Legea 10/2001. Sentința nr. 113/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 113/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 3280/109/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 113/2013
Ședința publică de la 10 Aprilie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE MIHAELA BADEA, judecător
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, acțiunea civilă formulată reclamanții F. D. D., domiciliată în municipiul Pitești, ., județul Argeș, N. M. L., domiciliată în municipiul Pitești, ., ., județul Argeș, F. M. S., cu domiciliul în București, sectorul 1, ., nr.43, ., în contradictoriu cu pârâtul . PRIN LICHIDATOR ., cu sediul în municipiul Pitești, ..A, apt.20, județul Argeș, având ca obiect contestație în bala Legii nr.10/2001.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la 20 03 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 27 03 2013, 03 04 2013 și la data de azi, 10 04 2013, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr.7570/2002 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanta Cheresteni M. F. a chemat în judecată pe pârâta S.C. T. Agropod S.A., solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să fie obligată pârâta să îi restituie în natură imobilele situate în . său B. P., decedat la 10.10.1953.
A arătat reclamanta că, în calitate de moștenitoare, a notificat-o pe pârâtă pentru a-i restitui în natură imobilele ce au fost proprietatea autorului său, deținute fără titlu legal, însă pârâta nu a emis o dispoziție, așa cum prevede Legea nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr.14/13.01.2003 a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea, cu motivarea că doar în situația în care unitatea deținătoare emite o decizie sau dispoziție prin care respinge cererea de restituire în natură a imobilului sau, după caz, face persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, persoana îndreptățită poate ataca în justiție decizia prevăzută la art.24 alin.1, or în speță unitatea deținătoare nu s-a pronunțat în niciun fel asupra cererii formulate de persoana îndreptățită, astfel că aceasta nu se poate adresa direct instanței de judecată, neputând invoca motive de nelegalitate și netemeinicie ale unei decizii care nu există.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr.64/A/24.04.2003 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr.1661/2003, cu motivarea că reclamanta avea la îndemână o acțiune civilă prin care să solicite obligarea pârâtei la emiterea deciziei sau dispoziției motivate, conform art.23 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia nr.6936/13.09.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._/1/2003 a fost admis acest recurs, au fost casate sentința tribunalului și decizia curții de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
În cursul soluționării recursului reclamanta Cheresteni M. F. a decedat, astfel că, în temeiul art.243 pct.1 Cod procedură civilă, au fost introduși în cauză moștenitorii acesteia, F. L. și F. D. D..
În motivarea soluției pronunțate, instanța supremă a reținut că din perspectiva reclamantei, titulară a notificării, procedura prealabilă reglementată de Legea nr.10/2001 a fost îndeplinită, iar refuzul persoanei juridice deținătoare de a soluționa cererea de restituire nu poate fi apreciat ca un impediment legal pentru titularul notificării de a se adresa instanței de judecată pentru valorificarea drepturilor recunoscute de legea specială de reparație, sub pretextul inadmisibilității cererii de chemare în judecată, o asemenea teză contravenind spiritului legii analizate și principiului liberului acces la justiție, consacrat de art.21 din Constituție. Prin nerespectarea termenului de soluționare a notificării, unitatea notificată a acceptat posibilitatea acționării sale în judecată, reclamanta neavând altă posibilitate de soluționare a cererii de restituire, într-un termen rezonabil, cu atât mai mult cu cât în prezenta cauză, prin întâmpinările depuse în apel și recurs, pârâta a susținut în termeni neechivoci faptul că reclamanta nu ar fi îndreptățită la restituirea imobilului (în natură sau prin echivalent), atitudine procesuală care echivalează cu o soluție de respingere a cererii de restituire.
Constatând că instanțele anterioare au soluționat în mod greșit litigiul pe calea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, Înalta Curte a admis recursul, a casat hotărârile și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
Pe rolul acestei ultime instanțe dosarul a fost înregistrat sub nr._ .
La data de 06.03.2003 reclamanții F. D. D. și F. L. au completat și precizat acțiunea, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr.2955/17.12.2003 aparținând S.C. T. A. S.A., în baza art.21 alin.1 și 5 din Legea nr.10/2001, precum și restituirea fructelor civile culese de S.C. T. A. S.A. după punerea în întârziere prin notificare. De asemenea, au precizat că, față de statuarea instanței supreme, acțiunea formulată reprezintă o plângere împotriva soluției de respingere a notificării nr.554/2001 prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului teren și construcție, preluat fără titlu de către stat de la autorul B. P..
Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a petentei Chereșteni M. F., arătând că prin actele depuse la dosarul cauzei aceasta nu a făcut dovada că este moștenitoare a autorului B. P.. Instanța a unit această excepție cu fondul.
Pârâta a invocat și lipsa de obiect a acțiunii, susținând că reclamanta nu a stabilit clar obiectul cererii de investire a instanței, în sensul că a solicitat numai restituirea în natură a bunurilor imobile, pe care nu le-a identificat în parte, iar nu și contravaloarea lor în cazul pieirii obiectului.
Referitor la fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că bunurile imobile a căror restituire în natură se solicită nu sunt deținute de către aceasta, ci de către moștenitorul sezinar B. I. V., fiul autorului B. P. și că o parte din imobilele construcții sunt proprietatea sa, făcând parte din patrimoniul său, așa cum rezultă din înscrisurile atașate la dosarul cauzei, inclusiv din cele privind lichidarea, o parte nu mai există fiind demolate, iar altele aparțin S.C. Marco Polo S.R.L.
Urmare a decesului reclamantului F. L., intervenit la data de 11.06.2009, au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, N. M. L. și F. M. S., în temeiul art.243 pct.1 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.267/14.12.2009 au fost respinse excepțiile invocate de pârâtă.
A fost admisă în parte acțiunea și s-a constatat că reclamanta Chereșteni M. F., prin moștenitorii săi, este îndreptățită la restituirea următoarelor bunuri:
A. în natură: - 70.110 mp teren situat în ., identificat prin raportul de expertiză C. V., pagina 77 si urm.; - magazie materiale (C8 - în schițele experților cauzei, C3 - în documentația cadastrală, fila 163); - casă de locuit (C10 + C11 - în schițele experților, C9 - în documentația cadastrală și documentația din dosarul de lichidare al pârâtei, numită și „sediu fermă și cantină” - fila 272); - bucătărie de vară (C12 - în schițele experților cauzei, C8 - în documentația cadastrală și documentația de lichidare numită și spălător, fila 272);
B. în echivalent (despăgubiri), fiind demolate: - grajd G1 (C7 - în schițele experților cauzei, C6 - în documentația cadastrală, fila 163, și documentația de lichidare, fila 272, denumită magazie concentrate, în prezent înstrăinată); - moară, povarnă, fierăstrău; - construcțiile din planul de încadrare în zonă: G2 + G3 = grajduri, C1+C2 = case de locuit, A2+A3+A4+A5 = anexe gospodărești, toate evaluate în condițiile legii speciale.
A fost obligată pârâtă la plata către reclamanți a sumei de 1.125 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a analizat cu prioritate, în temeiul art.137 Cod procedură civilă, excepțiile invocate de către pârâtă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a notificatoarei Chereșteni M., tribunalul a reținut că aceasta este nepoată de soră a lui B. P., fiind fiica A. I. (căsătorită Chereșteni), sora autorului, așa cum rezultă din Încheierea Judecătoriei de pace mixtă D. a Județului V., din data de 20.03.1947. Autorul B. P. a avut doi copii, B. M. E. și B. I. V., în prezent decedați și fără moștenitori, aspecte confirmate și de către pârâtă în notele de ședință și întâmpinările formulate. În plus, notificatoarea a dovedit calitatea de moștenitoare a autorului B. P. și cu certificatul de moștenitor nr.5/13.01.1998, din care rezultă că este unica moștenitoare cu vocație succesorală concretă, iar acest înscris a fost încheiat înainte de promovarea acțiunii în justiție (nu pro causa) și nu a fost contestat ori infirmat de vreo instanță judecătorească.
A mai reținut tribunalul că reclamanta nu a solicitat decât bunurile ce au făcut parte din averea autorului B. P., iar împrejurarea că pe terenul solicitat expertul a identificat și bunuri construcții care sunt proprietatea pârâtei reprezintă o chestiune care va fi avută în vedere la soluționarea în fond a pricinii, fiind de notorietate că de cele mai multe ori calitatea procesuală presupune în realitate o judecată a însuși fondului cererii cu care a fost învestită instanța.
D. urmare, tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei este neîntemeiată.
Referitor la excepția lipsei de obiect invocată de către pârâtă, tribunalul a reținut că una dintre expertizele efectuate în cauză a stabilit că unele dintre construcțiile aflate pe terenul în litigiu nu se mai regăsesc, fiind demolate, iar pe locul acestora au fost edificate de către pârâtă imobile noi având destinație de depozit etc. Pe de altă parte, a fost considerată ca neîntemeiată apărarea pârâtei în sensul că se încalcă principiul disponibilității prin analizarea posibilității acordării de despăgubiri (în condițiile în care reclamanta nu a solicitat acest lucru), tribunalul reținând că prin probele solicitate reclamanta și-a exprimat opțiunea de restituire prin echivalent. În plus, instanța supremă a mai sancționat o dată rigurozitatea excesivă și rigiditatea cu care instanțele de trimitere au tratat speța atunci când au respins-o pentru chestiuni de formalism pur.
În fine, tribunalul a reținut reaua credință a pârâtei care urmărește paralizarea acțiunii petentei prin invocarea unor aspecte procesuale neîntemeiate, ce echivalează cu intenția de limitare a accesului la justiție și de îngrădire a dreptului părții la un proces echitabil, prevăzut de art.6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
D. urmare, instanța a apreciat ca neîntemeiată excepția lipsei de obiect a acțiunii.
De asemenea, tribunalul a considerat că este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, reținând că din probele administrate a rezultat că unele dintre construcții nu se mai regăsesc pe terenul solicitat, fiind demolate, iar reclamanții au solicitat, prin administrarea de probe ulterioare, repararea suferită prin preluarea abuzivă a imobilelor proprietatea autorului, prin echivalent.
Referitor la fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit extrasului din Tabelul nominal cu proprietarii persoane fizice sau juridice cu proprietăți de 50 ha. sau mai mari din ., emis în copie de Arhivele Naționale, în anul 1945 autorul B. P. a figurat la numărul 22 cu un total de suprafață de teren de 77 ha. și 4000 m.p., din care 53 ha. teren arabil, 10 ha. livezi și 14 ha. și 4000 m.p. fânețe.
Conform extrasului din Borderoul cu actele de preluare a moșiilor expropriate în baza Decretului-lege nr.83/1949, emis în copie de aceleași arhive, la numărul 40 figurează proprietatea autorului B. P. din . de Argeș.
Expertul cauzei, prin transpunerea înscrisurilor de la dosar, a identificat amplasamentul, întinderea și vecinătățile imobilului teren, în suprafață de 70.110 m.p., având ca vecinătăți: N – Consiliul Local Tigveni, S – drum comunal, V – fir vale, E – drum național și a constatat că terenul se află în posesia pârâtei (fila 82).
Tribunalul a înlăturat apărarea pârâtei în sensul că terenul este proprietatea sa conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr.2955/17.12.2003, reținând că actul juridic respectiv, fiind încheiat în timpul judecării prezentei cauze, precum și cele subsecvente, de concesiune, sunt lovite de nulitate absolută conform art.21 alin.1 și 5 din Legea nr.10/2001.
A mai reținut instanța, pe baza expertizei privind construcțiile, că o parte dintre acestea, vechi, aparținând autorului B. P., se află și în prezent pe terenul în litigiu, iar o parte au fost demolate. Altele au fost edificate de pârâta S.C. T. A. S.A. și aparțin acesteia, conform actelor depuse la dosarul cauzei și valorificate în procedura lichidării judiciare.
Pentru teren și pentru construcțiile efectiv amplasate pe acestea, instanța a apreciat că se impune restituirea acestora în natură către reclamanți în baza art.21 din Legea nr.10/2001, în condițiile ineficienței certificatului de atestare emis cu încălcarea dispozițiilor art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001.
Pentru construcțiile care nu se mai găsesc pe terenul în litigiu, fiind demolate, sau care, deși se găsesc, au fost înstrăinate, se impune repararea prin echivalent, conform art.26 din Legea nr.10/2001.
În fine, pentru construcțiile proprietatea pârâtei, reclamanții nu au putut face dovada că ar fi edificate cu materiale provenind de la construcțiile demolate (expertul arătând calitatea și contravaloarea materialelor de construcție înglobate în acestea), motiv pentru care ele nu pot fi retrocedate reclamanților.
Tribunalul a apreciat că cererea privind contravaloarea fructelor civile este neîntemeiată, deoarece reclamanții nu au administrat nicio probă privind cuantumul lipsei de folosință.
Pentru toate aceste considerente, Tribunalul Argeș a admis în parte acțiunea, conform celor arătate mai sus, iar în baza art.276 Cod procedură civilă a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamanților suma de 1125 lei reprezentând cheltuieli de judecată, proporțional cu capetele de cerere admise.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pârâta.
Prin decizia civilă nr. 62/A/2010 a Curții de Apel Pitești au fost admise apelurile declarate de pârâtă și reclamanți și s-a desființat sentința de fond și a fost trimisă cauza spre rejudecare la același tribunal.
Pentru a hotărî astfel s-au reținut următoarele.
În rejudecarea cauzei, reclamanții și-au completat acțiunea (f.3-5), solicitând instanței să constatate nulitatea absolută parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, . nr.2955/17.12.2003, în temeiul dispozițiilor art.21 alin.1 și 5 din Legea nr.10/2001.
Au motivat reclamanții că acest titlu a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale arătate, întrucât imobilul a fost preluat fără acte, iar la data emiterii certificatului de atestare părțile se aflau deja în litigiu.
Deși investit legal cu această cerere, tribunalul nu s-a pronunțat asupra acesteia, aspect ce rezultă din dispozitivul sentinței civile nr.267/14.12.2009.
Numai în considerentele hotărârii (f.7) tribunalul a reținut că certificatul . nr.2955 este lovit de nulitate absolută, conform art.21 alin.1 și 5 din Legea nr.10/2001, fiind încheiat în timpul judecării prezentei cauze (promovată la data de 11.11.2002).
Rezultă așadar că instanța nu a soluționat în fond cererea prin care reclamanții au solicitat constatarea nulității parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei, situație față de care Curtea, în temeiul art.297 alin.1 teza I Cod procedură civilă, va admite apelurile și va desființa sentința Tribunalului Argeș, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării pricinii, instanța va avea în vedere și celelalte motive de apel formulate de părți.
În rejudecare tribunalul a efectuat o expertiză tehnică de identificare ași evaluare a imobilelor terenuri și construcții .
La termenul din 17.01.2013 M. C. B. a formulat o cerere de intervenție în interes propriu în acțiunea de față arătând că prin declarația cu dată certă autentificată nr. 354 din 24.01.2006 a convenit cu reclamanții să-i fie plătite în echivalent cu procentul de 25% din fiecare bun mobil sau imobil ce se va restitui indiferent de restituire, situație față de care apreciază intervenientul că are un interes propriu în apărarea dreptului său de proprietate.
Analizând cererea principală tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a notificărilor, instanța reține că acesta este nepoată de soră a lui B. P., fiind fiica A. I., sora autorului, iar autorul B. P. a avut 2 fii B. I. V. și B. M. E., decedați și fără moștenitori, iar cu certificatul de moștenitor nr.5/13.01.1998 notificatoarea Chereșteni M. F., în prezent decedată a dovedit exclusivitatea sa la moștenirea autorului.
Conform extravilan din borderoul cu actele de prelucrare a măsurilor expropriate în baza Decretului lege nr. 83/1949 emis în copie, figurează expropriată și proprietatea autorului B. P. din .> Transpunând în teren aceste documente precum și celelalte aflate în dosarul cauzei a fost identificat imobilul de 70.110 m.p. din care 49.623 m.p este ocupat de . conform certificatului de atestate a dreptului de proprietate MO7_/3003, teren care este compus din 6 parcele 1CC . formată de 37.431 m.p teren pe care se situează toate construcțiile, 2A, 1897 m.p., 3L – teren de 6953 m.p, 4 L – teren de 1423 m,p. 5 N-teren mlaștină de 779m.p și 6 N – dejecții – 1140 m.p.
O parte din construcții sunt în stare de degradare fiind în prezent dezafectate.
Dintre construcțiile aflate pe acest teren C6 a fost dobândită prin cumpărare de către persoana I. V. conform sentinței civile nr. 85/1998, la fel construcțiile 64, C5, C7 și C27 care au fost dezafectate cu mențiunea că teren ocupat de către pârâtă de 496,04 m.p este doar o parte din suprafața de 70.000 m.p. cât a deținut autorul reclamanților, tribunalul urmează să admită acțiunea și să dispună restituirea terenului de 4964 m.p, urmând ca în temeiul art. 21 alin.l și 5 din Legea nr.10/2001 să dispună nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate . – 2955/2003 și dispune restituirea construcțiilor aflate pe teren cu excepția celor enumerate mai sus, care fac obiectul sentinței civile nr. 85/1998 construcție care s-a făcut dovada că sunt degradate în condițiile în care acestea nu mai funcționează.
Referitor la concluziile pârâtei e a fi despăgubită cu suma de 412.519 lei valoarea de piață a construcțiilor, tribunalul reține că nu există nici o cerere formulată de pârâtă în acest sens urmând să fie respinsă.
Referitor la cererea de intervenție formulată de procuratorul M. B. acesta este prematură întrucât acesta pretinde 25% din imobilele ce fac obiectul restituirii, restituire care nu s-a finalizat în mod irevocabil și care privește un alt raport juridic decât cel dedus judecății, urmând ca după pronunțarea unei soluții irevocabile intervenientul să-și justifice creanța
Pentru toate acestea în temeiul art. 274 C.pr.civilă, tribunalul va obliga pe pârâtă la plata sumei de 5265,15 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile.
Admite în parte acțiunea civilă formulată reclamanții F. D. D., domiciliată în municipiul Pitești, ., județul Argeș, N. M. L., domiciliată în municipiul Pitești, ., ., județul Argeș, F. M. S., cu domiciliul în București, sectorul 1, ., nr.43, ., în contradictoriu cu pârâtul . PRIN LICHIDATOR ., cu sediul în municipiul Pitești, ..D.1, ., județul Argeș
Dispune restituirea în natură a terenului de_,04 m.p. - teren detinut de autorul B. P. și identificat în cele șase parcele, fila 85 în raportul de expertiză M. L..
Dispune restituirea constructiilor aflate de teren cu excepția constructiilor C6, C4, C5, C7 și C27 - ce apartin persoanei I. V. conform .>
Dispune anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate . - nr. 2955/17 12 2003 emis de pârâta ..
Respinge cererea de interventie ca fiind prematur formulată.
Obligă pârâta la 5265,15 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 04 2013, la Tribunalul Argeș, sectia civilă.
Președinte, M. B. | ||
Grefier, E. R. |
red MB
dact E.N. 23 Mai 2013/ 6 ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2760/2013. Tribunalul ARGEŞ | Servitute. Decizia nr. 1028/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
