Anulare act. Decizia nr. 2986/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2986/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 2999/205/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 2986/2013
Ședința publică de la 17 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător V. T.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-au luat în examinare, spre soluționare, recursurile formulate de reclamantul C. I., de pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR VULTUREȘTI și de intervenientul P. C. VULTUREȘTI P. L. E., împotriva sentinței civile nr.913/2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimați fiind pârâta C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ și intervenientul N. C., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 10.12.2013, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung, la data de 28 iunie 2012, sub numărul_, reclamantul C. I. I., a chemat în judecată pe pârâta C. locală de Fond Funciar Vulturești, județul Argeș reprezentată de președinte P. L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de punere în posesie nr.17 din data de 25 octombrie 2007 emis de C. locală de Fond Funciar Vulturești, județul Argeș, precum și anularea tranzacției încheiate cu fostul președinte al Comisiei.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că procesul verbal mai sus arătat a cărui anulare se solicită, se referă la suprafața de 1,16 ha teren pădure situat în . și a precizat că potrivit Legii nr.18/1991 nu i se putea acorda mai mult de 1 ha pădure. Terenul situat în punctul „Valea Muierii” în suprafață de 0,94 ha pădure, arată reclamantul, este suprapus peste terenul mamei sale C. F., căreia i s-a emis titlul de proprietate pentru suprafața de 6.400 m.p., rămânând de la bunicul acestuia V. I., în prezent decedat, numai suprafața de 2.775 m.p. și nu suprafața de 9.400 m.p. Mai arată reclamantul, că nici până în prezent nu i s-a dat schița terenului presupus a fi al bunicului său, cu suprafața și vecinătăți. Tranzacția încheiată cu fostul președinte al Comisiei de Fond Funciar este încheiată la data de 13 mai 2008, iar procesul verbal de punere în posesie nr.17 este datat 25 octombrie 2007 și precizează reclamantul că el este în vârstă, nu are vederea bună și nu a putut citi cu atenție ce prevăd cele două înscrisuri mai sus descrise.
La data de 19 octombrie 2012, reclamantul și-a precizat și completat acțiunea în sensul că solicită instanței să rețină nulitatea absolută în parte a validării și a procesului verbal de punere în posesie nr. 17 din 25 octombrie 2007 pentru suprafața de 7.620 m.p. teren cu vegetație forestieră, care se suprapune peste titlul de proprietate emis mamei sale C. F., cu nr._ din data de 15 decembrie 1993, deoarece reconstituirea s-a făcut în frauda dreptului său de proprietate; obligarea Comisiei locală de Fond Funciar Vulturești, să-l valideze; să-l pună în posesie și să-i elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 7.620 m.p. teren cu vegetație forestieră pe un alt amplasament, de preferat în . punctele „U.” și „C. Rădăcinii” unde există teren pădure liber, care provine de la bunicii săi V. I. și V. Evdochia, iar ca efect al constatării nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie să se anuleze tranzacția încheiată de reclamant cu fostul președinte al Comisiei de Fond Funciar Vulturești - R. G., ca lipsită de obiect și încheiată în frauda dreptului său de proprietate.
Reclamantul la data de 31 octombrie 2012, a mai depus la dosarul cauzei o precizare a acțiunii, arătând că nu solicită anularea în parte a validării de 1,16 ha teren, ci solicită anularea în parte a procesului verbal de punere în posesie nr. 17 din data de 25.10.2007, deoarece o mare parte de teren trecută în acest proces verbal se suprapune peste terenul reconstituit mamei sale C. F. potrivit titlului de proprietate nr._ din data de 15 decembrie 1993, urmând ca diferența de teren de 7.620 m.p. să-i fie dată pe alt amplasament. De asemenea se solicită și anularea tranzacției și obligarea primăriei să-l pună în posesie cu suprafața de 1,82 ha teren al bunicului său, teren care era liber, dar în realitate, a fost pus în posesie numai pe 1 ha.
La această precizare de acțiune, reclamantul a renunțat așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 09 noiembrie 2012 (fila 55 dosar).
Reclamantul la data de 19 noiembrie 2012 (fila 56) a depus la dosar o precizare de acțiune prin care a arătat că numărul hotărârii de validare a cărei nulitate absolută în parte o solicită, este 178 din data de 25 ianuarie 2007 și pe care a depus-o în copie la filele 58-59 dosar.
La data de 23 noiembrie 2012 C. locală de Fond Funciar Vulturești și P. comunei Vulturești, au depus la dosar cerere reconvențională și întâmpinare, pe care a precizat-o la data de 6 decembrie 2012.
Prin cerere reconvențională precizată, se solicită în contradictoriu cu reclamantul și numitul N. C., constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr. 69 încheiat la data de 30 iunie 2010 emis pe numele reclamantului de la autorii V. I. și C. Evdochia; nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/1993 și a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 11 aprilie 1993, ambele emise pe numele reclamantului C. I. I., cu privire la terenul în suprafață de 1 ha pădure; nulitatea absolută a schițelor denumite plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate cu privire la suprafața de 3,09 ha teren pădure ce poartă data de 17 martie 2007 și respectiv din data de 28 iulie 2007, precum și a actelor subsecvente acestora și anume a procesului verbal de bună vecinătate din data de 05 ianuarie 2008 pentru suprafața de 3,09 ha teren pădure situat în punctul „Valea Ilaia - Valea Țuicii (Culmea Dealului) precum și a planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate pentru suprafața de 2,86 ha teren, pentru cauza imorală, reținând că aceste înscrisuri nu reflectă realitatea și au fost redactate și semnate prin fraudă la lege și în mod ilicit de către pârâtul N. C., în calitate de expert autorizat de către OCPI împreună cu reclamantul, în scopul de a induce în eroare instanța în soluționarea dosarul nr._, ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung, județul Argeș; nulitatea absolută a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 915 din data de 16 martie 1991, pretins formulată de autoarea Crasandra F. la data de 16 martie 1991, pentru suprafața de 1,00 ha teren pădure de la tatăl său, V. I., având în vedere în lipsa capacității de exercițiu, cauză imorală și fraudă la lege și motivat de faptul că cererea nu a fost redactată și semnată de autor ci de reclamant; constatarea nulității absolute a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 417 din data de 07 martie 1991 pretins formulată de autorul Crasandra N., reținând că acesta nu avea vocație la succesiunea socrului său V. I., iar pe de altă parte scrisul și semnătura aparțin reclamantului, să se constate de asemenea nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 33.409 emis la data de 15 decembrie 1993, pe numele autoarei Crasandra F., prin moștenitor C. I. I., cu privire la suprafața de 1,00 ha teren ce provine de la autorul V. I. și constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 24 august 1993 emis pe numele autorului Crasandra
În motivare, se arată că reclamantul – pârât, a făcut parte din comisia de măsurători formată în cadrul Comisiei locale de Fond Funciar Vulturești și în această calitate a redactat și semnat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în numele lui Crasandra F., urmând a se reține de asemenea că aceasta nu avea capacitate de exercițiu la data de 16 martie 1991, deoarece la data de 24 februarie 1990, era decedată și de asemenea a redactat și semnat cererea de reconstituirea dreptului de proprietate în numele lui Crasandra N., prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de la același autor V. I., fără ca numitul Crasandra N. să aibă vocație la succesiunea lui V. I., prin aceasta fiind încălcate dispozițiile art. 11 și art. 13 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005. Se mai arată în cerere, că la intervențiile reclamantului, cele două Comisii de Fond Funciar au fost induse în eroare și au reconstituit greșit dreptul de proprietate în favoarea defunctei Crasandra F. și Crasandra N.. De asemenea, se menționează că prin hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, nr. 178/2009 reclamantul-pârât a fost validat cu suprafața de 1,16 ha, însă ca urmare a unor manevre frauduloase și în conivență cu foștii membrii ai Comisiei locale de Fond Funciar Vulturești, reclamantul-pârât a reușit să inducă în eroare instanța, care prin sentința civil nr. 887 din data de 14 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, a admis în parte plângerea formulată de reclamantul-pârât și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,75 ha teren cu vegetație forestieră de la autorul V. I.. Față de actele deținute, se precizează în cerere, au fost emise titluri de proprietate și procese verbale de punere în posesie pentru o suprafață mult mai mare decât la cea care erau îndreptățiți reclamantul-pârât și autorii acestuia, fiind în acest fel emise ilegal titluri de proprietate și procese verbale de punere în posesie pentru o suprafață de 8,13 ha teren pădure, din care suprafața de 3,97 ha teren provenind de la autorul V. I. și suprafața de 4,16 ha teren provenind de la reclamantul-pârât și de la sora sa C. Evdochia. De asemenea, se arată că reclamantul-pârât și autorii săi nu au urmat procedura prevăzută de dispozițiile legale în materie privind reconstituirea dreptului de proprietate, astfel că aceste titluri și procese verbale emise sunt lovite de nulitate absolută. În aceste condiții, se apreciază că în speță sunt incidente dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 și ca atare rezultă că operațiunea de eliberare a proceselor verbale de punere în posesie, respectiv a titlurilor de proprietate în favoarea reclamantului-pârât și a autorilor săi nu a fost îndeplinită cu respectarea prevederilor legilor fondului funciar.
La data de 25 ianuarie 2013, pârâta C. locală de Fond Funciar Vulturești, a depus la dosar o cerere de chemare în judecată a altor persoane, prin care solicită citarea în cauză a numitului N. C. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a: schițelor denumite plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate cu privire la suprafața de 3,09 ha teren pădure ce poartă data de 17 martie 2007 și respectiv din data de 28 iulie 2007, precum și a actelor subsecvente acestora și anume, a procesului verbal de bună vecinătate din data de 05 ianuarie 2008, pentru suprafața de 3,09 ha pădure din punctul „Valea Ilaia - Valea Țuicii (Culmea Dealului), precum și a planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate pentru suprafața de 2,86 ha. teren, pentru cauză imorală și fraudă la lege, reținând că aceste înscrisuri nu reflectă realitatea și au fost redactate și semnate prin fraudă la lege și în mod ilicit de pârâtul N. C., împreună cu reclamantul, în scopul de a induce în eroare instanța.
Tot la această dată, s-a formulat și cerere de intervenție în nume propriu de către P. comunei Vulturești, numitul P. L. E., prin care solicită constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr. 69 din data de 30 iunie 2010 emis pe numele reclamantului-pârât C. I. de la autorii V. I. și C. Evdochia, cu privire la suprafața de 2,15 ha pădure; constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din data de 15 decembrie 1993 emis pe numele autoarei Crasandra F. și constatarea nulității absolute a procesului verbal încheiat la data de 11 aprilie 1993 emis pe numele moștenitorilor lui V. I. cu privire la suprafața de 1 ha pădure; constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 24.08.1993 emis pe numele autorului Crasandra N., pentru suprafața de 1 ha pădure ce provine de la V. I.; nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie nr. 67 din 15 octombrie 2004 emis pe numele autorului C. N. emis pentru suprafața de 0,39 ha teren; nulitatea absolută a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nr.915 din 16 martie 1991, pretins formulată de autoarea C. F., pentru lipsa capacității de exercițiu, cauză imorală și fraudă la lege, reținând că cererea nu a fost redactată și semnată de ea ci de reclamant; constatarea nulității absolute a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 417 din data de 07 martie 1991, pretins formulată de autorul Crasandra N., reținând că acesta nu avea vocație la succesiunea socrului său V. I., iar pe de altă parte scrisul și semnătura aparțin reclamantului; nulitatea absolută a schițelor denumite plan amplasament și delimitare a corpului de proprietate cu privire la suprafața de 3,09 ha teren pădure ce poartă data de 17 martie 2007 și respectiv din data de 28 iulie 2007, precum și a schițelor subsecvente acestora și anume a procesului verbal de bună vecinătate din 5 ianuarie 2008 pentru suprafața de 3,09 ha pădure din punctul „Valea Ilaia -Valea Țuicii (Culmea Dealului) precum și a planului de amplasament a corpului de delimitare pentru suprafața de 2,86 ha teren pentru cauză imorală și fraudă la lege, reținând și că aceste înscrisuri nu reflectă realitatea și au fost redactate și semnate prin fraudă la lege și în mod ilicit de către pârâtul N. C. împreună cu reclamantul-pârât și în scopul de a induce în eroare instanța în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 913/23.04.2013, Judecătoria Câmpulung a respins excepția autorității de lucru judecat, acțiunea, cererea reconvențională și cererea de intervenție.
În motivarea a arătat că, în ceea ce privește excepția invocată de pârâta-reclamantă, privind autoritatea de lucru judecat, părțile s-au mai judecat în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ (număr în format vechi 981/2008) în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1164 la data de 26 mai 2008 de către Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, respingând-o în temeiul art. 163 din Vechiul Cod de procedură civilă, deoarece în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest articol de lege, cele două cauze având obiecte diferite și mai multe părți față de cauza civilă nr._ .
Pe fond a reținut că potrivit considerentelor sentinței civile nr. 887 din data de 14 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, reclamantul în baza Legii nr. 247/2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,4 ha pădure provenind de la bunicul său V. I. și pentru suprafața de 1,93 ha teren. Cererea reclamantului a fost respinsă cu motivarea că dreptul de proprietate a fost reconstituit conform legilor anterioare pe numele altor persoane, iar prin hotărârea nr. 178 din data de 25 ianuarie 2007, emisă de C. Județeană de Fond Funciar Argeș, contestația formulată de reclamant împotriva propunerii de invalidare, a fost respinsă.
Împotriva hotărârii nr. 178 din data de 25 ianuarie 2007 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Argeș, a formulat plângere, iar prin sentința civilă nr. 887 din data de 14 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, a fost admisă în parte plângerea, s-a anulat în parte în ceea ce-l privește pe petent, hotărârea nr. 178 din data de 25 ianuarie 2007 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Argeș, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate al petentului asupra suprafața de 3,75 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza comunei Vulturești, județul Argeș. Pentru a pronunța această sentință, instanța a avut în vedere procesele verbale de bună vecinătate depuse la dosar și schițele cadastrale, a căror nulitate se solicită în prezenta cauză, prin cererea reconvențională și cererea de intervenție, reținându-se că identificarea și măsurarea terenurilor s-a făcut în prezența tuturor vecinilor și reprezentanților Primăriei comunei Vulturești.
Instanța a reținut că suprafața de 1,16 ha. a făcut obiectul reconstituirilor anterioare, a admis în parte plângerea și a reconstituit dreptul de proprietate al petentului asupra suprafeței de 3,75 ha teren cu vegetație forestieră.
Prin cererea înregistrată sub nr. 3083 din data de 03 septembrie 2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul R. G. în calitate de Primar al comunei Vulturești, județul Argeș și Președintele Comisiei locale de Fond Funciar Vulturești, pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligat pârâtul să-l pună în posesie pe reclamant asupra suprafeței de 1,16 ha teren cu vegetație forestieră provenind de la autorii săi și să-i întocmească documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate. Pe parcursul soluționării cauzei, părțile au depus la dosar o tranzacție potrivit căreia reclamantul a declarat că acceptă ca suprafața de 1,16 ha teren cu vegetație forestieră cu care a fost validat prin Legea nr. 247/2005, să o primească pe fostul amplasament deținut de bunicul său V. I., care are proces verbal de punere în posesie în punctele „Valea Muierii”, „Albulești”, iar pârâtul s-a obligat să-l pună în posesie pe reclamant pe vechiul amplasament ca moștenitor al bunicului său V. I., cu suprafața de 1,82 ha conform sentinței civile nr. 887 din data de 14 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș.
Instanța luând act de acordul pârâtului, a admis acțiunea formulată de reclamant așa cum a fost precizată, și a obligat pe pârâtul P. comunei Vulturești, în calitate de președinte al Comisiei locale de Fond Funciar Vulturești, județul Argeș, să procedeze la punerea în posesie a reclamantului asupra terenurilor cu vegetație forestieră provenind de la autorul acestuia V. I. și asupra cărora s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate conform sentinței civile nr. 887 din data de 14 aprilie 2008.
Prin prezenta acțiune reclamantul – pârât a solicitat nulitatea validării în parte (hotărârea nr. 178/2007 a Comisiei Județene de Fond Funciar) a procesului verbal de punere în posesie nr.17 din data de 25 octombrie 2007 emis de C. L. de Fond Funciar Vulturești, județul Argeș, semnat în urma încheierii tranzacției, precum și anularea tranzacției încheiate cu fostul președinte al Comisiei, la data de 13 mai 2008; obligarea Comisie locale de Fond Funciar să-l valideze și să-i elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de pe un alt amplasament.
În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea validării prin Hotărârea nr. 178/2007, așa cum s-a arătat mai sus prin sentința civilă nr. 887 din data de 14 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, această hotărâre a fost anulată în parte în ceea ce-l privește pe petent și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,75 ha teren cu vegetație forestieră. Având în vedere cele reținute, precum și faptul că numai terții care au fost vătămați în drepturile lor pot să formuleze astfel de acțiuni, pe calea dreptului comun, și nu părțile care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit legilor fondului funciar, aceștia având o procedură specială de urmat prevăzută de Legea nr. 18/1991, instanța, în temeiul art. 53-59 din Legea nr. 18/1991, a respins acest capăt de cerere.
În ceea ce privește capetele de cerere privind anularea tranzacției și, ulterior, a procesului verbal de punere în posesie nr. 17 din data de 25 octombrie 2007, instanța le-a respins, deoarece așa cum rezultă din sentința civilă nr. 1164 din 26 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul civil nr._ (număr în format vechi 981/2008) atât reclamantul, cât și pârâtul din acea cauză (P. comunei Vulturești, județul Argeș) au solicitat ca instanța să ia act de tranzacția încheiată, iar această tranzacție a fost avută în vedere și în sentința mai sus menționată, ulterior fiind semnat procesul verbal de punere în posesie nr. 17/25.10.2007 de către reclamantul-pârât.
Instanța a respins, de asemenea, și capătul de cerere privind validarea reclamantului-pârât pentru suprafața de 7.620 m.p. teren, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate se face pe calea unei proceduri speciale prevăzute de Legea Fondului Funciar și nu pe calea dreptului comun.
Pe cale de consecință, a respins și cererea reclamantului pârât de obligare a pârâtelor de a-l pune în posesie și de a-i elibera titlul de proprietate pentru această suprafață.
În ceea ce privește cererea de chemare în judecată a altor persoane, precum și capătul de cerere din cererea de intervenție prin care se solicită nulitatea absolută a schițelor denumite plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate cu privire la suprafața de 3,09 ha teren pădure ce poartă data de 17 martie 2007 și respectiv din data de 28 iulie 2007, precum și a actelor subsecvente acestora și anume, a procesului verbal de bună vecinătate încheiat la data de 05 ianuarie 2008 pentru suprafața de 3,09 ha pădure din punctul „Valea Ilaia - Valea Țuicii (Culmea Dealului), precum și a planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate pentru suprafața de 2,86 ha teren, pentru cauză imorală și fraudă la lege, reținând că aceste înscrisuri nu reflectă realitatea și au fost redactate și semnate prin fraudă la lege și în mod ilicit de către pârâtul N. C. împreună cu reclamantul C. I. I., instanța le-a respins, deoarece identificarea și măsurarea terenurilor s-a făcut în prezența tuturor vecinilor și a reprezentanților primăriei și au fost analizate și cu ocazia judecării cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._ al acestei instanțe și avute în vedere la pronunțarea sentinței.
Instanța a respins și capătul de cerere din cererea reconvențională și cererea de intervenție, privind nulitatea celor două cereri de reconstituirea dreptului de proprietate înregistrate sub nr. 417 din 07 martie 1991 și respectiv 915 din 16 martie 1991.
În ceea ce privește cererea înregistrată sub nr. 417 din 07 martie 1991, instanța a constatat că, deși numitul Crasandra C. N., nu avea calitatea de moștenitor a defunctului V. I., acest motiv nu duce la nulitatea cererii, deoarece vocația succesorală a acestuia la moștenirea defunctului V. I., trebuia avută în vedere la analizarea cererii depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate și procedat ca atare.
Cu privire la cererea înregistrată sub nr. 915 din 16 martie 1991 reclamantul a arătat că aceasta a fost scrisă și semnată de el, autoarea sa fiind decedată la acea dată, deoarece a considerat că în acest mod se formulează cererea de reconstituirea dreptului de proprietate. Oricum, reclamantul este moștenitorul defunctei Crasandra F., care este mama sa.
În acest context instanța a respins acest capăt de cerere ca fiind lipsit de interes.
În ceea ce privește nulitatea titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie, solicitate în cererea reconvențională și cererea de intervenție, de pârâtă și intervenient, instanța a reținut că în cele două cereri se invocă faptul că cele două comisii au fost induse în eroare de către reclamant la emiterea acestor acte, reclamantul fiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață mai mică de teren.
Instanța a apreciat că cele două comisii aveau obligația de a verifica îndeplinirea cerințelor legale, inclusiv a celor de ordin procedural la validarea reclamantului-pârât.
În acest sens, este de reținut faptul că în cauza Toșcuța și alții contra României (hotărârea din 25 noiembrie 2008) Curtea a reținut că anularea de către instanțele judecătorești a titlurilor de proprietate prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991, motivată de fapte imputabile exclusiv autorităților, fără a se reține vreo culpă în sarcina beneficiarilor și fără a li se acorda alte terenuri sau despăgubiri, constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, chiar și în cazurile în care s-ar dovedi existența unor cauze de interes public care să justifice anularea.
Față de cele reținute a respins și aceste capete din cererea reconvențională și cererea de intervenție.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambele categorii de părți.
Astfel, P. L. E., primar al comunei Vulturești și C. L. de Fond Funciar Vulturești au criticat sentința pentru următoarele considerente:
- instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, nu a manifestat rol activ, nefiind preocupată să analizeze actele și lucrările dosarului, nu a argumentat pentru ce temei a respins probele solicitate, respectiv martori și expertiza de specialitate și nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 225 C. față de lipsa reclamantului la interogatoriu;
- prima instanță a reținut o situație de fapt eronată, ajungând, astfel, la o concluzie eronată și nu se pronunță pe nelegalitatea schițelor de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, a procesului verbal de bună vecinătate din 5.01.2008, precum și a planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate de 2, 86 ha;
- nu s-a avut în vedere că reclamantul nu este persoană îndreptățită la reconstituirea unei suprafețe de teren mai mari de teren decât cea deținută anterior, nefiind avute în vedere BAP – ul din 1948 și actul de partaj din 1944, dar și că titlul de proprietate al acestuia și ale autorilor săi au foste emise în mod nelegal, printre altele, prin falsificarea semnăturilor autorilor, aspecte care rezultau și din efectuarea expertizei ce nu a fost încuviințată.
Reclamantul a invocat în recursul său faptul că, în mod greșit, prima instanță a refuzat să-i încuviințeze proba cu expertiza de specialitate pentru a stabili cu exactitate dacă terenurile din procesul verbal de punere în posesie nr. 17/2007 se suprapun peste terenurile din titlul de proprietate al mamei sale; este străină de natura cauzei motivarea instanței care arată că anularea în parte a hotărârii 178/2007 a avut loc prin sentința civilă nr. 887/2008, deoarece această validare vizează cu totul alte suprafețe ce nu au nicio legătură cu cele 1, 16 ha din procesul verbal de punere în posesie 17/2007; tot o interpretare greșită este și aceea că numai terții vătămați în drepturile lor pot să formuleze o astfel de acțiune; greșit s-a respins capătul de cerere privind anularea tranzacției încheiată cu fostul primar, în sensul că acesta ar fi fost soluționat prin sentința civilă nr. 1164/2008, întrucât s-a solicitat anularea tranzacției ca efect al anulării procesului verbal de punere în posesie 17/2007.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 304 ind. 1 C., tribunalul constată următoarele:
Recursul declarat de către petent nu poate fi admis.
Soluția pronunțată de către prima instanță în ceea ce îl privește este cea legală.
Astfel, s-a invocat ca un prim motiv de recurs faptul că, în mod greșit, a fost respinsă proba cu expertiza de specialitate topo pentru identificarea terenurilor în litigiu.
Acesta nu este întemeiat. Prima instanță a respins în mod corect încuviințarea și administrarea acestei probe, ca, de altfel, și a probei testimoniale solicitată de către intimați, întrucât, în fața instanței de judecată, s-a ridicat dezlegarea unei probleme de drept, respectiv a legalității emiterii titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie ce vizau terenurile în litigiu, aspect ce intră în competența de soluționare exclusivă a instanței de judecată, experții și martorii neputându-se substitui acesteia.
Referitor la anularea hotărârii de validare nr. 178/2007, în mod corect, s-a reținut că aceasta a fost analizată în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 887/14.04.2008 pronunțată în dosarul nr._, astfel că nu mai poate fi repusă în discuție, întrucât s-ar încălca puterea de lucru judecat.
Cât privește motivarea instanței de fond referitoare la faptul că numai persoanele îndreptățite și nu terții pot formula o acțiune în anularea hotărârii de validare, tribunalul constată că, într-adevăr, aceasta nu ține cont de dispozițiile art. 63 din legea 18/1991 R, însă, acest motiv nu schimbă cu nimic soluția primei instanțe, deoarece aceasta s-a pronunțat pe cererea de anulare a hotărârii de validare, reținând și această motivare într-un subsidiar.
Referitor la ultimul motiv de recurs, ce privește respingerea capătului de cerere privind anularea tranzacției, ce a fost materializată prin procesul verbal de punere în posesie nr. 143/10.02.2009 (f. 23, dosar recurs), iar nu prin procesul verbal nr. 17/2007 invocat de către recurent, la dosar nu s-a făcut dovada vreunei cauze de nulitate din cele prevăzute de art. 1712 și urm. Cciv. în vigoare la momentul încheierii acesteia.
În legătură cu recursul pârâtei C. L. de Fond Funciar Vulturești și al intervenientului, tribunalul reține următoarele:
Primul motiv ce vizează greșita respingere a instanței de fond a probelor testimoniale și cu expertiza de specialitate, nu poate fi admis pentru considerentele expuse în cercetarea primului motiv de recurs al petentului.
Al doilea motiv, referitor la nepronunțarea primei instanțe asupra nelegalității schițelor de amplasament și delimitare a corpului de proprietate cu privire la suprafața de 3, 09 ha, a procesului verbal de bună vecinătate din 5.01.2008, precum și a planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate de 2, 86 ha, tribunalul reține că aceste înscrisuri nu intră în categoria celor prevăzute de legiuitor pentru a fi anulate în procedura specială prevăzută de legile fondului funciar, fiind doar simple mijloace de probă asupra cărora instanța este liberă să dispună.
În ceea ce privește, însă, ultimul motiv de recurs, referitor la neîndreptățirea petentului și a autorilor săi la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în litigiu, ce determină anularea titlurilor de proprietate ale acestora, dar și a proceselor verbale de punere în posesie din 1993 și 2007, tribunalul reține că acesta este întemeiat (pentru procesele verbale de punere în posesie din 2009 și 2010 ce vizează suprafața de 3, 75 ha, există sentința civilă nr. 887/2008, irevocabilă, care nu mai poate fi pusă în discuție, aceste acte fiind emise în baza acestei hotărâri).
Astfel, s-a invocat de către prima instanță că nu se poate proceda la anularea actelor sus menționate, întrucât s-ar încălca jurisprudența CEDO, respectiv cele statuate prin cauza Toșcuța și alții contra României (emiterea titlurilor de proprietate în mod nelegal se datorează culpei exclusive a autorităților, nu și a beneficiarilor).
Tribunalul reține că, în speță, nu este aplicabilă cauza Toșcuța, ci cele statuate prin cauza E. și M. T. contra România. Astfel, în motivarea deciziei de inadmisibilitate în cauza sus menționată, decizie din 12.01.2010, s-a reținut că se poate constata nulitatea unui titlu de proprietate emis în temeiul legii 18/1991 în situația în care există o culpă a beneficiarilor.
Or, în litigiu, după cum se va arăta, petentul este cel care a indus în eroare autoritățile obținând emiterea unor titluri de proprietate pentru suprafețe de teren pentru care nu era îndreptățit.
În argumentarea acestei afirmații, tribunalul reține că, potrivit certificatului de naștere . nr._ (f. 125, dosar fond), petentul, C. I., este fiul lui C. I. și C. F., iar conform certificatului de deces de la fila 159, dosar fond, C. (C.) F. a avut ca părinți adoptivi pe V. I. și Evdochia.
Prin actul de partaj voluntar nr. 4/1944 (f. 106, dosar fond), petentul, împreună cu sora, Evdochia C., au dobândit dreptul de proprietate asupra mai multor terenuri, printre care și asupra a 2,16 ha, pădure în punctele Dealul Văii și Bolda Valea Baicului. Conform BAP – ului din 1948, V. I., bunicul petentului, a deținut în ., județul Muscel suprafața de 0, 3 ha pădure.
Așadar, însumând suprafețele de pădure la care era îndreptățit petentul, în nume propriu și de pe urma bunicului său, conform actului de partaj din 1944 și BAP – ului din 1948, rezultă 2, 46 ha (Evdochia C. neavând moștenitori).
Or, prin cererea nr. 416/7.03.1991 (f. 110, dosar fond), acesta a solicitat, în nume propriu, și a fost validat prin HCJ 15/1991 (f. 164), în mod corect, cu suprafața de 1 ha pentru care i-a și fost emis titlul de proprietate nr._/24.08.1991 (f. 90). Prin cererea nr. 3/15.08.2005 (f. 111) formulează o solicitare, tot în nume propriu, pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de 2, 16 din actul de partaj din 1944, fiind validat, prin HCJ 178/2007, pentru diferența de 1, 16 ha (f. 138, 139). Prin aceeași hotărâre a fost respinsă contestația formulată de către petent împotriva propunerii de invalidare făcută de comisia locală la solicitarea petentului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 2, 4 ha de la bunicul său și 1, 93 ha dobândit cu sora sa Evdochia.
Însă, sentința civilă nr. 887/2008, irevocabilă prin nerecurare (f. 62 – 64), a anulat parțial HCJ 178/2007 și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru petent pentru suprafața totală de 3, 75 ha, teren cu vegetație forestieră provenit în modalitatea sus menționată, astfel că s-a ajuns ca acesta să fie validat cu o suprafață cu care era nu îndreptățit.
Dar, având în vedere că sentința sus arătată are putere de lucru judecat, cele statuate în dispozitivul acesteia nu mai pot fi repuse în discuție, la acest moment urmând și putând fi analizate, prin prisma, cauzei E. și M. T. contra României, titlurile de proprietate emise pe numele autorilor C. F. și N., dar și procesele verbale din 1993 și cel din 2007 care nu au făcut obiectul vreunei alte judecăți.
Referitor la titlul de proprietate nr._/15.12.1993, pe numele C. F. (f. 27), tribunalul reține că acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. III lit. a pct. i din legea 169/1997 R, întrucât, potrivit certificatului de deces de la fila 159, aceasta era decedată la momentul apariției legii 18/1991 (la 24.02.1990 a decedat, iar legea a intrat în vigoare în februarie 1991).
Ba mai mult, cererea formulată pe numele acesteia, cu nr. 915/16.03.1991 (f. 99), este redactată și semnată de către petentul C. I., astfel cum acesta recunoaște prin interogatoriul administrat la fila 190. Or, conform art. 8 alin. 2 din legea 18/1991, forma inițială, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora,…. stabilirea dreptului de proprietate făcându-se la cerere. Textul art. 8 este dezvoltat de art. 15 din HG 131/1991 care arată că stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor.
În cauză, așa cum s-a arătat, autorul era decedat, iar cererea a fost formulată în numele acestuia, iar nu în calitate de moștenitor conform dispozițiilor legale. Pe de altă parte, la dosar nu s-a făcut dovada că numita C. F. a figurat în registrul agricol anterior anului 1990 cu vreo suprafață de pădure. Singurul teren de care putea să beneficieze, nu în nume propriu, ci în calitate de succesor al lui V. I., este cel de 0, 3 ha, pădure, prevăzut în BAP – ul din 1948, iar nu de 2, 42 cât a arătat în cerere, deoarece aceasta provenea dintr-o mențiune făcută într-un regulament de exploatare din anul 1937, anterior anului 1948. Ba mai mult, pentru terenul din titlu său de proprietate s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate prin sentința civilă nr. 887/2008, irevocabilă.
În ceea ce privește titlul de proprietate nr._/24.08.1993, dar și procesele verbale de punere în posesie fără număr din data de 11.04.1993, pentru suprafața de 1 ha (f. 175, 177), emise pe numele C. N., și acestea sunt lovite de nulitate în temeiul acelorași dispoziții legale sus menționate, întrucât, sus numitul nu avea calitatea de succesibil al lui Vociulescu I., calitate pe care a deținut-o soția sa.
Este adevărat că numitul C. N. a moștenit-o pe soția sa și, astfel, și drepturile acesteia din moștenirea tatălui său, V. N., însă, așa cum s-a reținut, C. F. nu este persoană îndreptățită la reconstituire, decedând anterior apariției legii fondului funciar.
În ceea ce privește procesul verbal de punere în posesie nr. 17/2007 (f. 5), tribunalul reține că a fost emis pentru o suprafață pentru care petentul nu era îndreptățit, acestuia fiindu-i deja recunoscut dreptul de proprietate, irevocabil, prin sentința nr. 887/2008 (f. 63), pe o suprafață de 3, 75 ha, cu mult peste ceea ce i se cuvenea.
Față de toate considerentele expuse, în baza art. 312 C., recursul petentului va fi respins, iar recursul celorlalte părți admis, urmând ca sentința să fie modificată în parte, în sensul că vor fi admise în parte cererea reconvențională și cererea de intervenție și, în baza art. III lit. a pct. i din legea 169/1997 R, constatată nulitatea absolută a T.P.nr._/24.08.1993 emis pe numele C. N., a T.P. nr._/15.12.1993 emis pe numele C. F., a proceselor-verbale de punere în posesie fără număr din 11.04.1993, pentru suprafețele de 9400 m.p., respectiv 600 m.p. din . Muerii" și "Valea Unchiașului" și a procesului-verbal nr. 17/25.10.2007.
Va fi menținută în rest sentința.
Referitor la acordarea cheltuielilor de judecată, se constată că, la dosar, atât în fond, cât și în recurs, lipsesc dovezile efectuării unor astfel de cheltuieli de către recurenții CLFF și intervenient, motiv pentru care cererile acestora formulate în acest sens vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către petentul C. I..
Admite recursul C. L. DE FOND FUNCIAR VULTUREȘTI și al intervenientului P. L. E. împotriva sentinței civile nr. 913/23.04.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în prezenta cauză, intimați fiind C. I., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ ȘI N. C..
Modifică sentința în parte, în sensul că admite în parte cererea reconvențională și cererea de intervenție.
Constată nulitatea absolută a T.P. nr._/24.08.1993 emis pe numele C. N., a T.P. nr._/15.12.1993 emis pe numele C. F., a proceselor-verbale de punere în posesie fără număr din 11.04.1993, pentru suprafețele de 9400 m.p., respectiv 600 m.p. din . Muerii" și "Valea Unchiașului" și a procesului-verbal nr. 17/25.10.2007.
Menține în rest sentința.
Respinge cererile recurenților CLFF și intervenientului de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Decembrie 2013.
Președinte, E. M. C. | Judecător, V. T. | Judecător, E. A. |
Grefier, E. R. |
E.A. 23 ianuarie 2014/2 ex
Jud. fond: V. N.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1250/2013. Tribunalul ARGEŞ | Cereri. Decizia nr. 2857/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
