Contestaţie la executare. Decizia nr. 2584/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2584/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 5966/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 2584
Ședința publică din 13.11.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. T.
JUDECĂTOR: A. M.
JUDECĂTOR: D. G. N.
GREFIER: E. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-contestatori D. I. și D. V., împotriva sentinței civile nr. 1005 din data de 01.02.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator D. M. și intimații B. F. E. și C. R. D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-contestator D. I., prin avocat D. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 aflată la fila 6/dosar, recurenta-constestoare D. V., personal și asistată de avocat D. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 aflată la fila 6/dosar și intimatul-constestator D. M., personal, lipsă fiind intimații B. F. E. și C. R. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Din oficiu instanța dispune îndreptarea citativului, în sensul că nu va mai fi citat intimatul B. F. E. întrucât acesta nu are calitate procesuală în cauză. Constată că procedura de citare cu recurenta-constestatoare D. V. este acoperită prin prezența personală a acesteia și asistată de avocat D. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 aflată la fila 6/dosar.
Instanța constată că taxa de timbru în cuantum de 100 lei a fost achitată în mod corect conform chitanței nr._/20.02.2013 aflată la fila 8/dosar întrucât în din eroare s-a stabilit taxă de timbru de 114 lei deși corect era 94 lei.
Recurenții-contestatori, prin avocat depun la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei conform chitanței nr. 9799/11.11.2013 așa cum au fost citați în cauză însă dat fiind aspectele relatate mai sus solicită restituirea taxei judiciare de timbru achitată din eroare.
Având în vedere că din eroare s-a stabilit taxă de timbru de 114 lei deși corect era 94 lei, instanța restituie recurenților-contestatori taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei achitată conform chitanței nr. 9799/11.11.2013.
La interpelarea instanței, recurenții-constestatori, prin avocat arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul pe probe.
Recurenții-contestatori, prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Asupra probei solicitată de recurenții-constestatori, prin avocat, respectiv proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, putând duce la dezlegarea pricinii, în temeiul art. 305 Cod Procedură Civilă, o încuviințează.
Recurenții-contestatori, prin avocat depun la dosarul cauzei în copie, înscrisuri pentru a face dovada înființării popririi de către B. F. E..
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenții-contestatori, prin avocat solicită admiterea recursului și în consecință modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii contestației motivat de faptul că nu se datorează nici o sumă de bani creditoarei C. D.. Arată că, probabil, ceea ce a generat această executare silită nu s-a observat faptul că, instanța de fond a reținut o sumă de 44 milioane ca fiind îmbunătățiri la casa bătrânească a părinților lui D. M., această chestiune fiind reglementată prin atribuirea în lotul fiului lor a acelei creanțe.
Cu ocazia lotizării în lotul lui D. M., fiul, a fost stabilită această creanță și în consecință nu se mai pune problema despăgubirii, instanța de fond procedând în mod corect.
În consecință, recurenții-contestatori, prin avocat solicită admiterea recursului cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar precum și în onorariul de apărător conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei
În temeiul art. 150 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat de recurenții-contestatori D. I. și D. V., împotriva sentinței civile nr. 1005 din data de 01.02.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 04.04.2012 sub nr._ reclamanții D. I., D. V., D. M. au solicitat instanței în contradictoriu cu intimații B. F. E. și C. R. D., anularea formelor de executare începute în dosarul nr. 898/2012 și suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii s-a arătat că, prin sentința civilă nr. 508/2010 pronunțata de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 2105._ contestatorii au fost obligați la plata unei sulte reprezentând cota parte debit având ca obiect partaj de bunuri comune.
Contestatorii au fost obligați la plata următoarelor sume: D. I. – 2724,99 lei; D. V.-2724,99 lei, iar D. M.- 4190,6 lei reprezentând 60 % din valoarea lotului I, 2724,99 lei cu titlul de sulta, 4407 lei datorii comune reactualizate, 2538 lei cheltuieli de judecata + cheltuieli de executare și 200 lei contravaloare ficus.
Contestatorul D. M. fost obligat la plata anumitor sume de bani ca rezultat al partajării bunurilor cu numita C. – R. D. .
Solicita admiterea contestației la executare, cu cheltuieli de judecata.
Cererea nu a fost motivata în drept.
La data de 22.05.2012 pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației la executare și menținerea formelor de executare deoarece titlul executoriu este valabil și este investit cu formulă executorie.
În titlul executoriu s-a prevăzut obligația contestatorilor de a plăti sumele care au fost reținute de instanța deoarece nu au înțeles să-și execute obligația de bunăvoie și se opun acestei executări.
La dosar s-au depus înscrisuri și s-a atașat dosarul de executare nr. 898/2012 al B. F. E..
Prin sentința civilă nr. 1005 din data de 01.02.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești a respins contestația formulată de contestatorii D. I. și D. V., și D. M., în contradictoriu cu intimații B. F. E., și C. R. D..
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că,contestatorii au fost obligați la plata sumelor prevăzute în titlul executoriu- sentința civilă nr. 508/2010 rămasa definitivă prin decizia civilă nr. 335/2010 a Tribunalului Județean O..
Titlul executoriu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 371 ind. 1 C.pr.civ. iar motivele invocate de aceștia sunt neîntemeiate întrucât aveau posibilitatea să-și precizeze punctul de vedere la soluționarea pe fond a dosarului unde erau părți.
Executarea silita începută în baza titlului executoriu prin emiterea somației, titlul executoriu fiind valabil și investit cu formulă executorie din care rezulta ca actele de executare sunt legale și temeinice raporta la dispozițiile legale invocate motiv pentru care instanța a respins contestația formulată.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs contestatorii D. I. ȘI D. V.,recurs înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș la data de 20.05.2013 sub nr._, ssutinindu-se ca sentința este nelegală și netemeinică fiind pronunțată cu aplicarea ori interpretarea greșită a legii motiv de recurs prev. de art. 304 pct.9 C.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 508/27.01.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin respingerea recursului promovat acesteia, s-a dispus partajarea bunurilor realizate în timpul căsătoriei lor de către fiul recurenților, D. M. și fosta sa soție, R. D., devenită ulterior C..
În ceea ce privește pe recurenți, aceștia au avut calitatea de pârâți reclamanți în cauza respectivă, fiind terți față de raporturile juridice născute între fiul acestora și fosta sa soție în timpul căsătoriei lor în ceea ce privește comunitatea lor de bunuri, prin sentința de mai sus, fiind obligată R. D. la plata către recurenți a sumei de 85 lei cheltuieli de judecată.
Executarea silită pornită și desfășurată împotriva recurenților se constituie ca un abuz evident al executorului judecătoresc, iar instanța de fond a ignorat acest aspect esențial, potrivit căruia împotriva recurenților nu a existat și nu există vreun titlu executor reprezentat de o sentință civilă prin care să fi fost obligați la efectuarea vreunei plăți creditoarei.
Se mai arata ca prin întocmirea formelor de executare silită împotriva recurenților ,somația de plată, procesul verbal de cheltuieli de executare silit, adresa de înființare a popririi, executorul judecătoresc a adăugat nepermis la titlul executor invocat, situația de natură să conducă instanța, în mod firesc la soluția admiterii prezentei contestații și a recursului în cauza de față .
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate,văzând și disp.art.304 ind. 1 C.pr.civ. în raport de actele și lucrările dosarului,tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
Tribunalul constată că prin prezenta cerere de chemare în judecată (contestație la executare) se contestă formele de executare începute în dosarul de executare nr. 298/2011 al B. F. E. față de cei trei contestatori.
Instanța de fond a procedat la respingerea în integralitate a contestației la executare formulată, iar calea de atac a recursului s-a exercitat de către recurenții D. I. și D. V. prin urmare față de contestatorul D. M., hotărârea judecătorească a intrat în putere de lucru judecat .
Tribunalul constată că executarea silită se realizează față de recurenți în temeiul sentinței civile nr. 508/27.01.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, definitivă prin respingerea recursului care nu constată vreo obligație de plată a unui drept de creanță față de cei doi contestatori D. I. și D. V. .
Prin sentința civilă nr. 508/27.01.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin respingerea recursului promovat acesteia, s-a dispus partajarea bunurilor realizate în timpul căsătoriei lor de către fiul recurenților, D. M. și fosta sa soție, R. D., devenită ulterior C.. În lotul nr. 1 atribuit reclamantei - pârâte din acel dosar, R. D. au fost atribuite bunuri în valoare totală de 12.365,58 lei, iar în această valoare au fost incluse unele bunuri mobile, în natură, precum și sulta în sumă de 8174,98 lei pe care fostul său soț, D. M. a fost obligat să o plătească acesteia .
În lotul nr. 2 atribuit fiului părților ,D. M., au fost atribuite mai multe bunuri reprezentând contravaloarea dreptului de creanță pe care foștii soți l-ar fi avut împotriva acestora ca urmare a realizării în timpul căsătoriei lor a unor lucruri la imobilul proprietatea acestora din ..A fost obligat acesta să-i plătească fostei sale soții suma de 8174,98 lei cu titlu de sultă ,precum și să-i restituie acesteia un ficus, bun propriu al acesteia sau contravaloarea acestuia în sumă de 200 lei .A mai fost obligat aacest pirit la plata către fosta sa soție a sumei de 4407 lei reprezentând contravaloare bunuri comune, precum și la plata sumei de 2538 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Totodată, prin această hotărâre judecătorească dreptul de creanță al soților față de pârâții reclamanți D. I. și D. V. s-a inclus în lotul doi atribuit pârâtului reclamant D. M. și a stat la baza calcului sultei .
Rezultă așadar că potrivit acestei hotărâri judecătorești, cei doi recurenți nu au calitatea de debitori față de intimata R. D. și astfel în mod greșit s-a pornit executarea silită față de aceștia, iar în conformitate cu art. 399 C.pr.civ. se va admite recursul, se vor anula actele de executare față de cei doi contestatori din dosarul de executare nr. 898/2011.
În raport de disp.art. 274 C.pr.civ. va obliga intimata C. la plata către recurenți a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții-contestatori D. I. ȘI D. V., împotriva sentinței civile nr. 1005 din data de 01.02.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator D. M. și intimații B. F. E. ȘI C. R. D..
Modifică în parte sentința, în sensul că admite contestația la executare formulată de constestatorii D. I. și V..
Anulează în parte actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 898/2011 al B. F., în ceea ce privește pe contestatorii D. I. și V..
Menține în rest sentința.
Obligă intimata C. la plata către recurenți a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2013
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
V. T. A. M. D. G. N.
GREFIER,
E. N.
Red. G.D.N.
Tehn D.T./GDN/ 3 ex.
03.12.2013
Jud fond F.V.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1862/2013. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1061/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
