Contestaţie la executare. Decizia nr. 1512/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1512/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 8144/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 1512/2013
Ședința publică de la 05 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE
Judecător V. T.
Judecător E. A.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul formulat de contestatoarea P. G., împotriva sentinței civile nr._ din data de 28.11.2012 pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. F. C. și C. J. DE PENSII ARGES, având ca obiect „contestație la executare + susp. exec.”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 29 Mai 2013, susținerile părtilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată și care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față ;
Constată că,prin acțiunea înregistrată sub nr._ contestatoarea P. G. în contradictoriu cu intimata Ș. (fostă M.) F. C. și terțul poprit C. Județeană de Pensii Argeș a formulat contestație la executare împotriva executării silite din dosarul de executare nr._ al B.E.J. N. A. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea popririi înființate asupra pensiei lunare pe care o încasează de la casa Județeană de Pensii Argeș, precum și acelorlalte acte de executare din dosarul de executare; repunerea părților în situația anterioară în sensul obligării intimatei la restituirea sumelor încasate de la terțul poprit; suspendarea executării silite prin poprire până la soluționarea contestației, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației la executare a arătat că la data primirii pensiei aferente lunii martie 2012 a constatat că a fost diminuat cuantumul acesteia cu 232 lei, fără a i se aduce la cunoștință în prealabil luarea unei măsuri în acest sens împotriva sa.
A mai arătat că a solicitat terțului poprit să-i comunice semnificația reținerii sumei de 232 lei, iar prin adresa nr._/26.03.2012 comunicată la date de 28.03.2012 i s-a adus la cunoștință faptul că intimata creditoare a solicitat înființarea popririi asupra pensiei sale în vederea recuperării unei creanțe în sumă de 23.164 lei, poprirea fiind înființată în baza adresei nr._/09.02.2012 emise de B.E.J. N. A. G..
A precizat contestatoarea că poprirea este nelegal înființată în condițiile în care ea nu datorează intimatei creditoare o asemenea sumă, cu atât mai mult cu cât aceasta a mia primit de la fiica sa, P. G. o sumă de peste 5.000 euro.
În drept, și-a întemeiat contestația la executare pe disp. art.399 Cod proc. civ., art.452 și urm. Cod proc. civ.
Prin sentința civilă nr._ din data de 28.11.2012 pronunțată de Judecatoria P. s-au respins excepțiile invocate.
S-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea P. G., în contradictoriu cu intimații S. F. C., și C. J. DE PENSII ARGES,
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.10.039/21.07.1999 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr.14.922/1998 (filele 41-42) s-a început executarea silită, la cererea creditorilor M. R. P. și M. F. C. (fila 43), formându-se astfel dosarul de executare silită nr.936/2001.
În cadrul dosarului de executare s-a emis somația din 06.06.2001 (fila 48), la 14.06.2001 s-a încheiat procesul-verbal de la fila 64, la 20.08.2001.
Prin sentința civilă nr.4760/22.11.2005 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.6150/2005 (filele 77-78) s-a respins contestația la executare.
În ceea ce privește motivele invocate în cadrul prezentei contestații la executare, instanța constată că se contestă adresa de înființare a popririi din data de 07.02.2012 precum și celelalte acte de executare, însă instanța apreciază că în raport de data depunerii contestației la executare, respectiv 12.04.2012 (data poștei –fila 9), nu pot fi supuse analizei în prezenta contestație decât actele de executare ulterioare depunerii contestației, iar nu și cele anterioare emiterii adresei de înființare a popririi, în raport de disp. art. 399 Cod proc. civ. raportat la art.401 alin.(1) Cod proc. civ.
Mai mult decât atât, instanța a constatat că chiar în ipoteza în care contestatoarea a solicitat cu titlu generic ,,anularea celorlalte acte de executare silită efectuate în dosarul de executare silită”, instanța nu poate supune analizei legalitatea actelor de executare care au fost analizate prin contestațiile la executare anterior formulate și în privința cărora sunt depuse la dosar hotărârile pronunțate (filele 173-175 și 77-78, fila 91).
S-a constatat însă că prin concluziile scrise depuse la dosar, contestatoarea raportează excepția perimării la data de 14.01.2011 când pretinde că i-a fost comunicată somația fila 429.
La data de 27.04.2011 creditorii au formulat cerere de continuare a executării silite (fila 466)
Din adresa depusă al fila 434 din dosar reiese că la data de 12.05.2011 i s-a comunicat să se prezinte în data de 24.05.2011 la BE.J. N. A..
Adresa mai sus menționată i-a fost comunicată la 17.05.2011, conform dovezii de la fila 433.
La data de 26.10.2011 creditorii au solicitat continuarea executării conform cererii depuse la fila 469.
La data de 15.11.2011 creditoarea a solicitat numirea unui expert contabil (fila 473).
La data de 07.02.2012 s-a emis adresa de înființare a popririi (fila 435).
Potrivit disp. art.389 Cod proc. civ., ,,dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept...”
În cauză s-a constatat că între actele de executare efectuate ulterior datei de 14.01.2011 (la care face referire contestatoarea) nu a trecut termenul de 6 luni de la data îndeplinirii vreunui act de executare fără a fi urmat de alte acte de urmărire, aspect care rezultă din înscrisurile la care s-a făcut referire mai sus, astfel că excepția perimării este neîntemeiată, fiind respinsă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, raportat la perioada 07.02._12 invocată de contestatoare, instanța a constatat că din înscrisul depus la fila 169 din dosar reiese că la data de 15.06.2009 creditoarea M. F. a solicitat declanșarea urmăririi silite imobiliare (fila 169) împotriva debitoarei P. G..
Prin încheierea din 22.06.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ s-a admis cererea de încuviințare a executării silite (fila 179 și 181).
La data de 17.07.2009 contestatoarea a fost somată să se prezinte la data de 23.07.2009 la imobilul casă din ., jud. Argeș.
La data de 23.07.2009 s-a întocmit procesul-verbal de la fila 176, comunicat contestatoarei la data de 30.07.2009, conform dovezii de la fila 185.
La data de 24.09.2009 contestatoarea o fost invitată să se prezinte la B.E.J. N. A. G. la data de 05.10.2009, pentru fixare preț imobil (fila 194).
La data de 21.10.2009 s-a solicitat delegarea unui expert (fila 204).
La data de 26.01.2010 s-a depus raportul de expertiză de la filele 210-214 din dosar.
La data de 27.04.2011 prin cererea depusă la fila 466 creditorii au solicitat continuarea executării silite.
La data de 21.05.2010 creditorii au depus cererea de la fila 216 prin care au solicitat continuarea executării.
La data de 15.10.2010 s-au emis adresele de înființare a popririi de la filele 252-278, debitoarea fiind înștiințată conform adresei de la fila 251, contestatoarei fiindu-i comunicată la data de 04.11.2010, potrivit dovezii de primire de la fila 356.
La data de 15.10.2010 s-a încheiat procesul-verbal de la fila 282.
La data de 14.01.2011 s-a emis somația de la fila 426, comunicată contestatoarei la data de 17.05.2011 (fila 433).
La data de 12.05.2011 s-a emis adresa de la fila 434, prin care contestatoarea din prezenta cauză a fost invitată să se prezinte la data de 24.05.2011 la B.E.J. N. A..
La aceeași dată, s-a emis somația de la fila 465 din dosar.
La data de 26.10.2011 creditorii au solicitat continuarea executării silite, conform cererii depuse la fila 469 din dosar.
La data de 15.11.2011 creditoarea a solicitat numirea unui expert contabil, conform cererii de la fila 473.
La data de 17.11.2011 s-a întocmit raportul de expertiză depus la filele 503-504.
La data de 07.02.2012 s-a emis adresa de înființare a popririi depusă la fila 468 din dosar, iar potrivit adresei de la fila 467, contestatoarea a fost înștiințată despre înființarea popririi.
Potrivit disp. art.405 ind.2 alin.(1) Cod proc. civ., cursul prescripției se întrerupe ... pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condițiile art.371 ind.6 Cod proc. civ.
Prin cererea depusă la fila 543 din dosar rezultă că debitoarele au depus recipisa de consemnare nr._/1/01.04.2010, precizând că această recipisă atestă consemnarea de către ele a sumei de 7.786 lei, ceea ce echivalează cu o recunoaștere a datoriei.
Conform disp. art.405 ind.2 alin.(1) Cod proc. civ. ,,cursul prescripției se întrerupe pe data ...recunoașterii în orice mod a datoriei...”.
Disp. art.405 ind.2 alin.(2) Cod proc. civ., prevăd că: ,,după întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție”.
În raport de cele prezentate, instanța a apreciat că și excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită este neîntemeiată, fiind respinsă.
Raportat la motivul invocat în cadrul contestației la executare, referitor la faptul că nu i s-a comunicat anterior diminuării pensiei adresa de poprire, instanța apreciază că acest motiv este neîntemeiat raportat la disp. art.454 alin.(1) Cod proc. civ., potrivit căruia ,,poprirea se înființează fără somație”.
Referitor la motivul privind cuantumul reținerii, instanța a apreciat că și acest motiv este neîntemeiat, în condițiile în care din înscrisul depus la fila 5 din dosar reiese că, cuantumul total al pensiei contestatoarei este de 696 lei, din care i s-a reținut suma de 232 lei, rămânând de plată suma de 464 lei.
Or, în condițiile în care disp. art.409 alin.(1) Cod proc. civ. prevăd că ,,salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în acdrul asigurărilor sociale precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului ... pot fi urmărite ... – până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii”, iar contestatoarea nu a făcut dovada faptului că reținerea a fost de ½ cum a încercat să susțină, instanța apreciază că și acest motiv este neîntemeiat, cu atât mai mult cu cât un calcul matematic simplu demonstrează că suma reținută de 232 lei reprezintă 1/3 din venitul debitoarei.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a respins contestația la executare.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs contestatoarea P. G., recurs înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș la data de 25.02.2012 sub nr._ .
In motivarea recursului se arata ca sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică fiind pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii motiv prev. de art. 304 pct.9 C.pr.civ.
Se mai arata ca instanța de fond a respins ca nefondate excepțiile perimării executării silire și prescripției dreptului de a cere executarea silită,excepții pe care le-a considerat greșit ca fiind neîntemeiate, aceasta avea obligația legală de a verifica actele de executare silită efectuate împotriva contestatoare și de a constata dacă între aceste acte de executare silită s-a scurs vreo perioadă mai mare de 6 luni.
Semai sustine ca somația de la fila 429/14.01.2011 nu poate produce vreun efecte atâta timp cât, în realitate această somație nu i-a fost niciodată comunicată, iar adresa de la fila 434/12.05.2011 nu poate constituit un act de executare silită în concepția legiuitorului ,neavând efect întreruptiv al cursului perimării sau al prescripției executării silite.
Se mai invoca ca instanța trebuia să verifice existența și cuprinsul oricărui act de executare silită întocmit legal de executor anterior datei de 14.01.2011, iar sentința instanței de fond este greșită în condițiile în care a fost luată în calcul ca valabilă cererea de continuare a executării silite de la fila 466 ,cerere datată ca fiind întocmită la 27.04.2011, dar fără a exista mențiunea executorului judecătoresc pe această cerere în ceea ce privește data depunerii sau primirii pretinsei cereri .
Instanța de fond a considerat greșit că depunerea sumei de 7786 lei menționată în recipisa emisă de CEC Pitești nr._/01.10.2010 fila 543 ar reprezenta o recunoaștere a datoriei de către contestatare.
Suma a fost depusă de fiica contestatoarei, P. G., iar pe de altă parte nu se află în fața unei veritabile recunoașteri de datorie în condițiile în care era deja începută executarea silită a creanței respective, iar suma consemnată la CEC era singura menționată în somația de plată înscrisă în cartea funciară, nefiind vorba de alte sume în afara celei de 8876 lei .
Se pretinde că instanța i-ar fi comunicat contestatoarei la data de 04.11.2010 adresa de înființare a popririi pentru ca la data de 14.01.2011 să se emită somația de l fila 429 somație care i-a fost comunicată la data de 17.05.2011 (fila 322) conform motivării de la pagina 3 alin. 6 și 8.
De la data de 04.11.2010 și până la 17.05.2011 s-a scurs o perioadă mai mare de 6 luni ,situație în care instanța era obligată să constate perimată executarea silit pornită împotriva contestatoarei.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate,văzând și disp.art. 304 ind. 1 C.pr.civ. tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Criticile ce privesc modalitatea de soluționare a excepției perimării sunt nefondate, indiferent de comunicarea somației către recurentă, având în vedere că executarea silită se realizează prin poprire, iar conform prevederilor art.390 C.pr.civ. ,disp.art. 387 și art. 389 C.pr.civ. ce reglementează cuprinsul somației și perimarea executării silite,perimarea nu se aplică în cazurile în care legea încuviințează executarea fără somație, ori conform art. 454 C.pr.civ. poprirea se înființează fără somație ,prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de a treia persoane arătate la art.452, înștiințându-se despre măsura luată și debitorul .
Rezultă așadar că, la data de 04.11.2010 s-a comunicat recurentei adresa de înființare a popririi, iar somația de la fia 429 a fost comunicată la data de 17.05.2011, iar față de forma de executare rezultă privind poprirea nu are relevanță perioada de timp scursă între cele 2 acte de executare.
Modalitatea de soluționare a exceptiei prescripției dreptului la o acțiune este corectă, pentru că dacă nu a operat perimarea executării silite, iar cererea de executare silită conform art.405 și art. 405 pct. 2 C.pr.civ. formulată în termenul prescripției de 3 ani a dreptului de a cere executarea silit întrerupe termenul de prescripție. Totodată, conform art.405 ind. 2 lit . 2 lit. d C.pr.civ., cursul prescripției se întrerupe pe data îndepliniri în cursul executării silite a unui act de executare silită, iar după întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție .
Oricum depunerea cererii din 27.04.2011 nu are relevanță juridică față de cele menționate anterior, iar conform art. 405 ind.2 C.pr.civ. cursul prescripției se întrerupe doar pe data cererii de reluare a executării silite formulată în cond. art. 371 ind. 6 alin.1, adică în cazurile prev. de art. 371 ind.5 lit. b C.pr.civ. adică atunci când executarea nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri.
Se poate considera că depunerea sumei de 7786 lei menționată în recipisa de plată emisă de CEC nr._/01.10.2010 reprezintă o recunoaștere a datoriei de către recurentă, pentru că este realizată în faza executării silite față de debitoarea recurentă, indiferent cine a făcut plata în numele debitoarei, iar art. 405 ind. 2 lit. a C.pr.civ. arată expres că prescripția se întrerupe pe data îndepliniri de către debitor înainte de începerea executării silite sau în cursul ei, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu, ori plata s-a făcut după începerea executării silite, ceea ce legea prevede expres, iar cererea către executorul judecătoresc pentru plata invocată din data de 01.04.2010 este formulată de ambele debitoare P. G. si P. G..
Pe de alta parte in mod corect instanta de fond s-a raportat in analiza legalitatii a anumitor acte de executare, respectiv s-a constatat ca se contestă adresa de înființare a popririi din data de 07.02.2012 precum și celelalte acte de executare ulterioare, iar în ipoteza în care contestatoarea a solicitat cu titlu generic ,,anularea celorlalte acte de executare silită efectuate în dosarul de executare silită”, instanța nu putea supune analizei legalitatea actelor de executare care au fost analizate prin contestațiile la executare anterior formulate și în privința cărora sunt depuse la dosar hotărârile pronunțate fiind incalcat principiul autoritatii de lucru judecat oricum in analiza celor doua exceptii s-a facut referire la actele de executare invocate si emise anterior adresei de infiintare a popririi.
In temeiul art. 312 Cpr civ se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de contestatoarea P. G., împotriva sentinței civile nr._ din data de 28.11.2012 pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. F. C. și C. J. DE PENSII ARGES .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05 Iunie 2013.
Președinte, G. D. N. | Judecător, V. T. | Judecător, E. A. |
Grefier, G. G. |
Red. G.D.N.
Tehn D.T./ 2 ex
05.07.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 215/2013. Tribunalul ARGEŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 184/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
