Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1333/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1333/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 75/205/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1333/2014
Ședința publică de la 16 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător M. V.
Judecător A. M. P.
Grefier N. P.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții C. E., B. L. M. și B. E. C. împotriva sentinței civile nr. 1480/03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții N. A., P. V., A. V., N. R., P. L., P. H., V. E., H. R. O., N. E. R. și N. N. și pârâele C. L. DE FOND FUNCIAR HÂRTIEȘTI și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta pârâtă și chemată în garanție C. E. personal și asistată de av. M. F. ce substituie pe av. B. M., recurentul pârât B. L. M. personal și asistat de av. M. V. ce reprezintă și pe recurenta pârâtă B. E. C., intimații reclamanți V. E. și N. N., personal și asistați de av. A. A. ce reprezintă și pe ceilalți intimați reclamanți, lipsă fiind intimatele pârâte.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie .
Apoi, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la această dată, când a pronunțat prezenta decizie.
INSTANȚA
Asupra recursurilor civile de față,
Constată că prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2013, reclamanții N. A., P. V., A. V., N. R., P. L., P. H., V. E., H. R. O., N. N., N. E. R., au chemat în judecată pe pârâții C. E., B. L. M., C. L. de Fond Funciar Hârtiești și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea în parte a titlului de proprietate nr._ din data de 18 aprilie 1994 emis pe numele autoarei pârâtei C. E. și obligarea pârâtului B. L. M., să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1.500 m.p. situat în punctul „La Biserică” din intravilanul comunei Hârtiești, județul Argeș.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că terenul în litigiu a fost proprietatea autorului lor N. V., că asupra acestui teren le-a fost reconstituit dreptul de proprietate conform legilor de fond funciar și dețin în prezent titlu de proprietate, respectiv proces verbal de punere în posesie, situație față de care solicită admiterea acțiunii așa cum fost formulată.
Pârâtul B. L.- M. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea acțiunii, iar sub aspect reconvențional a solicitat a se constata nulitatea absolută în parte a titlului de proprietate al reclamanților, nr._ din 24 iulie 2012, pentru suprafața de 1.500 m.p. teren situat în punctul „Acasă”, ., teren învecinat la Nord cu F. I., la Est cu D. I., la Sud cu Priu G. și Ț. A. și la Vest cu Drumul Județean, obținut ilegal și prin fraudarea dreptului său de proprietate.
În motivarea cererii sale, pârâtul a arătat că este proprietarul suprafeței totale de 2.493 m.p. teren, potrivit contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 485 din data de 19 martie 2004, la notarul public M. O. A. din Pitești. Terenul a fost cumpărat de la P. S., care l-a deținut în calitate de proprietară în baza titlului de proprietate nr._ din data de 18 aprilie 1994, legal emis, proprietate ce a fost intabulată în cartea funciară a comunei Hârtiești, județul Argeș, nr. 86 cu numărul cadastral 90.
Pârâtul-reclamant a mai aratat că anterior cumpărării, a cercetat la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung, cartea funciară a vânzătoarei, ocazie cu care a constatat că proprietatea era în circuitul civil și nu era grevată de vreo sarcină, iar la data cumpărării terenului, avea cunoștință de faptul că vânzătoarea era proprietara terenului, fiind de bună credință la momentul cumpărării imobilului teren și construcții. A mai arătat pârâtul că hotărârea judecătorească în baza căreia s-a eliberat titlul de proprietate al reclamanților-pârâți, nu îi este opozabilă.
Paratii B. au formulat cerere de chemare in garantie a vanzatoarei P. S.. La data de 07 februarie 2013, s-a menționat că P. S. este decedată, iar moștenitoarea acesteia este C. E. .
Prin sentința civilă nr.1480/03.07.2013 a Judecatoriei Campulung s-a admis acțiunea astfel cum a fost completată și precizată, au fost obligați pârâții să lase reclamanților-pârâți în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1500 mp identificat în planșa B din completarea raportului de expertiză C. P. (fila 152 dosar), între reperele 32, 33, 34 și 35 dosar.
A fost anulat în parte pentru această suprafață, titlul de proprietate_/18.04.1994 emis pe numele defunctei P. S. și actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.485/19.03.2004 la BNP M. O. A..
A fost admisă cererea de chemare în garanție și a fost obligată pârâta C. E., la plata către pârâții B. L. M. și B. E. C. a sumei de 5000 lei.
A fost obligată pârâta C. E. la 2241 lei cheltuieli de judecată către reclamanți și la 1600 lei cheltuieli de judecată către pârâții B. L. M. și B. E. C..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții-pârâți sunt moștenitorii autorului I. V. N., de pe urma căruia potrivit legilor de fond funciar, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3,8849 ha situat . de proprietate nr._/2012 (fila 9 dosar).
Anterior emiterii acestui titlu de proprietate, prin decizia civilă nr. 649/22 decembrie 2004 a Tribunalului Argeș, a fost admisă în parte acțiunea și constatat nul procesul-verbal de punere în posesie nr. 45/2004 emis în beneficiul reclamanților N. V. N., N. V. Ș., P. L. și P. H..
A fost obligată pârâta C. L. de Fond Funciar a comunei Hârtiești să pună în posesie pe reclamanți pe suprafața de 17.700 m.p. situați în punctul „La Biserică” și în punctul „Peste Drum” pe suprafața de 3788 m.p., situați în intravilan și respectiv 13.760 mp. în extravilan din ., astfel cum au fost identificate în schița anexă a raportului de expertiză aflat la filele 189-190 din dosarul de fond, a fost obligată C. L. să întocmească fișa cu date pentru terenul de mai sus și de asemenea obligată C. Județeană Argeș să elibereze titlu de proprietate pentru acest teren.
Actele primare de proprietate depuse la dosar de reclamanții-pârâți și nici calitatea acestora de moștenitori ai autorului lor-defunctul N. I. V. nu au fost contestate de către pârâți, după cum nu s-a contestat nici faptul că terenul în litigiu face parte din fosta proprietate N..
Principala apărare a pârâților B. L.- M. și B. E. – C., a fost în sensul că de bună credință fiind, au cumpărat terenul în litigiu, au achitat prețul vânzării și au îndeplinit toate formalitățile necesare înscrierii dreptului lui în cartea funciară.
Analizand actele de la dosar, prima instanța a reținut că titlul de proprietate eliberat pe numele autorului reclamanților se întemeiază pe actele primare de proprietate, acte din care reiese că acesta a fost proprietarul suprafeței de 2,75 ha în punctul „La Biserică” teren care prin hotărârea Comisiei de reformă agrară Hârtiești, a fost expropriat, deși autorului reclamanților-pârâți nu-i erau opozabile prevederile legii privind reforma agrară și nici Decretul nr.93/1949. De altfel, toate aceste aspecte au fost analizate în cadrul procesului soluționat prin decizia civilă nr. 649/2004 a Tribunalului Argeș, în baza căreia a fost emis titlul de proprietate deținut de reclamanți.
În ce privește titlul de proprietate emis pe numele defunctei P. S., autoarea pârâtei C. E., instanța de fond a reținut că potrivit relațiilor comunicate de C. locală de Fond Funciar Hârtiești, în evidențele Primăriei comunei Hârtiești, nu au fost găsite alte documente privind terenul în litigiu cu excepția actului de schimb prin care U. F., soția tatălui lui P. S., a primit terenul din punctul „La Biserică” în schimbul unui alt teren deținut în cadrul IAS Lucieni (filele 142, 134 dosar).
Din analiza acestor acte reiese că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele lui P. S., nu a avut în vedere existența unui act primar de proprietate cu privire la terenul în litigiu, ci în mod exclusiv actul de schimb menționat mai sus.
Transpunând în teren actele de proprietate deținute de părțile în proces, expertul a reținut că acestea individualizează suprafața de 1500 m.p. din cei 2.500 m.p. cuprinsă în actele primare ale autorului lui C. Elivira - P. S. (actul de schimb nr. 589/1953 și registrul agricol volumul I anii 1956 -1958) precum și din titlul de proprietate nr._ din data de 18 aprilie 1994 eliberat lui P. S.. A mai arătat expertul că verificând situația din teren a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate prin titlul de proprietate deținut de reclamanții a respectat decizia civilă nr. 649 din data de 22 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Argeș și actele primare de proprietate ale autorului reclamanților-pârâți.
Transpunând în teren titlul de proprietate emis pe numele P. S., precum și actele primare ce au stat la baza emiterii acestui titlu s-a constatat că acestea se referă la suprafața de 2.500 m.p. suprafață ce cuprinde și terenul în litigiu și că potrivit transpunerii actelor primare și analizării acestora, actul primar al chematei în garanție (actul de schimb) se referă la un teren expropriat din moșia Moșandrei și nu din moșia N., dar titlul de proprietate i-a fost eliberat chematei în garanție pe teren expropriat din moșia N..
Concluzionand, actele deținute de părțile în proces, se suprapun pe suprafața de 1.500 m.p. identificată în schița anexă raportului de expertiză între reperele 32, 33, 34, 35, .
Instanța de fond a reținut că pârâții B. L. M. și B. E. C., au fost de bună credință la data perfectării actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 485/2004 prin care au dobândit de la vânzătoarea P. S. suprafața de 2.493 m.p..
În ce privește titlul de proprietate nr._ din data de 18 aprilie 1994 emis pe numele defunctei P. S., instanța de fond a reținut că acest act, neavând la bază un act primar de proprietate și fiind emis pentru un teren care nu a aparținut defunctei, este supus incidenței prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997, astfel cum a fost modificată ulterior, în sensul că reprezintă un act de reconstituire în favoarea unei persoane ce nu era îndreptățită la reconstituire.
În concluzie, prima instanță a apreciat că titlul reclamanților este emis legal, pentru că respectă decizia civilă nr.649/2004 a Tribunalului Argeș, că aceasta trebuie avută în vedere, chiar dacă pârâții nu au fost părți în litigiul respectiv și că autoarea pârâților - P. S., de la care au dobândit aceștia terenul, nu a fost persoană îndreptățită la reconstituire pentru că nu a deținut un act primar de proprietate din vechime, iar actul de schimb invocat nu a putut fi transpus în teren.
Pe cale de consecință, instanța a obligat pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1500 m.p. identificat în planșa B a completării raportului de expertiză C. P., între reperele 32, 33, 34 și 35 și a anulat în parte, pentru această suprafață a titlului de proprietate nr._/18.04.1994 emis pe numele defunctei P. S. și actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.485/19.03.2004 la Biroul Notarului Public M. O. A., ca act subsecvent titlului de proprietate menționat.
În privința cererii de chemare în garanție, formulată de pârâtul B. L. M., prima instanță a apreciat că este fondată și a dispus obligarea pârâtei C. E. la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând parte din prețul terenului cumpărat prin actul sus menționat proporțional suprafeței pentru care acest act a fost anulat.
În legătură cu apărările pârâților care au invocat buna credință și respectarea formalităților de cumpărare a unui teren, s-a reținut că vânzătoarea către pârâți nu era îndreptățită la reconstituire, că trecerea terenului din patrimoniul vânzătoarei în cel al cumpărătorilor nu a avut loc în realitate, ca o consecință, și că pretențiile reclamanților cu privire la amplasamentul în litigiu, sunt bazate pe un drept născut anterior vânzării, ceea ce a atras admiterea acțiunii și a cererii de chemare în garanție.
Împotriva sentinței civile de mai sus, au declarat recurs pârâții B. L. M., B. E.- C., care au invocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii sub următoarele aspecte:
Prima instanță a greșit atunci când a apreciat că titlul de proprietate cu nr._/1994 eliberat pe numele vânzătoarei P. S., de la care ei au dobândit dreptul de proprietate, nu este legal și nu este nici preferabil celui deținut de reclamanți. Titlul a fost emis în condiții de legalitate, prin reconstituirea dreptului de proprietate, pentru că, anterior cooperativizării a fost deținut de autoarea U. F., potrivit actului de schimb autentificat sub nr.589/1953. Acest act este opozabil era omnes, vânzătoarea s-a înscris cu el în CAP, fiind îndreptățită să i se reconstituie dreptul de proprietate potrivit art.9 din Legea 18/1991.
Câtă vreme exista un titlu valabil, nu mai putea fi reconstituit dreptul de proprietate în natură altor persoane pe acest amplasament, iar decizia civilă nr.649/2004 a Tribunalului Argeș nu are autoritate de lucru judecat și nu este opozabilă pârâților, care nu au fost parte în acel proces.
Pârâții au cumpărat valabil, prin contract de vânzare cumpărare, de la o persoană ce deținea titlu de proprietate, au întocmit documentația cadastrală și au intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, fiind astfel de bună credință . În atare situație, instanța de fond nu avea motive să dispună anularea actului de proprietate pe care ei îl dețin, cu atât mai mult cu cât au dobândit de la un proprietar, în condiții de legalitate.
S-a invocat prin recurs, și existența prescripției achizitive, solicitându-se examinarea cauzei sub toate aspectele, potrivit art.3041 Cod pr.civilă.
Pârâta C. E. (chemata in garantie) a arătat prin recurs, că în mod greșit a fost obligată la plata sumei de 5.000 lei către pârâții B. L. și B. E., urmare a admiterii cererii de chemare în garanție.
În motivarea recursului, aceasta a arătat că mama sa a încheiat actul de vânzare cumpărare la notar, deși era în vârstă de 75 ani, astfel că nu a înțeles consecințele juridice și nici nu a știut ce anume înstrăinează. Pe de altă parte, suma de bani menționată în actul de vânzare, cu titlu de preț, nu este reală, fiind mai mare decât suma pe care a încasat-o vânzătoarea în realitate. Deși este unică moștenitoare a defunctei P. S., nu a făcut demersurile necesare pentru a accepta succesiunea acesteia .
Recursul a fost întemeiat pe disp.art.299 Cod pr.civilă.
Intimații reclamanți au depus concluzii scrise, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate, invocând legalitatea și temeinicia sentinței de fond.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și a disp.art.3041 Cod pr.civilă, tribunalul apreciază că recursurile sunt fondate, strict pentru următoarele considerente:
În esență, reclamanții prin prezenta cerere de chemare în judecată solicită anularea titlului de proprietate emis pe numele P. S. nr._/1994 și a actului de vânzare cumpărare subsecvent autentificat sub nr.485/19.03.2004 la BNP M. O. A., prin care pârâții B. L. și B. E. au dobândit terenul în litigiu. Se solicită de asemenea, obligarea pârâților de a lăsa în proprietate și posesie terenul în litigiu și se invocă ca act de proprietate titlul nr._/2012 emis în baza deciziei civile nr.649/22.12.2004 a Tribunalului Argeș, prin care s-a dispus punerea în posesie a reclamanților asupra mai multor amplasamente ce cuprind și amplasamentul în litigiu.
Critica formulată de recurenții pârâți B. este fondată, deoarece autoarea P. S., de la care aceștia au dobândit proprietatea prin vânzare cumpărare, a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în anul 1994, urmând procedura specială a Legii 18/1991 . În baza acestui titlu, autoarea a înstrăinat valabil către pârâți, care în data de 06.04.2004, au intabulat dreptul de proprietate, sens în care este încheierea Judecătoriei Câmpulung – Biroul de Carte Funciară, cu nr.1295/2004.
Decizia civilă nr.649/2004 a Tribunalului Argeș este ulterioară emiterii titlului supus analizei și într-adevăr nu este opozabilă pârâților, pentru că aceștia nu au fost parte în acest litigiu. De altfel, în considerentele deciziei, se reține că nu s-a realizat verificarea legalității titlurilor de proprietate ale persoanelor ce ocupă terenul litigios și nici modul în care au fost emise acestea, verificându-se doar îndreptățirea reclamanților. Se mai reține în decizie că atunci când doua suprafețe sunt revendicate de doi cetățeni, respectiv de fostul proprietar și de cel căruia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, în limita rezervelor se restituie terenul ambilor solicitanți.
Verificând înscrisurile de la dosar, tribunalul constată că reclamanții au formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la data de 15.01.1998, adică după . Legii 169/1997, deci după ce fusese emis titlul de proprietate în favoarea autoarei pârâților – P. S.. Aceasta înseamnă că, verificând condițiile de legalitate ale titlului invocat de pârâți, nu există motive de anulare, raportat la disp.art.III din legea 169/1997, titlul fiind valabil..
La acel moment al emiterii, terenul era la dispoziția comisiei locale, autoarea pârâților a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și a invocat actul de schimb aflat la dosar, iar potrivit art.2 alin.2 din legea 1/2000, titlurile de proprietate emise în baza legii de retrocedare, respectiv Legea 18/1991, rămân valabile fără niciun fel de confirmare. In aplicarea legii, reconstituirea se face pe vechile amplasamente, daca ele nu au fost atribuite legal altor persoane.
În consecință, reținând că reclamanții au formulat cerere de reconstituire după emiterea valabilă a titlului de proprietate al pârâților, înseamnă că nu sunt motive de anulare a actului invocat de aceștia, el fiind legal emis potrivit cu dispozițiile în vigoare de la acel moment. Pe de altă parte, reclamanții nu au probat că ar fi urmat procedura specială a Legii 18/1991 pentru acest teren, că li s-ar fi respins cererea, respectiv că ar fi uzat de instituția plângerii în condițiile art.53 din Legea 18/1991.
Reținând cele ce preced, coroborat cu faptul că titlul reclamanților s-a emis la aproximativ 18 ani după cel invocat de pârâți, tribunalul apreciază că în mod greșit s-a dispus anularea titlului nr._/1994 și implicit a actului subsecvent de vânzare cumpărare din 2004.
Admițând că titlul de proprietate al pârâților este valabil, că aceștia au cumpărat terenul în condiții de legalitate și de bună credință, tribunalul apreciază că cererea reclamanților este nefondată în privința ambelor petite și urmează a fi respinsă ca nefondată.
In privinta cererii reconventionale, asupra careia prima instanta nu s-a pronuntat, nu s-au formulat critici exprese in calea de atac, din partea recurentilor parati, astfel ca aspectul nu va fi supus analizei.
Câtă vreme acțiunea reclamanților nu este întemeiată și urmează a fi respinsă, cererea de chemare în garanție urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect, sens în care, va fi admis ca o consecință, și recursul pârâtei C. E., fara a mai fi cercetate criticile invocate.
În concluzie, tribunalul în baza art.312 alin.3 Cod pr.civilă rap.la art.304 pct.9 și art.3041 Cod pr.civilă, va admite recursurile, va modifica sentința, respingând acțiunea precum și cererea de chemare în garanție, ca rămasă fără obiect.
În baza art.274 Cod pr.civilă, tribunalul va obliga pe reclamanți la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.466 lei către recurenții B. și la plata sumei de 1.206 lei către recurenta C. E., în primă instanță și în calea de atac, potrivit chitanțelor aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții B. L. M., B. E.- C., ambii domiciliați în . și de C. E., domiciliată în ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr. 1480/03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții N. A., domiciliat în București, ., ., P. V., domiciliată în București, ., nr.8, ..2, ., sectorul 3, A. V., domiciliată în București, ..6, .. A, ., N. R., domiciliat în Pitești, ., .. A, ., județul Argeș, P. L., domiciliat în Pitești, ., ., P. H., domiciliat în Cluj N., Calea Dorobanților, nr. 39- 41, ., V. E., domiciliată în Găești, .. 4, ., ., N. E. R., domiciliată în București, ., ..4, ., H. R. O., domiciliată în București, ., nr. 145, ., ., sector 6, N. N., domiciliat în București, ., ., ., sector 5, și pârâtele C. L. de Fond Funciar Hârtiești, cu sediul în . și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, cu sediul în Pitești, ., nr.1, județul Argeș,
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect.
Obligă pe reclamanții intimați la plata sumelor de 1466 lei către recurenții B. și la 1206 lei către recurenta C. E..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.05.2014.
Președinte, C. D. | Judecător, M. V. | Judecător, A. M. P. |
Grefier, N. P. |
Red. A.M.P
Dact. NE/ 4 ex
11.06.2014
Jud.fond. O.V.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1151/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
