoarea nu a fost de acord cu efectuarea expertizei. În dosarul nr._, ce are ca obiect contestația la executare formulată de petentă împotriva procesului verbal de distribuire a prețului urmează a fi efectuată o expertiză contabilă judiciară ce are ca obiectiv: să se stabilească dacă debitul față de creditoarea E. N. Europe Funding II BV a fost stabilit în mod corect la momentul întocmirii proiectului de distribuție din 18.05.2015; să se stabilească dacă au fost efectuate plăți care nu au fost avute în vedere. Contestatoare nu a cerut să se determine și care este datoria băncii constând în comisionul de administrare pe care trebuie să i-l restituie. De altfel, aceste critici fac deja o obiectul dosarului nr._/832/2014, a cărui judecată este suspendat la această dată.

2) Adjudecatara imobilului K. A. E. a fost de rea-credință la momentul licitării și al adjudecării imobilului, întrucât i-a fost relevată împrejurarea că pe rolul instanțelor de judecată se află înregistrate atât contestațiile la executare împotriva actelor de executare emise în dosarul execuțional nr. 601/2014, cât și acțiunea civilă având ca obiect anularea clauzelor abuzive din contractul de credit care constituie titlul executoriu, a cărei admitere ar avea un efect direct asupra caracterului cert, lichid si exigibil al creanței care se execută.

Tribunalul constată că nici această critică nu este întemeiată căci încunoștințarea licitantului privitor la litigiile deduse judecății are ca efect cunoașterea de către acesta a tuturor posibilelor vicii ale vânzării și a pericolului întoarcerii executării, ceea ce nu conduce automat la nulitatea vânzării. Petenta a cerut constatarea nulității actului adjudecare pentru motive ce privesc modul de desfășurare a executării silite, conduita creditorului și cuantumul creanței supuse executării, în condițiile în care ulterior începerii urmării silite a fost admisă în parte acțiunea debitoare de constatare a clauzelor abuzive ale contractului de credit. Adjudecatara este străină de contractul de credit și de însăși executarea silită, iar apelanta nu a invocat complicitatea adjudecatarului la fraudarea intereselor sale. Cunoaștere de către intimata K. A. E. a litigiilor debitoarei și creditoarei, inclusiv a celui ce viza clauzele abuzive ale contractului de credit nu constituie un motiv de nulitate a actului de adjudecare cât timp cauza adjudecării este în ființă, adică atâta timp procesul verbal de licitație din 13.03.2015 nu a fost anulat.

Nulitatea actului juridic este sancțiunea ce constă în desființarea retroactivă a actului realizat cu încălcarea dispozițiilor legale ce îi sunt aplicabile. Or, aspectul cunoașterii de către adjudecatar a litigiilor existente între debitor și creditor reprezintă un aspect al conduitei adjudecatarului, ce nu este interzis de legiuitor, iar nu o normă edictată în scopul încheierii actului juridic a cărui nulitate este solicitată. În procesul analizării condițiilor de încheiere a actului juridic atacat, evaluarea bunei sau relei credințe a adjudecatarului are loc doar după constatarea existenței unei încălcări a normelor legale ce reglementează actul juridic respectiv.

Or, așa cum am arătat deja, toate cauzele de nulitate invocate de apelantă privesc alte acte de executare silită (precedente), iar nu însuși actul de adjudecare.

3) Pe calea unei acțiuni distincte, înregistrate la Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2014, apelanta a invocat caracterul abuziv și implicit nulitatea mai multor clauze din contractul de credit nr. HL_/16.07.2007 și actele adiționale la acesta, în baza cărora s-a început executarea silită imobiliară împotriva sa în dosar execuțional nr. 601/2014.

Dar, între timp, această acțiune a fost admisă în parte, constatându-se doar caracterul abuziv al clauzei contractuale prevăzute la art. 4.5, 4.10 lit. b din contractul de credit ipotecar nr. HL13298/16.07.2007 referitor la comisionul de administrare, cu obligarea pârâtei Bancpost SA de a-i plăti reclamantei sumele încasate cu titlu de comision de administrare de la data încheierii contractului, cu dobândă legală începând cu data achitării până la data plății. Or, obiectul acțiunii reclamantei fusese mult mai amplu. Admiterea parțială a acțiunii în anularea contractului de credit conduce la reducerea datoriei, dar nu și la anularea executării silite și a datoriei având în vedere că a fost înlăturat doar comisionul de administrare, fiind menținute clauzele privitoare la dobânzi, marja fixă de 8 pp. În plus, în același proces de fond, apelanta – contestatoare nu a cerut determinarea creanței sale constând în comisionul de administrare încasat abuziv de bancă. Așadar, apelanta are datoria determinării cuantumului creanței sale, având posibilitatea fie de a obține compensarea datoriilor, fie executarea silită a băncii pentru restituirea sumelor încasate fără drept, cu titlu de comision de administrare. Însă, în prezent, creanța apelantei nu este determinată.

4) Cuantumul creanței urmărite prin executarea silită imobiliară este incert, fiind menționate sume diferite în actele de executare contestate (Publicațiile de vânzare nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 si actele anexă la acestea); intimata creditoare nu a precizat în cadrul cererii de executare silită pentru ce perioadă ar datora sumele pretinse; din înscrisurile depuse de intimata creditoare la dosarul execuțional nu rezultă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în sensul art. 662 C., context în care nu poate fi constrânsă la executarea unei obligații pe care intimata nu a dovedit că o datorează.

Nici aceste critici nu sunt pertinente în prezentul litigiu, căci nemulțumirile privitoare la caracterul cert, lichid și exigibil puteau fi invocate de contestatoare doar în termenul de 15 zile de la primirea somației, conform art. 715 alin. 1 pct. 3 C., fiind critici ce privesc însăși executarea silită, ori cel mai târziu în 15 zile de la data comunicării fiecăreia dintre publicațiile de vânzare de mai sus. De altfel, aceste argumente fac și obiectul cercetării contestației înregistrate în dosarul nr._/832/2014 a cărui judecată este suspendat la această dată.

5) Actele de executare contestate sunt lovite de nulitate, în conformitate cu dispozițiile art. 838 al. 1 lit. e (care consacră obligativitatea inserării titlului executoriu în publicația de vânzare), coroborate cu cele ale art. 662 al. 1 C. în forma anterioară modificării.

Din nou, apelanta invocă un motiv de nulitate al altui act de executare (publicația de vânzare la licitație), ce a precedat emiterea actului de adjudecare, fără a fi o nelegalitate propriu-zisă a actului deduse judecății. Nulitatea procesului verbal de licitate face obiectul altei contestații la executare silită.

6) Executarea silită în temeiul contractului de credit ipotecar bancar nr._/19.05.2004 și a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 5572/19.05.2004 este nelegală, întrucât se desfășoară fără să fi fost încuviințată de către instanța de executare, fiind încălcate dispozițiile art. 665 - 666 C., suma de 8798 euro nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 662 C..

Din nou, apelanta formulează o critică, ce nu vizează actul de adjudecare propriu-zis, ci însăși executarea silită. Or, o astfel contestație putea fi formulată doar în termenul de 15 zile de la primirea somației, conform art. 715 alin. 1 pct. 3 C. (forma actuală) întrucât privesc însăși executarea silită. În cadrul contestației la executare ce face obiectul dosarului nr._/832/2014 (suspendat la această dată), petenta a arătat că a formulat contestația la executare împotriva somației în dosarul nr._/325/2014 al Judecătoriei Timișoara. Însă, din înregistrărilor din ECRIS realizate privitor la acest din urmă dosar rezultă că în ședința publică din 14.10.2014, în baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., a fost suspendată și judecarea acestei cauze până la soluționarea definitivă a litigiului care face obiectul dosarului nr._/55/2014 al Judecătoriei A., fără a fi repusă acea cauză pe rol la data soluționării prezentului apel.

Așadar, contestatoarea nu invocă nici un motiv de nulitate care să vizeze forma și fondul actului de adjudecare independent față de actele anterioare de executare silită, iar existența valabilă a acestor acte precedente de executare silită, la momentul soluționării prezentei cauze nu permite anularea actului de adjudecare, conform principiului resoluto jure dantic resolvitur jus accipientis.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 C., va respinge apelul.

Văzând că apelanta nu a avut câștig de cauză, aceasta nu beneficiază de protecția acordată de art. 453 C., așa încât instanța va respinge și cererea accesorie a acesteia având ca obiect cheltuielile sale de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul exercitat de apelantul G. C. F. (CNP_), dom. în A., Calea A. V., ., . în contradictoriu cu intimații E. N. EUROPE FUNDING II BV, cu sediul în București, .. 19, parter, . și K. A. E., dom. în A., .. 7, jud. A. împotriva încheierii civile nr. 4676/23.09.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._ .

Fără cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2015.

Președinte Judecător Grefier

M. A. T. B. V. L.

Red. M.A./Tehnored.M.A./V.L.

5 ex./3 .

Se comunică

- apelanta G. C. F. - A., Calea A. V., ., .

Intimat E. N. EUROPE FUNDING II BV - București, .. 19, parter, .

- intimata K. A. E. - A., .. 7, jud. A.

Prima instanță: Judecătoria A. - Judecător R. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 1397/2015. Tribunalul ARAD