Grăniţuire. Decizia nr. 348/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 348/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 2735/216/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 348/2014
Ședința publică de la 12 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE MARIA POSTELNICESCU
Judecător M. B.
Judecător I. P.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantii P. GH. V., P. M. V.împotriva sentintei civile nr. 424/10 04 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimat fiind petentul C. P. - Biserica lui DumnezeuApostolica "Betel", având ca obiect „acțiune in răspundere delictuală”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, deliberand, va retine urmatoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /14.09.2010, așa cum a fost precizată la data de 12.01.2010, reclamanții P. Gh. V. și P. M. V. au chemat în judecată C. P. - Biserica Lui Dumnezeu Apostolica "Betel" din Curtea de Argeș solicitând ca reprezentanții și practicanții acestui cult să fie obligați să înceteze orice acțiune de natură a le aduce atingere prerogativelor dreptului de proprietate și de a le tulbura în orice mod dreptul de folosință asupra căii de acces betonată, cu o lățime de 4 metri și o lungime de 28,60 metri. Au mai cerut ca pârâta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii a două trupuri de teren situate în .. 71 din Curtea de Argeș, pe care și-au edificat gospodăria. . stradă le permite să ajungă la proprietatea lor, dar este folosită în mod necorespunzător de reprezentanții și practicanții Bisericii, pătrund cu mijloace de transport pe alee perturbându-le liniștea și buna administrare a acestei porțiuni de teren. Unele persoane practicante ale acestui cult fac zgomot la terminarea slujbei, le adresează cuvinte și expresii jignitoare reclamanților și lasă deschisă poarta de acces, ceea ce permite . a unor persoane străine aflate în stare de ebrietate și a câinilor comunitari.
La data de 14.10.2010, pârâta a depus întâmpinare în care a arătat că sediul Bisericii a fost ridicat în baza unei autorizații de construire și funcționare, că practicanții săi nu au adoptat niciodată atitudinii și nu au desfășurat activități care să aducă atingere dreptului de proprietate al reclamanților și că dreptul de a folosi calea comună de acces este statornicit prin convenție. A mai arătat că, la momentul dobândirii dreptului lor de proprietate, reclamanții au știut în mod nemijlocit cine este proprietara imobilului situat în imediata vecinătate cunoscând și care este specificul activității desfășurate de către aceasta.
Cu aceeași ocazie, pârâta a depus o cerere reconvențională prin care a solicitat să se dispună grănițuirea proprietăților părților, situate în .. 71 din Curtea de Argeș, cerând totodată ca reclamanții să fie obligați să-i lase în deplină proprietate terenul ocupat în mod abuziv pe o lungime de 4 m și o lățime de 4 m și să fie obligați să-și ridice gardul confecționat prin cotropirea terenului pârâtei. A mai cerut ca reclamanții să înceteze orice acțiune de natură a aduce atingere dreptului pârâtei de folosință comună asupra căii de acces.
În motivarea cererii, pârâta a arătat că reclamanții au acaparat din proprietatea sa prin amplasarea unor butuci de viță de vie și a unui gard ce încalcă linia de hotar și că aceștia le blochează calea de acces prin amplasarea autoturismelor proprietatea lor.
La data de 12.01.2010, reclamanții au depus întâmpinare la cererea reconvențională în care au arătat că proprietățile părților sunt bine delimitate, că nu au ocupat nici o porțiune din terenul proprietatea pârâtei și că sunt singurii care au efectuat lucrări de amenajare a aleii betonate și de refacere a porților de la intrare. Butucii de viță de vie se află în interiorul proprietății lor, iar gardul are o anumită configurație dar fără a ocupa nimic din terenul pârâtei.
Prin sent. civ. nr. 424/10.04.2013 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges in dos. nr._ s-a respins acțiunea reclamanților, s-a admis cererea reconvențională a pârâtei si s-au grănițuit proprietățile părților în următoarea modalitate:
Proprietatea reclamanților o reprezintă suprafața de 243 m.p. teren, colorată cu portocaliu în schița de plan de la fila 204 (S 1-2-3-4-5-6-7-D-C-B-A-1), suprafața de teren ocupată de bucătăria de vară va fi inclusă în calea de acces, iar gardul împrejmuitor al terenului acestora cuprins între punctele A-14-13-11-10 va fi demolat.
Proprietatea pârâtei o reprezintă suprafața de 220 m.p., colorată cu verde în aceeași schiță de plan (S 23-24-H-16-17-18-19-20-21-22-23). Pârâta va demola gardul actual (24-25-15) și îl va muta pe aliniamentul 24-H în lungime de 5,60 m.
Calea comună de acces la cele două proprietăți este suprafața de 98 m.p. colorată cu galben în schița de plan de la fila 204 ( S A-14-24-H-16-D-C-B-A).
Au fost obligati reclamanții să plătească pârâtei 3.068 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanta de fond a retinut ca la data cumpărării imobilelor reclamanții au cunoscut cu cine se învecinează și care este specificul activității desfășurate de către pârâtă. Din ansamblul depozițiilor martorilor audiați în cauză a rezultat că enoriașii se întâlnesc de trei ori pe săptămână, câte două ore, iar pe timpul slujbei care se desfășoară în locașul de cult porțile de la alee sunt închise. La plecare, femeile și bătrânii mai zăbovesc pe bancă, după care porțile sunt încuiate cu lacăt, cheile de la acesta fiind deținute atât de reclamanți cât și de reprezentanții pârâtei. Faptul că vocile enoriașilor și zgomotele pașilor acestora alertează câinele reclamaților, nu este de natură a le crea acestora un disconfort, atât tip cât animalul este ținut legat aproape de gardul despărțitor. Cu ocazia cercetării locale, s-a constatat că porțile de la intrare erau închise, ., motiv pentru care se apreciază că cererea reclamanților privind obligarea pârâtei să înceteze orice acțiune de natură a le aduce atingere prerogativelor dreptului de proprietate și de a le tulbura în orice mod dreptul de folosință asupra căii de acces este neîntemeiată
Referitor la cererea reconvențională a pârâtei, din constatările expertului rezultă că reclamanții au inclus în proprietatea lor calea de acces comună ce deservea proprietatea numitei U. E., iar prin ridicarea ulterioară a construcțiilor aceștia s-au extins cu 91 mp peste limita suprafeței ce rezultă din cele două contracte de vânzare – cumpărare, în timp ce pârâta deține cu 37 mp mai puțin în același punct.
Întrucât în cea de-a treia variantă, în funcție de suprafața de teren ce rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 5136/23.09.1998 și din titlul de proprietate nr._/24.01.2002, nu este afectată construcția C1 ridicată de reclamanți ci doar suprafața de 16 mp ocupată de bucătăria de vară a acestora (C6), ce urmează a fi inclusă în calea comună de acces, instanța a apreciat că, pentru a se evita viitoare conflicte, grănițuirea proprietăților părților se impune a se face potrivit acestei variante.
În această modalitate, deschiderea terenului reclamanților de 6,20 m.l. devine de 7,46 m.l, iar linia hotarului (AB) trece la 1,6 m distanță de colțul casei, respectiv 0,99 m.p. față de colțul casei C1.
Împotriva sentinței civile nr. 424/10.04.2013 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges in dos. nr._ au declarat recurs reclamantii criticând hotărârea primei instanțe sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, invocind disp. art. 304 pct.9 si 304 ind.1 C. proc. civ după cum urmează:
1. Au aratat acestia ca in mod gresit s-a respins actiunea introductiva. Astfel, martorii audiati au aratat ca pe timpul slujbei portile de la . acces . ca pot patrunde persoane in stare de ebrietate si caini comunitari ce afecteaza viata, integritatea si sanatatea reclamantilor recurenti. De asemenea, din depozitiile martorilor rezulta ca intre membrii paratei reclamante si reclamantii parati au loc deseori conflicte. In aceasta situatie poate fi angajata raspunderea civila delictuala.
2. Un al doilea motiv de recurs vizeaza admiterea in mod gresit a cererii reconventionale. Solutia este pronuntata cu incalcarea disp. art. 584 C. civ., cata vreme proprietatile astfel granituite nu sunt invecinate. Au mai aratat recurentii reclamanti ca au cumparat terenul proprietatea lor in aceasta configuratie iar din continutul lucrarii de expertiza si din depozitia martorului L. rezulta ca acestia nu stanjenesc cu nimic proprietatea paratei. Servitutea de trecere este deja constituita prin act autentic iar parata nu este singura titulara a acestui drept. In cadrul aceluiasi motiv de recurs s-a criticat si gresita respingere a obiectiunilor la lucrarile de expertiza.
3. Un ultim motiv de recurs vizeaza gresita acordare a cheltuielilor de judecata, obligand pe recurenti la plata in totalitate a acestora, desi cererea reconventionala a fost admisa . si nu cea solicitata de parata reclamanta.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate încadrate în disp.art.304 pct.9 C.pr.civilă și a disp.art.304/1 C.pr.civilă, Tribunalul apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente si in urmatoarele limite:
1. Primul motiv de recurs nu este fondat.
Astfel, in mod corect a retinut instanta de fond ca atat timp cat s-au ridicat construcțiile pârâtei, între părți au existat raporturi de bună vecinătate, acestea folosind în comun calea de acces reprezentată cu galben în schița de plan de la fila 166. Neînțelegerile au intervenit după ce pârâta a betonat . la . evidențiate în aceeași schiță de plan și o bancă pe partea de sud a drumului de trecere. După ce Biserica a fost dată în folosință, reclamanții și-au manifestat nemulțumirea față de activitatea desfășurată de enoriași și de faptul că aceștia lasă deschisă poarta de la intrare, ceea ce permite . persoanelor străine și a câinilor comunitari.
Tribunalul constata insa ca la data cumpărării imobilelor reclamanții au cunoscut cu cine se învecinează și care este specificul activității desfășurate de către pârâtă. Partile litigante au intre proprietatile lor o cale de acces . martorilor nu rezulta ca parata prin enoriasii sai aduce atingere dreptului de trecere de care beneficiaza si reclamantii. Acestia pot folosi nestingheriti calea de acces . parti litigante si pentru o a treia gospodarie .
Imprejurarea ca pe calea de acces stationeaza unii dintre enoriasi sau au acces caini comunitari, astfel cum s-a sustinut, nu este de natura a perturba linistita folosinta a acestei cai, situatii de acest gen putand a se regasi pe oricare dintre drumurile publice.
Mai mult, cu ocazia cercetării locale, s-a constatat că porțile de la intrare erau închise, ., iar din raspunsul la intrebarile 12 si 13 din interogatoriu, rezulta ca insusi reclamantii au edificat gard la calea de acces, pe care au si inchis-o cu lacat, astfel incat actiunea acestora in mod corect a fost respinsa.
2. Cel de-al doilea motiv de recurs este insa intemeiat. Astfel, prin cererea reconventionala formulata parata au solicitat să se dispună grănițuirea proprietăților părților, situate în .. 71 din Curtea de Argeș, cerând totodată ca reclamanții să fie obligați să-i lase în deplină proprietate terenul ocupat în mod abuziv pe o lungime de 4 m și o lățime de 4 m și să fie obligați să-și ridice gardul confecționat prin cotropirea terenului pârâtei. A mai cerut ca reclamanții să înceteze orice acțiune de natură a aduce atingere dreptului pârâtei de folosință comună asupra căii de acces.
În motivarea cererii, pârâta a arătat că reclamanții au acaparat din proprietatea sa prin amplasarea unor butuci de viță de vie și a unui gard ce încalcă linia de hotar și că aceștia ii blochează calea de acces prin amplasarea autoturismelor proprietatea lor.
Din continutul lucrarii de expertiza efectuate in cauza, coroborata cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta fara putinta de tagada ca partile litigante au la baza posesiei lor acte de proprietate, ce nu se suprapun.
Expertul a constatat că reclamanții dețin în prezent suprafața de 323 mp, deci 91 mp mai mult decât în actele de proprietate, excedentul de teren situându-se pe calea de acces colorată cu galben în schița de plan de la fila 167 (poligonul A-B-C-D-E-G-14A) și o parte din poligonul colorat cu mov (poligonul G-F-J-15-25-H-15-25-24-14G).
In ceea ce priveste capatul de cerere privind revendicarea ( desi el n-a fost solutionat de instanta de fond, dar nici parata nu a inteles sa formuleze motiv de recurs pe acest temei) Tribunalul constata ca reclamantii nu poseda in plus din proprietatea paratei, ci din calea de acces, astfel ca solicitarea petitorie a acesteia nu poate fi admisa, desi tot prin expertiza s-a constatat ca parata detine suprafața de 223 mp, deci cu 37 mp mai puțin decât în contractul sau de vânzare-cumpărare.
Parata ar fi putut emite pretentii fata de posesia nelegitima a reclamantilor pe parte din calea de acces ( dar nu in cadrul unei actiuni in revendicare) daca acestia ar fi impiedicat-o in folosinta caii de acces. Cum nu s-au facut dovezi in acest sens, acest petit din cererea reconventionala urmeaza a fi respins, impreuna cu cel referitor la obligatia ca reclamanții să înceteze orice acțiune de natură a aduce atingere dreptului pârâtei de folosință comună asupra căii de acces.
Directa legatura cu revendicarea are si capatul de cerere privind obligarea reclamantilor să-și ridice gardul confecționat prin cotropirea terenului pârâtei. Or, in situatia in care nu s-a dovedit ca reclamantii ocupa vreo suprafata de teren din proprietatea paratei, nici acest capat de cerere nu poate fi admis.
Referitor la petitul privind granituirea, Tribunalul constata ca granituirea ca demers juridic poate avea loc in situatia in care proprietatile vecine ale partilor nu au stabilite hotarele, context in care se rezolva si problema acapararilor de o parte sau de alta. In cauza insa se observa ca proprietatea paratei este bine delimitata cu gard chiar de catre aceasta si ca limita de hotar nu a fost modificata in nici-un fel, cu atit mai mult de catre reclamantii recurenti. In aceasta situatie Tribunalul constata ca in mod gresit a admis cererea de granituire instanta de fond. Nu este lipsita de importanta nici maniera in care prima instanta a inteles sa granituiasca proprietatea partilor. Se remarca astfel ca prin granituirea realizata partile devin practic vecini pe toata lungimea hotarului, in acest fel instanta statuind asupra limitelor de proprietate ale fiecareia dintre parti, cu incalcarea caii comune de acces, pierzand din vedere faptul ca de aceea cale de acces nu beneficiaza numai partile litigante ci si o terta persoana, ce nu este parte in proces.
3. F. de solutia pronuntata mai sus, Tribunalul constata ca si cel de-al treilea motiv de recurs este intemeiat, iar fata de respingerea atit a actiunii introductive cat si a cererii reconventionale, urmeaza a se inlatura din dispozitivul sentintei recurate, obligarea reclamantilor la plata catre parata, a cheltuielilor de judecata, nemaiputand fi considerati parti cazute in pretentii.
Pentru cele ce preced, Tribunalul ,in temeiul disp. art. 312 C. proc. civ., va admite recursul formulat si va modifica în parte sentința recurata, în sensul că va respinge si cererea reconventionala si va inlatura obligatia reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata. Se va mentine in rest sentinta, in privinta respingerii cererii introductive .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de reclamantii P. GH. V., P. M. V.împotriva sentintei civile nr. 424/10 04 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimat fiind petentul C. P. - Biserica lui DumnezeuApostolica "Betel", având ca obiect „acțiune in răspundere delictuală”.
Modifică în parte sentința în sensul respingerii cererii reconvenționale și înlătură obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată. Mentine in rest sentinta, in privinta respingerii cererii introductive .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2014.
Președinte, M. P. | Judecător, M. B. | Judecător, I. P. |
Grefier, F. G. |
Red.M.P./14.02.2014
Tehn.E.N./4 ex
Jud. fond. E. T.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 1557/2014. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 849/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
