Întoarcere executare. Decizia nr. 2348/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2348/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-10-2014 în dosarul nr. 311/109/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2348/2014
Ședința publică de la 20 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Judecător A. M. P.
Judecător C. D.
Grefier N. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr. 1667/21.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ , intimat fiind pârâtul T. L., având ca obiect întoarcere executare .
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 09.10.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie .
Apoi, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea inițial la data de 15.10.2014 și ulterior la această dată, când a pronunțat prezenta decizie .
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1667/21.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă acțiunea modificată și precizată formulată de reclamanta ., cu sediul în sector 1, București, .", nr. 22 în contradictoriu cu pârâtul T. L. B., domiciliat în mun. Pitești, ., ., ..
A fost obligat pârâtul să plătească B. R. C. -C. suma de 50 de lei .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Argeș la data de 10.01.2012 sub nr._ reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul T. L. B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 6.461,83 lei actualizată în raport cu indicele de inflație la data plății efective, ca și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 1147/CM/27.10.2008 pronunțata de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ a fost obligată la plata către pârât a unor compensații bănești reprezentând drepturi salariale pentru sărbătorile de Paști și C. aferente intervalului 29.01._, în funcție de perioada efectiv lucrată.
Prin decizia civilă nr. 477/R-CM/12.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești a fost respins recursul formulat de aceasta împotriva sentinței civile mai sus amintite.
Precizează reclamanta că, urmare a pronunțării sentinței civile nr. 1147/CM/27.10.2008, pârâtul a obținut în baza aceluiași titlu executoriu, trei executări pe cale silita a aceleiași obligații, încasând sume necuvenite.
Astfel, a început executarea silită și la data de 17.12.2008 în baza dosarului de executare nr. 321/2008 al B. B. E., au fost executate conturile sale cu suma de 7880,32 lei (suma compusă din creanță, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare).La data de 08.01.2009 pârâtul a încasat suma de 6.467 lei executată voluntar de către pârâtă.
În temeiul aceleiași sentințe la data de 16.03.2009 s-a început executarea silită în cadrul dosarului de executare nr. 3058/2009 al B. R. C.-C., fiind executate conturile sale cu suma de 6312,88 lei, formata din creanță în cuantum de 3604 lei și 2007,88 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Cu toate acestea, pârâtul a apelat din nou la executorul judecătoresc R. C. C. pentru o nouă executare formându-se dosarul de executare nr. 8853/2009, în baza aceleiași sentințe, pentru recuperarea diferențelor rămase de plată, astfel că la data de 04.01.2010 totalul sumei executate a fost de 148,95 lei din care 97.92 lei reprezintă cheltuieli de judecata și 51,03 lei cheltuieli de executare.
Reclamanta precizează că în urma executării abuzive s-a extras din contul său suma de 6461,83 lei, ce se impune a se restitui actualizată cu rata de inflație.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 4042 alin 3 Cod. pr. Civ.
Pârâtul a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 18.06.2012 prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată,primind doar sumele datorate în baza titlului executoriu, cum a fost modificat și actualizările rezultate.
Prin sentința civilă nr. 1275/19.06.2012 Tribunalul Argeș a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Pitești pe rolul căreia cauza a fost înregistrată la data de 11.09.2012 sub același număr de dosar.
Ulterior, la 22.03.2013, reclamanta a formulat cerere modificatoare prin care a precizat că obiectul acțiunii îl reprezintă obligarea pârâtului la plata sumelor rezultate din formulele repetate de afectare a patrimoniului său prin plați nedatorate și îmbogățirea fără justa cauză.
La 10.05.2013 reclamanta a depus o nouă cerere precizatoare prin care a arătat că în dosarul de executare silita al B. B. A. E. cu nr. 321/2008 s-a executat silit din conturile sale suma totala de 7880,32 lei; dat fiind numărul mare de dosare în care se solicitau compensații bănești, la 06.01.2009 a achitat voluntar pârâtului suma de 6467 lei, iar ulterior B. B. a returnat suma executata în dosarul nr. 321/2008.
Se mai menționează că după pronunțarea deciziei de către Curtea de Apel Pitești s-au stabilit în sarcina sa obligații suplimentare, astfel că pârâtul s-a adresat B. R. C. și în dosarul nr. 358/2009 la 16.03.2009 s-a executat suma de 6411,88 lei.
De asemenea, prin același birou s-a format și dosarul cu nr. 8853/2009, procedură finalizată la 04.01.2010, când s-a executat suma de 148 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare.
Se susține că în ciuda tuturor acestor executări, în anul 2012 pârâtul se adresează și B. Casagranda S. A. unde se formează dosarul cu nr. 140/2012, fiind executata suma totală de 9449 lei.
Ultima precizare a acțiunii s-a depus la 10.01.2014, sub forma unor note scrise prin care s-a arătat că suma totală de restituit este de_,8 lei din care: 7411,88 lei executată la 16.03.2009 de către B. R. C., 97 lei provenind din executarea realizata la 04.01.2010 de către același executor judecătoresc, 9442,92 lei executată la 17.07.2012 de către B. Casagranda S. A. și 1413,32 lei reprezentând diferența dintre executarea din data de 17.12.2008 la B. B. E. și plata voluntar efectuata la 06.01.2009
A invocat reclamanta dispozițiile art. 992 C.civ. și art. 998 C.civ., atașându-se o . înscrisuri.
Din probatoriul administrat instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1147/CM/27.10.2008 pronunțata de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 477/R-CM/12.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, . - reclamanta din cauza de astăzi a fost obligată la plata către mai mulți reclamanți printre care și T. L. B. - pârâtul din dosarul prezent a contravalorii drepturilor salariale suplimentare prevăzute de art. 168 alin 1 din CCM conform adreselor nr. 830 și 831/2008 emise de către pârâta din care vor fi deduse contribuțiile corespunzătoare impozitului și bugetelor de asigurări sociale (CAS, CASS și șomaj) pentru perioada 29.01._, proporțional cu timpul lucrat de fiecare reclamant, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, ca și la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de_ lei.
Recursul formulat de către reclamanți a fost admis prin decizia civilă nr. 476/R-CM/19.03.2009 a Curții de Apel Pitești, s-a modificat sentința în sensul că s-a înlăturat din dispozitiv mențiunea cu privire la calculul drepturilor salariale fața de adresele nr. 830 și 831/2008 menținându-se în rest sentința.
În vederea realizării creanței, pârâtul, în calitate de creditor, a formulat cerere de executare silită.
S-a format dosarul de executare silită nr. 321/2008 al B. B. E. A., dosar în care s-a întocmit raport de expertiză contabilă de către expert T. Netty în vederea determinării întinderii creanței.
S-a stabilit că reclamanta datorează pârâtului suma de 6616 lei reprezentând drepturi reactualizate, inclusiv cheltuieli de judecată.
Reprezentantul creditorilor a adresat executorului judecătoresc o cerere prin care aduce la cunoștința faptul că o parte dintre creditori au primit voluntar din partea pârâtei anumite sume de bani, printre aceștia numărându-se și T. L. B., cărui i s-a achitat suma de 6450 lei astfel că s-s solicitat numai plata diferenței rămase. În aceste condiții B. B. E. printr-un ordin de plata din 13.02.2009 a procedat la restituirea către reclamanta a sumei de_ lei pentru un nr. de 68 de persoane, aspecte recunoscute chiar de reclamanta prin notele scrise depuse la dosar.
Prin adresa cu nr. 8398 Raiffeisen Bank SA confirma faptul că societatea reclamanta a efectuat la 06.01.2009 o plata voluntara către pârât în cuantum de 6467 lei.
Ulterior, întrucât s-a modificat sentința pronunțata de instanța de fond ce constituie titlu executor, s-a ajuns la o altă modalitate de calcul a drepturilor salariale cuvenite, astfel că pârâtul s-a adresat și B. R. C. C. formându-se dosarul execuțional cu nr. 8853/2009 în care s-a întocmit procesul verbal din 04.01.2010 prin care s-a constatat că executarea se desfășoară pentru debitul decurgând din titlul executoriu constând în decizia civilă nr. 477/CM/2009 actualizat rezultând suma de_ lei stabilindu-se și cheltuieli de executare în cuantum de 3148,50 lei .
S-a emis adresa de înființare a popririi din 04.01.2010 prin extrasul de cont confirmându-se înființarea popririi.
Același creditor se adresează și B. Casagranda S. A. unde se formează dosarul cu nr. 140/2012 întocmindu-se și un raport de expertiză contabila de către expert T. Nety în care se stabilește că există o diferența de achitat în cuantum de 5277 lei (fila 133) fără a se dovedi însă în concret executarea acestor sume și plata efectivă către creditor.
Cum în cauza nu este vorba despre o contestație la executare în care se impunea din oficiu solicitarea dosarelor de executare, ci de un litigiu care are ca obiect plata nedatorată și îmbogățirea fără justă cauză, sarcina dovedirii pretențiilor reveneau reclamantei.
În litigiu, conform ultimei precizări din 10.01.2014, este suma de_,8 lei compusă din 7411,88 lei provenind din executarea realizata la 6.03.209 de către B. R. C., 97 lei provenind din executarea realizata la 04.01.2010 de către același executor judecătoresc, 9442,92 lei din executarea finalizata la 17.07.2012 la B. Casagranda S. A. și 1413,32 lei reprezentând diferența dintre executarea din data de 17.12.2008 la B. B. E. și plata voluntar efectuata la 06.01.2009 (fila 274).
În această privință se va avea în vedere că reclamanta nu a atacat actele de executare silită sub aspectul stabilirii cuantumului drepturilor cuvenite pârâtului, ori cu privire la cheltuielile de executare în condițiile în care procesele verbale întocmite de executorii judecătorești în condițiile art.371 ind.7 Cod proced. civ., constituie titluri executorii; nu s-a făcut dovada că până în prezent s-a dispus desființarea vreunui act de executare, ca și faptul că îmbogățirea fără justă cauză (fără just temei) este un fapt juridic licit considerat de literatura juridică ca izvor de obligații, consacrat și de practica judecătorească.
În conținutul Codului civil se regăsesc texte care fac aplicarea principiului de mai sus, prin aceea că se impune o obligație de restituire atunci când are loc o mărire a patrimoniului unei persoane pe seama patrimoniului altei persoane (art. 484, 493, 494, 997, 1618, 1691 din C. civ.), în practica judiciară, dar și în literatura de specialitate, conturându-se condițiile cumulative în care poate fi intentată o acțiunea în restituire, respectiv: mărirea unui patrimoniu prin dobândirea unei valori apreciabile în bani; micșorarea unui patrimoniu, ca o consecință a măririi altuia; existența unei legături între mărirea unui patrimoniului și diminuarea celuilalt; ambele efecte să fie rezultatul unei cauze unice; absența unei cauze legitime a măririi unui patrimoniu în detrimentul altuia (să nu existe temei legitim); absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea, de către cel care și-a micșorat patrimoniul, a pierderii suferite.
Această din urmă condiție instituie în fapt caracterul subsidiar al acțiunii de restituire întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, pentru ipoteza în care reclamantul nu are nici o altă acțiune în justiție pentru valorificarea dreptului său.
Prin raportare la limitele în care instanța a fost învestită prin cererea precizatoare, față de probatoriul cauzei se constată că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiile anterior menționate, deși obligația probei în acest sens îi revenea reclamantei conform art. 1169 cod civil.
Astfel se observă în plus față de cele menționate în aliniatele precedente, că în speță titlul executoriu face trimitere la drepturi salariale în favoarea angajaților, cu actualizări în raport de indicele de inflație aplicabil la data plății pentru o anumită perioadă de timp, fără ca în dispozitivul hotărârii judecătorești, modificată în recurs să apară individualizate sumele concrete cuvenite cu acest titlul fiecăruia dintre creditori, împrejurare față de care în cursul executării silite devine necesar a se stabili întinderea creanței, respectiv caracterul lichid al acesteia.
Un prim aspect de reținut este acela că apărările reclamantei vizează . a unor sume de bani în baza unui singur titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr. 1147/CM/27.10.2008 pronunțata de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 477/R-CM/12.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești. Reclamanta pretinde că pârâtul a încasat în patru rânduri diverse sume de bani, recunoscând prin susținerile formulate că executarea decurge exclusiv din titlu executoriu amintit.
O a doua chestiune cu relevanță în soluționarea litigiului constă în împrejurarea că pentru a se constata temeinicia pretențiilor sale reclamanta trebuia să dovedească mai întâi cuantumul sumei la care creditorul era îndreptățit, pentru ca prin raportare la această chestiune să se analizeze dacă pârâtul a încasat mai mult decât i se cuvenea și cu cât anume, urmând ca implicit să se stabilească existența sau inexistența unei cauze legitime a măririi patrimoniului său, relevanță în cauză având și faptul că actele de executare întocmite în cel de-al doilea, al treilea și al patrulea dosar de executare, respectiv raportul de expertiza prin care s-a calculat restul creanței la care pârâtul era îndreptățit și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, nu au fost contestate în dosarul de față. Reclamanta nu a invocat calcule eronate rezultând din actualizări în raport de indicele de inflație, și nici cu privire la cele aferente acumulate în intervalul scurs de la data când titlul a devenit executoriu și cea la care sumele au fost recuperate de creditor, dimpotrivă recunoscând că suma executată prin intermediul B. B. a fost returnată, ca și faptul că executarea voluntară nu acoperea integral drepturile salariale obținute de pârât, în urma admiterii recursului stabilindu-se în sarcina reclamantei-debitoare obligații suplimentare, pentru care nu a dovedit că a procedat la plata de bună-voie a sumelor datorate; aș acum s-a arătat mai sus niciuna dintre executările silite nu a fost contestată, actele d executare nu u fost desființate, inclusiv procesele verbale de stabilire a cheltuielilor de executare, iar în aceste condiții nu se poate pretinde că sumele stabilite cu acest titlu au fost executate abuziv.
Rezultând astfel că, cel puțin una dintre condițiile cerute pentru admiterea acțiunii în îmbogățire fără justă cauză, ori pentru plată nedatorată, nu s-a dovedit a fi îndeplinită, se concluzionează în sensul că pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ., care susține:
Sentința este netemeinică și nelegală (art.3041 și art.304 pct.9 Cod pr.civilă), pentru că pârâtul a încasat în baza aceluiași titlu o sumă mai mare decât cea care i se cuvenea, întrucât a beneficiat de plata voluntară a sumei de 6.457 lei, a obținut de la B. B. E. suma de 7.880 lei, iar de la B. R. C. C. a obținut suma de 6.412 lei, plus 149 lei constând în cheltuieli de judecată și de executare.
Totodată, pârâtul s-a adresat și B. Casagranda S. A., de unde a obținut suma de 9.450 lei.
În acest fel, pârâtul a obținut sumele respective printr-o îmbogățire fără justă cauză.
Instanța de fond în mod greșit nu a reținut ca și probe temeinice înscrisurile depuse la dosar.
Examinând actele dosarului și sentința recurată, tribunalul va reține:
Prin sentința civilă nr.1147/CM/27.10.2008, Tribunalul Argeș a dat câștig de cauză intimatului T. L., în sensul că a obligat-o pe recurenta . prezent O. P. SA ), să-i plătească drepturile salariale suplimentare prev.de art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, conform adreselor 830 și 831/2008, emise de către recurentă, din care vor fi deduse contribuțiile corespunzătoare impozitului și bugetelor de asigurări sociale, pentru perioada 29.01.2005 – aprilie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de intimat, drepturi care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Ulterior, prin decizia civilă nr.477/R-CM/12.03.2009 a Curții de Apel Pitești s-a modificat sentința în sensul că s-a înlăturat din dispozitiv mențiunea cu privire la calculul drepturilor salariale fața de adresele nr. 830 și 831/2008, menținându-se în rest sentința.
a). Intimatul creditor T. L. s-a adresat B. B. E. pentru recuperarea creanței sale, sens în care s-a constituit dosarul de executare 321/2008, în care, în raportul de expertiză întocmită de expert T. Netty s-a determinat creanța ca având suma de 6616 lei, reprezentând drepturi reactualizate, inclusiv cheltuieli de judecată.
Conform ordinului de plată din data de 13.02.2009, B. B. E. a restituit recurentei suma de 420.416 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite unui număr de 68 persoane, printre care și intimatului.
b). Raiffeisen Bank, prin adresa nr.8398 a comunicat faptul că recurenta a plătit voluntar intimatului, la data de 06.01.2009, suma de 6.467 lei.
c). Tot la cererea intimatului creditor s-a constituit dosarul de executare nr.8853/2009 al B. R. C. C., pentru suma de 11.750 lei, reprezentând creanță actualizată, stabilindu-se și cheltuieli de judecată în sumă de 3148,50 lei.
d) În temeiul aceluiași titlu executoriu, intimatul creditor s-a adresat și B. Casaganda S. A., la care s-a format dosarul nr.140/2012. În acest dosar expertul T. Netty a întocmit un raport de expertiză contabilă prin care a ajuns la concluzia că intimatului i se cuvine o diferență de 5.277 lei. Însă, recurenta nu a probat că în acest dosar s-ar fi realizat executarea silită pentru suma de 5.277 lei.
Tribunalul reține că pentru admisibilitatea cererii de îmbogățire fără justă cauză se impun a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: 1. mărirea patrimoniului intimatului ; 2. micșorarea patrimoniului recurentei, ca o consecință a măririi patrimoniului intimatului; 3 existența unei legături de cauzalitate între sporirea unui patrimoniu și diminuarea celuilalt; 4. absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului intimatului în detrimentul recurentei.
Pentru sumele care reprezentau cheltuieli de executare, tribunalul apreciază că acestea se regăsesc în cuprinsul proceselor verbale întocmite de executorii judecătorești, procese verbale care sunt titluri executorii, conform art.3717 Cod pr.civilă.
Aceste titluri executorii nu au fost atacate de recurentă pe calea contestației la executare, situație față de care sunt legale.
Atâta timp cât titlurile executorii nu au fost desființate, ele sunt legale, iar cheltuielile de executare pe care le prevăd nu pot fi restituite, fiind legal percepute.
Pentru verificarea sumelor încasate ilegal de către intimat, în cele 4 executări indicate de recurentă, este absolut necesar să se determine cuantumul creanței cuvenite intimatului în temeiul titlurilor executorii, sentința civilă nr.1147/CM/27.10.2007 a Tribunalului Argeș, astfel cum a fost modificată prin decizia 477/R/CM/12.03.2009 a Curții de Apel Pitești.
Numai cunoscând cuantumul creanței cuvenite intimatului, tribunalul poate proceda la verificarea susținerilor recurentei . Or, recurenta nu a probat care este cuantumul creanței intimatului, deși, așa cum a reținut și prima instanță, îi incumba sarcina acestei probe (art.1169 Cod civil).
Recurenta a invocat executări nelegale, respectiv faptul că în temeiul aceluiași titlu executoriu, intimatul a pornit mai multe executări silite, în care, a obținut valorificarea creanței.
Recurenta nu a contestat executările silite, care pe cale de consecință, sunt legale, astfel că sumele încasate în temeiul executărilor silite nu au caracter abuziv, situație în care, recursul este nefondat și urmează a fi respins în baza art.312 rap.la art. 3041 și art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr. 1667/21.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ , intimat fiind pârâtul T. L.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2014
Președinte, M. V. | Judecător, A. M. P. | Judecător, C. D. |
Grefier, N. P. |
red.C.D.
dact.C.E.C./4 exp.
21.10.2014.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2716/2014. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Decizia nr. 2780/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
