Contestaţie la executare. Decizia nr. 2836/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2836/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 12690/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2836/2014
Ședința publică de la 18 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Judecător A. M. P.
Judecător C. D.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea B. F. împotriva sentinței civile nr. 4301/06.05.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind B. C. R. SA - BUCURESTI, . SRL și B. C. R. SA - SUCURSALA ARGES, având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 11.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie .
Apoi, instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise (la solicitarea apărătorului recurentei contestatoare) a amânat pronunțarea la această dată, când a pronunțat prezenta decizie .
INSTANȚA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de sub nr._ contestatoarea B. F. a solicitat în contradictoriu cu intimatele B. C. R. SA - BUCURESTI, S.C C. C. ROMANIA S.R.L și B. C. R. SA - SUCURSALA ARGEȘ anularea somației și a tuturor actelor de executare emise în dosarul nr. 500/2011 al B. I. T. C., a contestat titlul executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru investiții imobiliare pentru persoane fizice nr. P 7792/31.10.2007și procesul verbal din 29.05.2012 emis de același executor judecătoresc; a solicitat, de asemenea să se constate că prevederile contractului ce fac obiectul art. 2.10, 3.7, 3.8, 3.9, 9.3 din condițiile generale de creditare reprezintă clauze abuzive, obligarea intimatei BCR SA prin Sucursala Argeș la adaptarea contractului de credit bancar pentru investiții imobiliare pentru persoane fizice nr. P 7792/31.10.2007, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației s-a arătat că a încheiat la data de 31.10.2007, în calitate de împrumutat, cu pârâta B. C. R. SA - SUCURSALA Argeș, contractul de credit bancar pentru investiții imobiliare pentru persoane fizice nr. P 7792/31.10.2007 în vederea acordării unui credit în valoare de 122.000 euro pentru o perioada de 360 luni, modificat prin actul adițional nr. 1/13.11.2007.
Arata contestatoarea că a garantat acest împrumut cu următoarele bunuri proprietatea sa situate în comuna Bascov, .: teren în suprafață de 1376 mp întabulat în CF nr. 3095 a localității Bascov, nr. cadastral 3158/9, teren arabil extravilan în suprafața de 908 mp întabulat în CF nr. 3096 a localității Bascov la nr. cadastral 3158/10, cota indiviza de 1/7 din terenul drum în suprafața de 513 mp întabulat în CF a localității Bascov la nr. cadastral 3158/4.
Susține contestatoarea că la data de 01.06.2012 a primit somația emisă de B. I. T C. emisă în dosarul de executare nr. 500/2011 prin care era înștiințată că s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor sale deținute la diverse bănci până la concurența sumei de 135.259,09 euro la care se adăuga suma de 13.030 lei cu titlul de cheltuieli de executare.
Mai arata contestatoarea că nu a fost notificata în nici un fel de către B. Comercială Română - Sucursala Argeș în legătura cu cesionarea executării silite a creanței sale către . S.R.L., deși avea aceasta obligație conform art. 4.10 din contract.
Pretinde contestatorul că nu cunoaște din ce se compune suna de 135.259,09 euro, contractul fiind încheiat pentru suma de 115.500 euro din care, a achitat timp de 2 ani rate.
De asemenea, contestatoarea a arătat că nu poate fi pornită executarea în baza unui contract pentru garantarea căruia există instituită în favoarea băncii ipoteca de rang I asupra unor bunuri imobile, banca având posibilitatea să pornească executarea în primul rând asupra bunurilor constituite drept garanție, nu cunoaște dacă a fost investit cu formulă executorie contractul de ipotecă, suma pentru care s-a declanșat executarea silita este mai mare decât creditul deși a plătit rate timp de 2 ani, prin executare silita au fost blocate sume exceptate de la executare, respectiv alocația copilului.
Contestatoarea a precizat că sunt abuzive clauzele menționate anterior, în temeiul dispozițiilor art. 1271 C.civ. se impune obligarea intimatei la adaptarea contractului de credit pentru a se distribui în mod echitabil pierderile și beneficiile ce rezulta din schimbarea împrejurărilor avute în vedere la data încheierii, moment la care situația sa financiară era stabilă, în prezent familia fiind uniparentala ca urmare a divorțului, veniturile reducându-se la jumătate și având în întreținere un minor în vârsta de 5 ani.
Contestatoarea a precizat că la data de 17.09.2010 s-a adresat pârâtei cu o cerere prin care i-a solicitat perfectarea unui act adițional prin care să elimine clauzele abuzive, astfel încât să se ajungă la echilibrarea ratelor în raport de starea sa financiară în prezent, cerere căreia banca nu i-a dat curs.
La filele 40-42 din dosar contestatoarea a depus o cerere precizatoare prin care a arătat că înțelege să modifice capătul II în sensul că nu înțelege să mai solicite constatarea nulității clauzelor prevăzute de art. 3.8, 3.9 și 9.3, înțelegând să solicite a se constata că prevederile contractuale care fac obiectul pct. 6 din contract coroborat cu art. 2.10 din Condiții, pct. 9 din contract coroborat cu art. 3.7 din condiții reprezintă clauze abuzive și, în măsura în care se va dovedi că banca a încasat dobânzi ori comisioane pe care le-a modificat unilateral după criterii aleatorii și fără a le aduce la cunoștința contestatoarei, să fie obligata banca la restituirea lor, iar în subsidiar la rectificarea sumei datorate de contestatoare, suma pentru care s-a început executarea silită.
A precizat contestatoarea că art. 6 din contract și art. 2.10 lit. a din Condiții acorda un drept discreționar băncii de a modifica acordul de voința format la momentul semnării contractului de credit clauza fiind abuzivă, aceeași fiind situația și clauzei ce reglementează comisionul .
Intimata B. Comercială Romană-Sucursala Argeș a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacitații de folosința, excepția prematuritații, excepția inadmisibilității motivat de faptul că avea obligația contestatoarea să sesizeze ANPC conform art. 11 și 14 din Legea nr. 193/2000, prevederile acestei legi se aplică doar contractelor în curs de derulare, la momentul formulării acțiunii contractul nu mai era în curs de executare, fiind încetat, pe fond s-a solicitat respingea cererii ca neîntemeiată întrucât creanța este certă, lichidă și exigibilă,a fost notificata contestatoarea în vederea achitării sumelor restante, la data declanșării executării silite înregistra 1150 zile întârziere, banca poate declanșa oricare din formele de executare silită, clauzele nu sunt abuzive, au fost negociate cu contestatoarea, dobânda avuta în vedere este dobânda de referință practicata de BCR afișata la sediile băncii, fiind formata din indicele de referință ROBOR/EUROBOR, costul de rezerva minimă obligatorie, costurile de lichiditate, costuri ce se stabilesc și au la baza reglementările BNR .
De asemenea, BCR România SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei capacitații de folosință și calității procesuale pasive ale sucursalei, excepția prematuritații, excepția inadmisibilității, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
La filele 89-94 din dosar contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că a înțeles să cheme în judecata B. C. R. SA – BUCUREȘTI și B. C. R. SA - SUCURSALA ARGEȘ, instanța luând act în ședința din 18.12.2012 .
Prin sentința civilă nr. 4301/06.05.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă excepția lipsei capacității de folosință și lipsei calității procesuale pasive a intimatei B. C. R. SA - SUCURSALA ARGEȘ, cu sediul în mun. P., ., jud. Argeș. A fost respinsă excepția inadmisibilității. A fost respinsă contestația precizată formulată de contestatoarea B. F., față de intimata . S.R.L..
A fost respinsă contestația precizată formulată de contestatoarea B. F., față de intimata B. C. R. SA – BUCURESTI.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Părțile au încheiat contractul de credit nr. P 7792/31.10.2007 în baza căruia banca a acordat contestatoarei cu titlul de împrumut suma de 122.000 euro reprezentând credit imobiliar pentru cumpărare imobil, pentru o perioada de 360 luni, urmând a fi restituită în 360 rate lunare conform graficului de rambursare.
Potrivit art. 6 din contract părțile au stabilit că dobânda curenta este de 5,8 % pe an fiind fixă în primul an și variabilă ulterior, data după care dobânda curentă va fi formata din dobânda de referința variabilă care se afișează la sediile BCR la care se adăuga 1,2 pp .
Prin art. 7 din contract s-au stabilit punctele procentuale aplicabile în situația executării cu întârziere a obligației de plata de către contestatoare.
La art. 9 din contract s-au prevăzut comisioanele variabile în funcție de evoluția pieții financiar bancare ce urmau a fi percepute de bancă.
Executarea obligației de plata a fost garantata de contestatoare prin contract de ipotecă.
La capitolul II din Condiții Generale s-a reglementat dobânda.
La art. 2.10.a s-a prevăzut pentru creditele cu dobânda variabilă faptul că banca poate modifica fără consimțământul împrumutatului, în funcție de costul resurselor de creditare, dobânda, nivelul dobânzii putându-se modifica în funcție de evoluția Euribor, noul procent de dobânda de referința afișându-se la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării .
La art. 3 din Condiții s-a reglementat situația comisioanelor.
Părțile au convenit potrivit art. 3.7 faptul că banca poate modifica nivelul comisioanelor în funcție de evoluția pieții financiar bancare, împrumutatul fiind notificat la sediul băncii sau prin scrisoare recomandată, având posibilitatea să ramburseze creditul anticipat în condițiile în care nu este de acord cu comisionul.
Comisionul de administrare potrivit art. 3.9 din Condiții a fost stabilit la o suma fixă lunară conform art. 9 din contract, respectiv 61 euro/lună reprezentând 0,05 % din valoarea creditului.
Prin actul adițional nr. 1/13.11.2007 părțile au modificat nivelul comisioanelor.
Contractul, Condițiile generale și actul adițional au fost semnate de contestatoare.
Motivat de faptul că nu și-a executat obligația de rambursare a creditului, banca a declarat creditul scadent și a declanșat executarea silită.
A mandatat pe intimata . SRL, să declanșeze întreaga procedura și sa urmărească realizarea creanței.
S-a format dosarul de executare nr. 500/2011 al B. I. C..
Executarea s-a declanșat în baza contractului de credit – fila 66 dosar de executare.
S-a emis somație de plată pentru suma totala de 135.250,09 euro reprezentând debit și pentru suma de 13.030,15 lei reprezentând cheltuieli de executare. S-a declanșat executarea silita prin poprire.
S-au emis adrese de înființare a popririi asupra conturilor contestatoarei.
Din nici o proba nu rezulta faptul că s-a înființat poprirea asupra alocației minorului aflat în întreținerea contestatoarei.
S-a înscris somația de plată în Cartea funciară.
Potrivit raportului de expertiză dobânda aplicata de banca a fost de 8,9 % plus marja de 1,2 pp conform contractului după primul an de creditare, adăugându-se 1 pp/2 pp în situația în care ratele au fost achitate cu întârziere, punctele penalizatoare nemaiaplicându-se cu data intrării în vigoare a OUG nr. 5/2010, comisioanele s-au perceput în cuantumul prevăzut în actul adițional la contract.
Sumele încasate de banca de la contestatoare s-au imputat asupra debitului principal 207, 46 euro, asupra dobânzilor 15.063,56 euro și asupra comisioanelor 1270,50 euro.
După primul an de creditare banca a calculat cu titlu de dobânda și comisioane suma de 16.334,06 euro.
Deci, suma pentru care s-a declanșat executarea silita este formata din creditul acordat și nerambursat 120.000 euro la care s-au adăugat dobânzile și comisioanele în valoare de 15.250 euro.
Trebuie precizat faptul că banca nu a mai modificat nivelul dobânzii din anul 2010.
Contestatoarea nu a înțeles să notifice băncii dezacordul său cu privire la nivelul dobânzii și al comisioanelor.
În ceea ce privește excepția lipsei capacitații de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive a B. C. R. SA - SUCURSALA ARGEȘ, instanța a reținut că intimata are organe proprii de conducere, a acordat creditului contestatoarei, astfel încât are atât capacitate de folosința cât și calitate procesuală pasiva urmând a fi respinse excepțiile .
Intimata . S.R.L. nu are calitate de creditoare, nu a declanșat executarea silita în nume propriu, ci în calitate de mandatar a băncii, considerente pentru care instanța va respinge contestația la executare fața de aceasta intimată.
Potrivit dispozițiilor art. 399 C.pr.civ împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, în cazul în care executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de către o instanța judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Conform disp. art. 371/1 alin 3 C.pr.civ. executarea silita are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților, a altor sume precum și a cheltuielilor de executare.
Deci, legea permite creditorului să-și realizeze creanța prin declanșarea oricărei forme de executare silită, neexistând nicio dispoziție legală care să condiționeze declanșarea executării silite cu prioritate asupra bunului ipotecat.
Executarea silita s-a declanșat în baza contractului de credit, iar nu a contractului de ipoteca, astfel nu se impune a se verifica dacă s-a investit cu formulă executorie contractul de ipotecă .
Contestatoarea nu a dovedit executarea obligației de plata a ratelor la termenele scadente.
Prin contract părțile nu au stabilit modalitatea în care se va face imputația plății.
În aceste condiții devin aplicabile dispozițiile art. 1110 C.civ. și urm, plata imputându-se mai întâi asupra dobânzii, dispoziții cărora le-a dat eficiența societatea bancară.
Suma pentru care s-a declanșat executarea silita a fost corect stabilita având în vedere raportul de expertiza și celelalte înscrisuri depuse la dosar.
Contestatoarea a înțeles să conteste și titlul executoriu potrivit dispozițiilor art. 399 alin 3 C.pr.civ.
Legea permite formularea apărărilor de fond împotriva titlului executoriu în cadrul contestației la executare dacă nu se prevede o altă cale de atac.
Nu se poate susține că era obligata contestatoarea să uzeze de dispozițiile Lg. nr. 193/2000 în sensul sesizării ANPC .
Sesizarea ANPC în condițiile legii speciale nu constituie o cale de atac de natura să înlăture aplicabilitatea dispozițiilor. art. 399 alin 3 C.pr.civ., considerente pentru care instanța va respinge excepția inadmisibilității.
Petenta a susținut că prevederile contractuale care fac obiectul pct. 6 din contract coroborat cu art. 2.10 din Condiții și pct. 9 din contract coroborat cu art. 3.7 din condiții reprezintă clauze abuzive.
Potrivit art. 6 din contract părțile au stabilit că dobânda curenta este de 5,8 % pe an fiind fixă în primul an și variabilă ulterior, data după care dobânda curentă va fi formata din dobânda de referința variabilă care se afișează la sediile BCR la care se adăuga 1,2 pp .
Prin art. 7 din contract s-au stabilit punctele procentuale aplicabile în situația executării cu întârziere a obligației de plata de către contestatoare.
La art. 2.10.a s-a prevăzut pentru creditele cu dobânda variabilă faptul că banca poate modifica fără consimțământul împrumutatului, în funcție de costul resurselor de creditare, dobânda, nivelul dobânzii putându-se modifica în funcție de evoluția Euribor, noul procent de dobânda de referința afișându-se la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării .
Clauzele trebuie interpretate și analizate coroborate unele prin altele conform art. 977 C.civ. și următoarele.
Din nicio probă nu rezultă faptul că banca a viciat prin diferite mijloace consimțământul împrumutaților în momentul semnării contractului de împrumut.
În același timp, conform dispozițiilor art. 969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună credința conform art. 970 C.civ.
Potrivit art. 4 din Lg. nr. 193/2000 o clauza contractuală va fi considerata abuzivă daca nu a fost negociată direct cu consumatorul și prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract creează în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile parților.
Sunt considerate clauze abuzive potrivit art. 1 lit a din anexa la Lg. nr. 193/2000 acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauze contractuale fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract.
Aceste prevederi nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezerva dreptul de a modifica rata dobânzii plătibilă de către un consumator ori datorata acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, daca există o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat să informeze cat mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante iar acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
În consecință, din moment ce la punctul 2.10. din Condițiile Speciale se prevede ca rata dobânzii curente poate fi revizuită în cazul în funcție de costul resurselor de creditare, dobânda, nivelul dobânzii putându-se modifica în funcție de evoluția Euribor, noul procent de dobânda de referința afișându-se la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării, instanța reține că aceasta clauza este conformă cu dispozițiile legale menționate anterior întrucât motivul pentru care rata dobânzii poate fi modificată unilateral este verificabil.
De asemenea, instanța a reținut că aceasta clauza nu este abuzivă întrucât a fost asumata de împrumutat, a fost adusă la cunoștința acestora contrar dispozițiilor art. 4 din Lg. nr. 193/2000.
La art. 3 din Condiții s-a reglementat situația comisioanelor.
Părțile au convenit potrivit art. 3.7 faptul că banca poate modifica nivelul comisioanelor în funcție de evoluția pieții financiar bancare, împrumutatul fiind notificat la sediul băncii sau prin scrisoare recomandată, având posibilitatea să ramburseze creditul anticipat în condițiile în care nu este de acord cu comisionul.
Comisionul de administrare potrivit art. 3.9 din Condiții a fost stabilit la o suma fixă lunară conform art. 9 din contract, respectiv 61 euro/lună reprezentând 0,05 % din valoarea creditului.
Prin actul adițional nr. 1/13.11.2007 părțile au modificat nivelul comisioanelor.
Împrumutatul a semnat contractul de credit, Condițiile Speciale, actul adițional a avut posibilitatea de a citi și studia contractul de credit, și-a însușit prin semnătură clauzele ce vizează comisioanele, aceste clauze fiind clare și fără echivoc.
Petenta a apreciat că și aceste clauze sunt abuzive.
Instanța reține că nu sunt abuzive clauzele, au fost convenite și însușite de părți prin semnarea contractului de împrumut, dobândind putere de lege între părțile contractante conform art. 969 C.civ., fiind avute în vedere la momentul acordării creditului și constituind element determinant la formarea voinței de a contracta.
Contractul de împrumut are un caracter oneros, banca în calitate de comerciant urmărind obținerea unui avantaj patrimonial din activitatea economică derulată. Contractul încheiat de părți nu are caracter aleatoriu pentru niciuna din părți iar asumarea riscului de către banca, a șanselor unui câștig sau pierderi contravine chiar esenței unui asemenea contract de împrumut.
Prin dobânda stabilită de parți banca urmărește obținerea avantajului material, a profitului de pe urma activității sale. Comisioanele, potrivit Condițiilor contractului, sunt componente ale costului iar orice schimbare a acestor costuri este firesc să aibă efect asupra comisionului.
În același timp instanța a reținut că împrumutatul avea obligația să se informeze cu privire la situația juridica a termenilor prevăzuți în contract și să apeleze, în caz de neînțelegere la ajutorul unui specialist .
Clauza privitoare la comisioane nu pot fi considerate abuzive atât pentru motivele expuse cat și pentru faptul că au fost stabilite atât sub aspectul valorii cat și sub aspectul perioadei, astfel încât nu creează un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților .
Deci, simpla existența în contract a clauzelor menționate, acceptate prin semnătură de împrumutați nu poate conduce le reținerea ca abuzive, existând posibilitatea analizării lor din aceasta perspectiva în situația activării și invocării pe parcursul executării contractului a acestor clauze prin raportare la împrejurările concrete din momentul activării, context în care se poate stabili daca în interpretarea clauzelor conduita societății bancare a fost abuzivă.
În consecința, instanța a reținut că sunt în concordanța cu principiul libertății contractuale clauzele contractuale analizate, nefiind adusa atingere Lg. nr. 193/2000 sau altor acte normative care interesează ordinea publica sau morala conform art. 5 și 968 C.civ., considerente pentru care a respins contestația sub acest aspect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea B. F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitândanularea somației și a tuturor actelor de executare din dosarul nr.500/2011 al B. I. C., constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive din contractul de credit bancar, respectiv a pct.6 din contract coroborat cu art.2.10.a din condițiile generale de creditare și pct.9 din contract coroborat cu art.3.7 din condițiile generale de creditare, precum și obligarea pârâtei BCR la adaptarea contractului de credit bancar, în sensul eliminării clauzelor abuzive.
Hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, întrucât, instanța deși teoretic a făcut trimitere la dispozițiile Legii 193/2000, a făcut considerații asupra aplicabilității acestor norme prin prisma normelor generale din Codul civil aplicabile în materia contractelor, fără a discerne că acestea din urmă au în vedere contractele încheiate cu respectarea principiului libertății de a contracta, în care părțile negociază fiecare clauză contractuală, astfel încât contractul devine legea părților, iar semnarea lui echivalează cu asumarea în tot a drepturilor și obligațiilor stipulate.
Hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Instanța de fond a aplicat dispozițiile legale invocate ca temei de drept al cererii, ajungând la soluția că nici clauza care prevede dreptul băncii de a modifica unilateral dobânda și nici clauza care se referă la perceperea și modificarea comisioanelor nu reprezintă clauze abuzive.
Astfel, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.4 din Legea 193/2000, trecând cu vederea faptul că motivul întemeiat prevăzut în contractul supus analizei pe care banca îl invocă spre a modifica unilateral dobânda și comisioanele este în funcție de costul resurselor de creditare ori în funcție de evoluția pieței financiar bancare, fără prezentarea altor elemente de identificare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata invocat mai multe excepții procesuale, respectiv excepția nulității parțiale a recursului ca nemotivat, în privința cererii de modificare a sentinței primei instanțe, excepția inadmisibilității, excepția prescripției dreptului la acțiune.
Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, tribunalul va reține că recursul este întemeiat, urmând a modifica în parte sentința în sensul că va anula parțial actele de executare silită realizate în dosarul de executare nr. 500/2011 al B. I. T. C..
Totodată, se va constata că sunt abuzive următoarele clauze: pct.6 din contractul de credit: art. 2.10.a din "Condițiile generale" de creditare: pct. 9 din contractul de credit: art. 3.7 din Condiții generale. Se va menține în rest sentința.
Excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare nu sunt întemeiate.
Excepția nulității parțiale a cererii de recurs:
Excepția este neîntemeiată, având în vedere faptul că în motivarea recursului, s-a criticat nemotivarea sentinței sub aspectul tuturor motivelor invocate, fiind invocat în drept și art. 304 ind.1 C.proc. civ.
Contrar celor susținute de intimată, recursul a fost motivat atât sub aspectul existenței unor clauze contractuale cu caracter abuziv, cât și sub aspectul anulării actelor de executare silită.
Excepția inadmisibilității cererii de modificare a sentinței primei instanțe în sensul obligării pârâtei la adaptarea contractului de credit în sensul eliminării clauzelor abuzive:
Excepția nu este întemeiată, nefiind vorba de o cerere nouă în recurs. Nu poate fi reținută susținerea intimatei în senul că, prin cererea introductivă contestatoarea a cerit obligarea BCR la adaptarea contractului de credit, iar în recurs ar fi solicitat obligarea aceleiași pârâte la eliminarea clauzelor abuzive din contractul de credit, ceea ce ar fi reprezentat o cerere nouă în calea de ataca a recursului.
Într-adevăr, așa cum susține și contestatoarea, constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive solicitată în cadrul contestației la titlu, în măsura în care ar fi fost admisă ar fi avut ca efect atât inaplicabilitatea lor, cât și necesitatea înlăturării lor din contract, în condițiile art. 6 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.
În consecință, nu se poate pune problema unei noi cereri în recurs, așa cum greșit susține intimata.
Excepția prescripției dreptului de a solicita constatarea caracterului abuziv al clauzelor contestate:
Excepția nu este întemeiată.
În cauză nu este vorba despre o nulitate relativă, nefiind aplicabile dispozițiile art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, aplicabile fiind prevederile art.2, potrivit căruia nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.
În același sens, tribunalul reține că prevederile legale în materia protecției consumatorilor sunt norme ce protejează ordinea publică, iar încălcarea lor atrage sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la apărările pe fondul cauzei deduse judecății:
Astfel, hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art.4 alin.3 din Legea 193/2000, care prevede că dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată, a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens, ceea ce în speță nu s-a dovedit. În fapt, aceasta reprezintă o excepție de le regula prevăzută în art.1169 Cod civil.
Tribunalul reține că prevederile contractuale care fac obiectul pct. 6 din Contractul de credit bancar pentru investiții imobiliare nr. P 7792 din 31.10.2007 și cele ale art. 2.10 din Condițiile generale de creditare, pct. 9 din contractul de credit. și art. 3.7 din Condiții generale, reprezintă clauze abuzive, deoarece într-adevăr, acordă un drept discreționar băncii de a modifica acordul de voință format între părți, la momentul semnării contractului de credit.
Astfel în textul prevăzut la pct. 6 din Contractul de credit bancar, se prevede că „dobânda fixă se menține pe o perioadă de 1 an, începând cu data primei trageri…după această dată, dobânda este formată din dobânda de referință variabilă care se afișează la sediile BCR, la care se adaugă 1,20 pp”.
Tot astfel, art. 2.10 din Condițiile generale de creditare prevede că „ pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda fără consimțământul împrumutatului, în funcție de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente conduce la recalcularea dobânzii datorate”.
Clauza de la pct. 9 din contractul de credit și art. 3.7 din Condiții generale de creditare, care vizează perceperea comisioanelor variabile în funcție de evoluția pieței financiar bancare și modificarea comisioanelor, în funcție de această evoluție, reprezintă de asemenea o clauză abuzivă.
Potrivit art. 4 alin.1 din Legea nr. 193 din 6 noiembrie 2000 Republicată, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori „O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților”.
Tot astfel, alin.6 din același text, prevede condiția previzibilității și a limbajului inteligibil, ușor accesibil pentru client,
Tribunalul reține că această chestiune a fost tranșată nu numai în cauza C-472/10 a CJUE ci și în cauza C-484/08, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, statuând faptul că instanțele se pot pronunța și asupra clauzelor ce privesc obiectul
principal al contractului, respectiv prețul contractului, mai ales dacă aceste clauze nu sunt redactate într-un mod clar și inteligibil.
Sintagma clar și inteligibil trebuie să aibă în vedere faptul că profesionistul nu se află la același nivel cu consumatorul, atât în ce privește posibilitatea de a negocia clauzele unui contract de împrumut bancar, care de obicei sunt predefinite de către bancă, dar și în ce privește cunoștințele de specialitate, pentru a .înțelege exact conținutul concret al respectivelor clauze.
Mai mult, în speța de față nu s-a contestat prețul contractului în sine, ci mecanismul de modificare a costului contractului în ce privește evoluția în timp a dobânzii pe care o datorează reclamanta, cât și a diverselor comisioane percepute de către bancă.
Expertiza tehnică întocmită în cauză, relevă faptul că banca nu a prezentat un document semnat de reclamantă referitor la însușirea de către aceasta a modificării nivelului dobânzii aplicate după primul an de creditare și totodată, faptul că după primul an de creditare reclamanta nu și-a însușit sub semnătură, nici un nou nivel al comisionului de administrare aplicat.
Tribunalul reține în consecință inexistența în cauză a unei creanțe certe, lichide și exigibile conform art. 379 C.proc. civ., iar suma de 135.259 ,09 EURO nu reprezintă o creanță certă, nu rezultă din contractul de credit bancar sau din alt titlu executoriu însușit de debitoarea contestatoare B. F..
Reținând aceste considerente, în temeiul art. 312 C.proc. civ., tribunalul va respinge excepțiile invocate de intimată prin întâmpinare și va admite recursul declarat de contestatoarea B. F., împotriva sentinței civile nr. 4301/06.05.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind B. C. R. SA – BUCURESTI, . S.R.L. și B. C. R. SA - SUCURSALA ARGEȘ, modifică sentința în sensul că va admite contestația precizată, în parte și va anula actele de executare realizate în dosarul de executare nr. 500/2011 al B. I. T. C..
Totodată, va constata că sunt abuzive, următoarele clauze: pct.6 din contractul de credit, art. 2.10.a din "Condițiile generale" de creditare, pct. 9 din contractul de credit și art. 3.7 din „Condiții generale". Se va menține în rest sentința și va fi obligată intimata, să plătească recurentei suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile.
Admite recursul declarat de contestatoarea B. F., domiciliată în mun. Pitești, .. 3, ., . împotriva sentinței civile nr. 4301/06.05.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind B. C. R. SA – BUCURESTI, cu sediul în sector 3, București, .. 5, . S.R.L., cu sediul în sector 1, București, .. 11, . C. R. SA - SUCURSALA ARGEȘ, cu sediul în mun.P., ., jud. Argeș
Modifică sentința în sensul că admite contestația precizată, în parte.
Anulează actele de executare realizate în dosarul de executare nr. 500/2011 al B. I. T C..
Constată că sunt abuzive următoarele clauze: -pct.6 din contractul de credit. -art. 2.10.a din "Condițiile generale" de creditare. - pct. 9 din contractul de credit. -art. 3.7 din Condiții generale".
Menține în rest sentința.
Obligă pe intimată să plătească recurentei suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Decembrie 2014.
Președinte, M. V. | Judecător, A. M. P. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. L. |
red.M.V.
dact.C.E.C./8 exp.
jud.fond E.F.
02.02.2015.
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 2360/2014.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
