Pretenţii. Decizia nr. 1998/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1998/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 1835/205/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1998/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Judecător C. D.
Judecător A. M. P.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta . împotriva sentinței civile nr. 169/28.01._, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._ /_, intimați fiind reclamantul V. R. și pârâtul T. R. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul reclamant V. R. și intimatul pârât T. R. M., lipsă fiind recurenta pârâtă pârâta ..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Intimatul reclamant și intimatul pârât, având pe rând cuvântul, învederează că nu mai au cereri de formulat.
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Intimatul reclamant V. R. solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată în sumă de 200 lei reprezentând cheltuieli de deplasare la instanță, învederând că intimatul pârât a recunoscut că i-a lovit autoturismul . Totodată depune la dosar un înscris ( 1 filă) reprezentând două chitanțe de plată către IATSA Dacia Câmpulung SA ( în copie xerox) .
Intimatul pârât T. R. M. învederează instanței că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de înscrisul depus de intimatul reclamant la acest termen de judecată și solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în sumă de 200 lei reprezentând cheltuieli de deplasare la instanță.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 19 ianuarie 2012, sub nr._, reclamanta S.C. IATSA DACIA Câmpulung S.A., cu sediul în Câmpulung, .. 202, județul Argeș, reprezentată prin director general C. M., a chemat în judecată civilă și personal la interogatoriu pe pârâtul V. R., domiciliat în ., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata sumei de 4192,67 lei reactualizată cu indicele de inflație și dobânda legală, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare_ proprietatea debitorului, conform facturii fiscale nr.015 411 din 29 octombrie 2010 însușită de pârât.
Reclamanta solicită și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că urmare a unui eveniment rutier, pârâtul a adus la sediul reclamantei, pentru a fi reparat autoturismul marca Ford, cu număr de înmatriculare_ proprietatea acestuia.
De bună credință, reclamanta precizează că a trecut la repararea autovehiculului, remediindu-se toate avariile menționate în procesul verbal de constatare a daunelor și dovada de reparații eliberată de S.C. Groupama A. S.A. București.
După efectuarea reparațiilor, pe numele pârâtului s-a întocmit factura fiscală nr.015 411 din data de 29 octombrie 2010, în valoare de 4192,67 lei, factură ce a fost însușită de debitor prin semnătură. Cu această ocazie, s-a efectuat recepția autoturismului de către pârât, care a ridicat originalul facturii de reparație.
Reclamanta consideră că și-a îndeplinit cu promtitudine toate obligațiile ce le avea în privința reparării autovehiculului, în ceea ce-l privește pe pârât, acesta a dat dovadă de rea credință privind obligația sa de a plăti contravaloarea reparațiilor.
Prin notificarea nr. 74 din data de 13 mai 2011 reclamanta a adus la cunoștință pârâtului despre debitul ce-l are la societatea reclamantă, a cerut acestuia să achite contravaloarea reparațiilor, în sumă de 4192,67 lei, conform facturii fiscale nr.015 411 din data de 29 octombrie 2010. De asemenea, pârâtul a fost invitat la conciliere, însă acesta a refuzat în continuare să plătească contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul proprietatea sa.
Solicită reclamanta, a se reține că împotriva pârâtului deține o creanță certă, întrucât existența ei rezultă din înscrisul constatator al creanței, respectiv factura fiscală nr.015 411 din data de 29 octombrie 2010, însușită de debitor prin semnare, cuantumul acesteia fiind determinat și este și exigibilă.
Reclamanta precizează că dovada acțiunii o va face cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1345, art. 1166, art. 1516, art. 1527, 1528, 1530, art. 1531 Cod civil.
Au fost depuse la dosarul cauzei de către reclamantă, în copii, următoarele acte: factura fiscală nr._ din data de 29 octombrie 2010; înscrisul intitulat comandă nr._ din 21 octombrie 2010 (fila 8 dosar); ordinul de reparație înregistrat sub nr._ din data de 21 octombrie 2010; înscrisul intitulat document de introducere în reparație a vehiculului .-009/AG/_ eliberat la data de 20 octombrie 2011; procesul-verbal de constatare a daunelor întocmit la data de 20 octombrie 2010, cartea autovehiculului înmatriculat sub nr._ ; notificarea nr. 74 din data de 13 mai 2011; procesul verbal de conciliere încheiat la data de 15 iulie 2011 între reclamantă și pârâtul V. R. și dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar.
La data de 17 februarie 2012, pârâtul V. R., a chemat în garanție pe pârâții T. R. M., domiciliat în . și S.C. Groupama A. S.A. București, cu sediul în București, .. 45, sector 1, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunțată să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 4192,67 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr._ din data de 29 octombrie 2010, reactualizată cu indicele de inflație și dobânda legală, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare_, solicită de asemenea și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâtul arată că se deplasa spre Câmpulung, iar în centrul comunei Rucăr, județul Argeș, a fost nevoit să evite un accident, ce a constat în tamponarea unei mașini ce a oprit brusc în fața lui, fiind nevoit să frâneze preventiv, moment în care autoturismul ce se afla în spatele său condus de T. R. M., ce nu a respectat nici viteza și nici distanța regulamentară, l-a lovit pe el din spate.
Imediat după producerea accidentului, precizează pârâtul că, numitul T. R. M., a părăsit locul accidentului, fapt ce l-a determinat să sune la numărul de urgență 112, iar la fața locului s-a deplasat un agent de poliție și le-a sugerat să se înțeleagă pe cale amiabilă.
Din cauza faptului că numitul T. R. M., părăsise locul accidentului, la insistențele lui, a mers cu agentul de poliție la domiciliul acestuia, după care toți au mers la sediul Poliției din ., unde s-au înțeles amiabil.
Cu acea ocazie numitul T. R. M., s-a angajat să repare cu asigurarea lui autoturismul marca Ford proprietatea pârâtului, pe care însă nu a prezentat-o în acel moment, precizând că în ziua de luni vor merge la S.C. Groupama A. S.A. București, cu sediul în Câmpulung, în vederea întocmirii documentației necesare reparării autoturismului, deoarece în ziua de sâmbătă nu se lucra. S-a întocmit dosarul de daune, iar S.C. Groupama A. S.A. care avea contract cu reclamanta, a cerut acesteia să repare autoturismul, precizând că el nu cunoaște ce cuprinde dosarul de daune deoarece nu i s-a prezentat. După mai mult timp, precizează pârâtul că i s-a comunicat de către S.C. Groupama A. S.A că „în urma tuturor probelor administrate de către aceștia, aflate în dosarul de daune, s-a concluzionat că avariile autovehiculelor implicate în accident au fost produse în alte circumstanțe decât cele declarate” aspect pentru care s-a respins acordarea asigurării de către pârâta S.C. Groupama A. S.A.
Pârâtul consideră că nu el se face vinovat de producerea evenimentului rutier și nici de modul cum s-a întocmit dosarul de daune, urmând ca pârâții T. R. M. și S.C. Groupama A. S.A să fie obligați la plata sumei de 4192,67 lei reactualizați cu indicele de inflație.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 60- 63 Cod procedură civilă și art.1345, 1166, 1516, 1527, 1528, 1530 și art. 1531 Cod civil.
Odată cu cererea de chemare în garanție au fost depuse în copii, înscrisurile aflate la filele 23-27 dosar.
Prin încheierea de ședință din data de 20 februarie 2012, instanța a dispus introducerea în cauză a chemaților în garanție T. R. M. și S.C. Groupama A. S.A. București și a dispus citarea lor în cauză.
La data de 15 martie 2012, S.C. Groupama A. S.A cu sediul în București, a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea de chemare în garanție invocând excepția lipsei timbrajului cererii de chemare în garanție; neefectuarea procedurii prevăzute de art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă și de asemenea excepția prematurității introducerii acțiunii față de aceasta, deoarece pârâtul nu a îndeplinit procedura de convocare la conciliere, procedură obligatorie conform legii.
A solicitat de asemenea în cazul în care instanța va trece peste aceste excepții, să fie respinsă acțiunea formulată de reclamantă împotriva S.C. Groupama A. S.A. București. A menționat faptul că evenimentul rutier invocat de păgubit la deschiderea dosarului de daune nu s-a produs în condițiile declarate.
Chemata în garanție a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 20 din Legea 147/1997, art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă, art. 3 pct. 17 Cod comercial și art. 56 Cod comercial.
La cererea pârâtului V. R., în ședința publică din data de 19 martie 2012 a fost luat un interogatoriu chematului în garanție T. R. M., răspunsurile acestuia fiind consemnate separat și atașate la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 169/28.01._, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, au fost respinse excepțiile invocate de pârâta S.C. GROUPAMA A. S.A. privind netimbrarea acțiunii și a prematurității cererii formulată de V. R..
A fost admisă acțiunea (cererea de chemare în garanție) formulată de reclamantul V. R., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâții T. R. M., domiciliat în comuna Rucăr, . și ., cu sediul în București .. 45, sector 1 și obligă pe chemații în garanție T. R. M. și S.C. GROUPAMA A. S.A. să plătească în solidar reclamantului suma de 4192,67 lei, reactualizată cu indicele de inflație și dobânda legală, ce reprezintă reparațiile autoturismului proprietatea reclamantului și 950 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 679/09.04.2012 a fost admisă acțiunea reclamantei . a fost obligat pârâtul V. R. să plătească suma de 4192,67 lei contravaloarea reparațiilor, sumă reactualizată cu indicele de inflație și dobânda legală, precum și suma de 650 lei cheltuieli de judecată.
Totodată, instanța a disjuns cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul V. R. în contradictoriu cu numiții T. R. M. și S.C. GROUPAMA A. S.A., chemați în garanție fiind stabilit termen la 7 mai 2012.
De asemenea, instanța a hotărât ca excepțiile privind timbrajul și neefectuarea procedurii prev. de art. 720 Cod procedură civilă, să fie analizate cu ocazia judecării cererii de chemare în garanție.
Instanța a dispus efectuarea unei expertize privind dinamica producerii evenimentului rutier, fiind numit expert pe inginer C. D., având în vedere și obiectivele părților.
În ceea ce privește excepția invocată de chemata în garanție ., privind netimbrarea acțiunii, urmează a fi respinsă, întrucât cu chitanțele nr._/16.02.2012, nr._/12.03.2012 și nr._/21.01.2013, reclamanta a făcut dovada achitării taxei de timbru în sumă de 420 lei.
Cu privire la excepția invocată privind neefectuarea procedurii de conciliere, instanța constată că aceasta nu este necesară în cazul cererii de chemare în garanție, avându-se în vedere dispozițiile art. 720 ind. 1 alin. 1 C.pr.civ., existând o analogie între cererea reconvențională și celelalte cereri incidentale, întrucât aceste cererii sunt formulate după declanșarea activității judiciare și deci nu se mai pune problema efectuării concilierii, trimiterea părților pentru efectuarea unei proceduri de conciliere ar constitui o soluție formală, de natură să conducă la tergiversarea judecării cauzei, iar încercarea de împăcare a părților poate fi realizată și de instanță, în condițiile art. 131 C.pr.civ. și art. 273 C.pr.civ., astfel că și excepția prematurității cererii de chemare în garanție urmează a fi respinsă.
Potrivit actelor depuse la dosar la data de 13.10.2010 s-a produs un eveniment rutier în care au fost implicate autoturismul condus de Vorovenici R., înmatriculat sub nr._, și cel condus de T. R. M. înmatriculat sub nr._ .
La interogatoriul luat chematului în garanție T. R. M. acesta a recunoscut că a tamponat în spate autoturismul reclamantului, a fost de acord cu repararea acestuia iar plata se va face de societatea de asigurare în baza poliției de asigurare.
T. R. M. deține asigurarea RCA valabilă la data producerii evenimentului, în baza contractului nr._.
Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat de ing. D. C., se constată că vinovat de producerea evenimentului rutier care a avut loc la data de 13.10.2010 se face chematul în garanție, T. R. M., care conducea auto Opel Astra.
După producerea evenimentului rutier a fost întocmit dosarul de daune nr._/20.10.2010 de . privind autoturismul Ford Mondeo_, iar ca urmare a constatărilor făcute, societatea depanatoare și cea care a efectuat reparațiile auto pentru V. R., a emis factura AG IAT nr._/29.10.2010 în valoare totală de 4192,67 lei, din care contravaloare piese și materiale 1976,19 lei, iar manopera 1455 lei, ambele fără TVA.
Pentru suma de 4192,67 lei a fost admisă acțiunea potrivit sentinței civile nr.679/09.04.2012, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2969/15.11.2012 a Tribunalului Argeș, pârâtul V. R. fiind obligat să plătească reclamantei . de 4192,67 lei, actualizată la data executării.
Chematul în garanție T. R. M. care are asigurare la . este vinovat de producerea evenimentului rutier.
Nu poate fi reținută susținerea societății de asigurări Groupama SA că evenimentul rutier s-a produs în alte circumstanțe decât cele menționate de cele două persoane implicate în evenimentul rutier, întrucât din raportul de expertiză efectuat de ing. D. C. rezultă cu certitudine că evenimentul rutier s-a produs din neatenția conducătorului auto T. R. M..
La momentul producerii evenimentului rutier era în vigoare Ordinul nr. 5/2010, iar potrivit art. 8 alin. 2din procesul verbal de constatare a daunelor, despăgubirea potrivit art. 50 din Ordinul nr.5/2010, nu poate depăși valoarea reală a autovehiculului la momentul producerii accidentului, nici limita maximă prevăzută de Legea nr. 136/1995, nici limita stabilită în normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul în curs.
Potrivit art. 24 alin.1 din Ordinul nr. 5/2010 valabil la data producerii evenimentului rutier, asiguratorii RCA au obligația de a stabili limitele de despăgubire care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asiguratului. Aceste limite pentru anul 2010 fiind de 500.000 euro.
Potrivit art. 450 alin. 3 din același act normativ, cuantumul pagubei la vehicule este egal cu costul reparațiilor părților componente sau ale pieselor avariate, ori costul de înlocuire al acestora, incluzând cheltuielile de materiale, precum și cele de demontare și montare aferente reparațiilor și înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la prețurile practicate de instituțiile specializate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ., care susține:
Instanța de fond s-a pronunțat fără a ține seama de concluziile raportului de expertiză tehnică dispus în cauză și completat.
Aceasta își motivează soluția făcând referire numai la raportul de expertiză tehnică realizat în prima fază și nu face nicio referire la concluziile suplimentului de expertiză dispus de aceeași instanță.
Instanța de fond a dispus obligarea recurentei la plata sumei de 4192,67 lei contravaloare despăgubiri, deși nu aceasta era concluzia raportului de expertiză privind cuantumul despăgubirii la care poate fi obligată.
Examinând cauza prin prisma criticilor enunțate, cât și în virtutea art. 3041 C.proc. civ., tribunalul reține că recursul este întemeiat.
Principala critică adusă de pârâta ., vizează pronunțarea unei soluții fără a ține seama de concluziile raportului de expertiză tehnică dispus în cauză și completat în fața instanței de fond.
În mod greșit instanța de fond a dispus obligarea recurentei la plata către reclamantul V. R. a sumei de 4.192,67 lei contravaloare despăgubiri.
Critica este întemeiată, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică, astfel cum a fost completat, prin care s-a stabilit că pârâta . poate fi obligată la plata sumei de 2.229,76 lei, diferența până la concurența sumei de 4.192,76 lei, urmând a fi suportată de beneficiarul reparațiilor, reclamantul V. R..
Tribunalul reține că evenimentul rutier s-a produs sub imperiul Ordinului nr. 5/2010, iar potrivit art.8 alin.2 din procesul verbal de constatare a daunelor, despăgubirea potrivit art. 50 din acest ordin nu poate depăși valoarea reală a autovehiculului la momentul producerii accidentului, nici limita maximă prevăzută de Legea nr.135/1995, nici limita stabilită în normele emise de CSA.
Prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză, adoptând metodologia stabilită prin ordinul amintit, valoarea maximă admisă la despăgubire este de 2.229,76 lei.
Tot astfel, se constată că valoarea pretinsă de unitatea depanatoare depășește cu 1.962,00 lei valoarea maximă de despăgubire, această diferență urmând a fi suportată de beneficiarul reparațiilor, în cauză reclamantul V. R..
În concluzie, în raport de Ordinul CSA nr.5/2010, valoarea maximă admisă la despăgubire la care are dreptul pârâtul, este de 2.229,76 lei iar nu suma de 4.192, 76 lei cât a dispus instanța de fond.
În consecință, tribunalul va admite recursul declarat de pârâta . împotriva sentinței civile nr. 169/28.01._, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._ /_, va modifica
sentința în sensul că va admite cererea de chemare în garanție după cum urmează: . București va fi obligată la plata către reclamant a sumei de 2.229,76 lei, iar pârâtul T. Romulul M. la diferența de 1962,91 lei, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la momentul plății .
În temeiul art. 274 Cod proc. Civ., tribunalul va obliga pe pârâți la câte 475 lei fiecare cheltuieli de judecată către reclamant, în primă instanță. Totodată, va fi obligat reclamantul V. R. la plata sumei de 85 lei cheltuieli de judecată către recurentă, în recurs .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta . împotriva sentinței civile nr. 169/28.01._, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._ /_, intimați fiind reclamantul V. R. și pârâtul T. R. M..
Modifică sentința în sensul că admite cererea de chemare în garanție după cum urmează: . București va fi obligată la plata către reclamant a sumei de 2.229,76 lei, iar pârâtul T. Romulul M. la diferența de 1962,91 lei, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la momentul plății .
Obligă pe pârâți la câte 475 lei fiecare cheltuieli de judecată către reclamant, în primă instanță.
Obligă reclamantul la 85 lei cheltuieli de judecată către recurentă, în recurs .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.09.2013.
Președinte, M. V. | Judecător, C. D. | Judecător, A. M. P. |
Grefier, M. L. |
red.M.V.
dact.C.E.C./4 exp.
25.09.2013.
jud.fond G.O.
| ← Servitute. Hotărâre din 06-06-2013, Tribunalul ARGEŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 506/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
