Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 537/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 537/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 1333/205/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 537/2013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător E. A.
Judecător A. D.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de reclamanta F. A. G., împotriva sentinței civile nr.1206/2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul C. A. I., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta-reclamantă asistată de avocat I.P. și intimatul-pârât asistat de avocat N. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Apărătorul recurentei-reclamante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune la dosar adresa nr.216/2012 emisă de Primăria comunei Stîlpeni, copia cererii nr.133/2012, copia plângerii formulată împotriva martorului M. I. și copia cărții de identitate în ceea ce privește pe F. G., înscrisuri ce se comunică și intimatului.
Instanța, în baza art.167 rap. la art.305 c.p.c. încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentei.
Apărătorul intimatului-pârât arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor și că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Apărătorul recurentei-reclamante arată că nu mai are cereri prealabile de formulat și nici probe de solicitat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente asupra acestuia.
Apărătorul recurentei-reclamante, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris și motivat, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi administrate și alte probe. Arată că rezultă faptul că bunurile reclamantei au fost aduse la domiciliul pârâtului din declarațiile martorilor propuși de către reclamantă și din întâmpinarea depusă de către pârât care afirmă că reclamanta nu a adus bunuri proprii în domiciliul său, pentru ca după aceea să afirme că mobila a fost ridicată de reclamantă, precum și alte bunuri, fără să le enumere. Solicită să nu fie luată în considerație declarația martorului M. I., întrucât acesta este rudă cu pârâtul și, așa cum rezultă din actele depuse, a formulat plângere penală împotriva acestuia.
Apărătorul intimatului-pârât, având cuvântul, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. Fiind într-o acțiune în pretenții în care reclamantul trebuie să-și dovedească acțiunea potrivit art.1169 C.civil, instanța nu poate reține cererea reclamantei ca o prezumție, acesta urmând a fi dovedită pe deplin, dovadă ce nu s-a făcut în cauză, nici cu martori, nici cu interogatoriul pârâtului. În ce privește actele, acestea atestă că tatăl reclamantei a achiziționat o mobilă de dormitor, o combină frigorifică și o mașină de spălat fără a se fi dovedit cu certitudine că au fost duse în domiciliul pârâtului și că s-ar afla și în prezent acolo.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la data de 06.03.2012, sub numărul_, reclamanta F. A. G. a chemat în judecată pe pârâtul C. A. I., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună dizolvarea comunității de bunuri realizate de părți în timpul căsătoriei acestora și obligarea pârâtului la restituirea bunurilor proprii ale reclamantei primite de zestre de aceasta cu ocazia căsătoriei părților.
În motivare reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 163/27.01.2012, Judecătoria Câmpulung a desfăcut căsătoria încheiată între părți la data de 27.08.2011. Cu ocazia căsătoriei părților, a primit ca zestre din partea părinților săi, următoarele bunuri: - o garnitură mobilă, compusă din șifonier cu 3 uși; pat de mijloc; 2 comode; o masă TV; un frigider mare – Arctic; o mașină de spălat „Frontala Arctic”; 2 covoare persane, pe fond verde, având dimensiunile de 2/2,5 m, respectiv 2,5/3 m; o perdea neylon cu lățimea de 8 m, de culoare lila; 2 lenjerii pat compuse din cearșaf de pat și de plapumă și 2 fețe perne pentru fiecare set; o pătură maro; o pilotă cu cearșaf de pat, 2 fețe de pernă și 5 pernuțe mici; 2 burdufe perne mari; o față de masă maro, bunuri pe care pârâtul să fie obligat a le predea acesteia. În ceea ce privește bunurile realizate de părți în timpul căsătoriei lor, acestea se compun din: - 2 seturi oale inox; 2 seturi tacâmuri pentru 6 persoane fiecare; 2 aparate pentru sandwich; un prăjitor pâine; un suport mirodenii de bucătărie; un set oale, o friteoză; o pătură; o pilotă; 3 lenjerii de pat - complete; o față de masă; o icoană; 2 vaze pentru flori; 24 buc. Farfurii întinse; un set de masă pentru 6 persoane, compus din farfurii adânci, întinse și pentru desert; 6 boluri, 6 pahare și 6 cești de cafea; un set de 6 vase de yena; 2 servicii cupe de înghețată pentru 6 persoane; 7 servicii pahare diferite mărimi; o bombonieră; un mixer; o cafetieră; un fier de călcat; 4 boluri yena; o cuvertură de culoare albastră.
Prin sentința civilă nr. 1206/26.06.2012, Judecătoria Câmpulung a respins acțiunea cu motivarea că, prin sentința civilă nr. 163/27.01.2012, Judecătoria Câmpulung a desfăcut căsătoria încheiată între părți la data de 27.08.2011, iar prin prezenta acțiune se solicită dizolvarea comunității de bunuri dintre acestea.
La solicitarea părților în proces s-au luat interogatorii (f:25-28 dosar) și au fost audiați martorii G. C. C. și N. I. pentru reclamantă și martorii Pelec D., E. și M. I. pentru pârât.
Martorii propuși de reclamantă au declarat că bunurile solicitate de reclamantă au fost duse la domiciliul pârâtului cu câteva zile înainte de căsătorie, însă martorii pârâtului au relatat că nici un bun nu a fost adus în locuință, aceasta fiind dotată cu obiecte casnice și de mobilier cu mult înaintea căsătoriei, aceleași obiecte aflându-se în casă la căsătorie și ulterior.
Fiind într-o acțiune în pretenții în care reclamantul trebuie să-și dovedească acțiunea potrivit art.1169 C.civil, instanța nu poate reține cererea reclamantei ca o prezumție, acesta urmând a fi dovedită pe deplin, dovadă ce nu s-a făcut în cauză, nici cu martori, nici cu interogatoriul pârâtului.
În ce privește actele, acestea atestă că tatăl reclamantei a achiziționat o mobilă de dormitor, o combină frigorifică și o mașină de spălat fără a se fi dovedit cu certitudine că au fost duse în domiciliul pârâtului și că s-ar afla și în prezent acolo.
Pârâtul nu a recunoscut bunurile pretinse de reclamantă că ar fi existat ca bunuri comune sau proprii, cu excepția unui aparat pentru sandwich-iuri și a unei pături, despre care a arătat atât în întâmpinare cât și la interogatoriu că au fost luate de reclamantă din domiciliul comun în data de 05.12.2012 și se află la aceasta.
Având în vedere cele mai sus arătate, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta pe care a criticat-o pe considerentul că, în mod greșit, a respins acțiunea sub ambele capete de cerere în condițiile în care din probatoriul administrat rezulta contrariul. A mai arătat recurenta că, dacă instanța de fond a considerat că probatoriul nu a fost suficient, în virtutea rolului activ reglementat de art. 129 C., trebuia să dispună suplimentarea acestuia.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de prevederile art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 C., tribunalul constată următoarele:
Prin acțiunea de față, reclamanta – recurentă a învestit instanța de judecată cu două capete de cerere, respectiv, obligarea pârâtului – intimat la restituirea bunurilor proprii date de zestre de către părinții săi și partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.
În urma ansamblului probator administrat în cauză, prima instanță a apreciat că cererea nu poate fi primită sub ambele aspecte solicitate, întrucât nu s-a făcut dovada susținerilor formulate.
Însă, analizând aceleași probe din cuprinsul dosarului de fond, tribunalul constată că, cel puțin, în ceea ce privește capătul de cerere referitor la partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, acțiunea trebuia admisă.
Astfel, chiar prin întâmpinarea formulată la filele 16 – 17, pârâtul a recunoscut o parte din aceste bunuri, respectiv un aparat pentru sandwich-uri și o pătură, iar prin interogatoriul administrat la fila 27, două comode și o masă pentru televizor.
Și în ceea ce privește capătul unu din acțiune, prin care s-a solicitat restituirea unor bunuri proprii, la dosar există, la filele 8 și 9, două facturi ce atestă achiziționarea la datele de 18.07.2011, respectiv 8.08.2011, de către tatăl recurentei a unei mobile de dormitor, a unei combine frigorifice și a unei mașini de spălat Arctic, despre care martorii G. C. – C. și N. I. – E. (f. 28, 30) au spus că au fost duse în domiciliul pârâtului, fiind date de către părinții reclamantei cu ocazia căsătoriei civile ce urma să aibă loc pe data de 27.08.2011.
De altfel, nici martorul Pelec D. (f. 29), audiat din partea pârâtului, nu a putut confirma că aceste bunuri au fost cumpărate de către părinții pârâtului și că, în consecință, ar aparține acestuia și nu reclamantei – recurente.
Ba mai mult, atât acest martor, cât și martorul M. I. (f. 33) au declarat că, după despărțirea în fapt a părților, într-o noapte, au văzut pe părinții reclamantei încărcând din domiciliul pârâtului mai multe bunuri, printre care și cele sus arătate.
În acest context, tribunalul apreciază că este greu de crezut faptul că părinții reclamantei – recurente nu au participat cu niciun bun la încheierea căsătoriei fiicei lor.
Situația de fapt expusă de către recurenta – reclamantă poate fi confirmată și de faptul că, deși aceste bunuri au fost ridicate din locuința pârâtului fără știrea acestuia, nu s-a depus nicio plângere penală pe numele părinților reclamantei.
Față de considerentele arătate, tribunalul apreciază că, în baza art. 312 C., se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca prima instanță să suplimenteze probatoriul, cu proba testimonială, pe ambele capete de cerere pentru stabilirea cu certitudine a situației bunurilor solicitate, precum și să se pronunțe asupra partajului bunurilor recunoscute de către pârâtul intimat prin întâmpinare și interogatoriu, dar și a celor rezultate în urma probelor ce vor fi administrate, stabilind comunitatea de bunuri și cotele de contribuție, iar, ulterior, lotizarea acestora prin efectuarea, după caz, a unei expertize de specialitate, probe ce nu pot fi administrate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către F. A. G. împotriva sentinței civile nr. 1206/26.06.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în prezenta cauză, intimat fiind C. A. I..
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2013, la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, E. M. C. | Judecător, E. A. | Judecător, A. D. |
Grefier, E. R. |
E.A. 27 martie 2013/2 ex
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 36/2013. Tribunalul ARGEŞ | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
