Fond funciar. Decizia nr. 1991/2014. Tribunalul ARGEŞ

Comentarii

0

Decizia nr. 1991/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 21982/280/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 1991/2014

Ședința publică de la 17 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE

Judecător R. V.

Judecător A. M.

Grefier G. G.

S-a luat în examinare pentru soluționare recursul formulat de revizuenții P. M. și D. F. M., împotriva sentinței civile nr.9289 din data de 20.11.2013 pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, intimați fiind C. O. DE FOND FUNCIAR, C. J. ARGES DE FOND FUNCIAR, D. E., D. C., C. C., Z. L. și M. G., având ca obiect „fond funciar”.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părtilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 10 Septembrie 2014, susținerile părtilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată și care fac parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 5.11.2012 sub nr._, revizuenții P. M. și D. F. M. – prin procurator P. M. au solicitat, în contradictoriu cu intimații C. O. DE FOND FUNCIAR, C. J. ARGES DE FOND FUNCIAR, D. E. – prin procurator N. F. L. (Primarul Comunei Căteasca), D. C. - prin procurator N. M., C. F. - prin procurator C. M., Z. L. și M. G., revizuirea sentințelor civile 5691/8.10.2008, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul_, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 243/R/9.02.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, precum și a sentinței civile nr. 7816/12.12.2008, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul_, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1421/R/19.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș.

S-au indicat ca și motive de revizuire:

1. declanșarea cercetărilor penale împotriva experților cauzei, inginerii agronomi I. S., D. I. și I. G., experți care au fost scoși de sub urmărire penală prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești 8916/P/2010 din 25.05.2012, menținută prin rezoluția 1773/II/2/2012 din 12.09.2012. Se arată că experții au relatat în fals situația de fapt, aspect ce se poate constata prin cercetarea pe cale incidentală, potrivit disp. art.184 C.p.civ., a conținutului rapoartelor de expertiză.

2. Pentru autorul P. I. G. se arată că, potrivit disp. art. 322 pct.5 C.p.civ., există un înscris nou reprezentat de Decizia Civilă 2082/R/15.12.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul_, ce trebuie avut în vedere de instanța de revizuire, în raport de suprafața totală stăpânită de acest autor în anul 1950, respectiv 18,96 ha. Pentru amplasamentul terenurilor din actele autentice de proprietate, care se referă la punctul „Tompa”, din . în vedere raportul de expertiză întocmit la data de 15.07.2008 în dosarul_/280/2006, depus la Judecătoria Pitești în dosarul_/280/2008 pentru termenul din 4.10.2012, respectiv completarea nr.4.

3. Pentru autorul R. D. I. se arată că în mod abuziv, prin raportul de expertiză s-au făcut referiri la Registrul Agricol 1951-1955, fără a se avea în vedere opoziția acestuia față de regimul comunist și fără a se ține seama de Registrul Agricol 1959-1963, când după efectuarea pedepsei cu închisoarea ca deținut politic, a fost obligat să predea o suprafață de teren de 1,5 ha arabil situată în punctul ”Dealul S.”, suprafață neînscrisă în Registrul Agricol. Se constată că experții cauzei au concluzionat în fals că totalul reconstituirilor pentru moștenitorii autorilor R. D. I., în . 38,51 ha (expertiza I., fila 400), în condițiile în care s-a stabilit tot în fals de către aceeași experți că din rolul agricol al autorului R. D. I. a ieșit suprafața de 6,86 ha arabil și 0,75 ha pășune pentru fiica din Cireșu a autoarei P. M.. Dacă experții cauzei relatau în mod corect situația reconstituirilor se constata că pe teritoriul comunei Căteasca, la acel moment, totalul suprafeței reconstituite era de 7,36 ha conform sentinței civile nr.1334/2002, iar pe teritoriul comunei O. de 16,79 ha, rezultând o suprafață totală reconstituită de 24,15 ha.

4. Pentru autorul D. M. se arată că, la pagina 12 din decizia 243/R/2009, instanța a apreciat că petentul D. F. M. nu a prezentat acte doveditoare, consecințele acestei rețineri trebuind a fi înlăturate de instanța de revizuire. Se apreciază că la poziția de rol a lui D. M. erau înscrise în anii 1950, 1951 suprafețele de câte 8,92 ha arabil, revizuenții apreciind că în acest mod fac dovada falsului săvârșit de expertul desemnat în cauză, cu atât mai mult cu cât C.L.F.F. O. l-a propus la despăgubiri pe petent cu suprafața de 6,70 ha, potrivit cu adresa nr.1871/8.06.2006.

5. Pentru autorul D. G. s-a arătat că, potrivit B.A.P./1948 al . apărea înscris cu suprafața totală de 23,7 ha, situație relatată în mod fals de către experți. Se apreciază că instanța de revizuire va trebui să constate că revizuentul D. F. M. este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9,44 ha arabil și 0,50 ha pădure, în baza unor acte doveditoare descoperite ulterior depunerii cererii la Primăria O..

6. Pentru pârâta Z. L. se arată că expertele au ascuns Hotărârea CJFF Argeș nr.118/19.10.2006, prin care la propunerea CLFF Căteasca aceasta a fost validată cu suprafața de 1,25 ha din punctul „ Dealul Siliștei ” ; la fila 442 din dosarul 9898/2007 se atestă în mod fals că suprafața de 5 ha situată în M. Tompa, . autorul S. R. F. prin contractul dotal din 1935 este situată pe raza comunei O. – a se avea în vedere în acest sens înscrisul nou invocat în revizuire, respectiv completarea nr.4 a raportului de expertiză din dosarul_/280/2008 întocmit de expert D. I., prin care se face dovada că punctul ”Tompa” este situat în .> Urmare a acestor falsuri săvârșite de experți, pârâta a obținut o dublă validare a suprafeței înscrisă în B.A.P. din 1948, o dată în . o dată în afara acesteia, parte în . în zona P. a Mun.Pitești.

7. Pentru pârâta M. G. expertele au relatat în fals situația, întrucât au ascuns suprafața validată pentru aceasta de 4,80 ha de la autorul D. I. pe teritoriul comunei Căteasca, astfel că în mod greșit s-a reținut, pe baza afirmațiilor mincinoase ale experților, îndreptățirea pârâtei la reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafața de 5,53 ha, din care i-a fost emis T.P. pentru două ha în . în . constatându-se conform aceluiași înscris nou invocat în revizuire, respectiv completarea nr.4 a raportului de expertiză din dosarul_/280/2008 întocmit de expert D. I. prin care se face dovada că punctul ”Tompa” este situat în . arată că printr-o cercetare riguroasă a probelor s-ar fi constatat că și pentru autorul D. St. I. s-a realizat tot o dublă validare a suprafeței cu care acesta era înscris în B.A.P. din 1948, respectiv 8,9980 ha, pe raza comunelor O. și Căteasca.

8. Pentru autorul D. M. expertele au săvârșit un fals, astfel cum rezultă din lecturarea cererii nr.224/30.11.2005, prin care se indică vechiul amplasament a suprafeței solicitate raza comunei Căteasca, . pe teritoriul comunei O., pentru care s-a emis T.P. 14/2006 pentru suprafața de 4 ha arabil. In susținerea acestui mod de revizuire se invocă același înscris nou respectiv completarea nr.4 a raportului de expertiză din dosarul_/280/2008 întocmit de expert D. I. prin care se face dovada că punctul ”Tompa” este situat în .> 9. Pentru pârâta D. C. se arată că aceeași experți au stabilit în fals că terenul solicitat în cererea nr.48/2005 se regăsește pe raza comunei O., dovada acestui fals putându-se constata din cercetarea actului de dotă din 21.02.1924 în care nu există nicio mențiune privind vreo suprafață situată în . de la poziția 1 de 7 ha arabil și pădure este indicat ca situându-se în .”, care este situat în afara comunei O., astfel cum rezultă din înscrisul nou – harta care cuprinde perimetrul gospodăriei agricole colective B. în care în tabelul anexă la punctul III apare punctul „Sărdăreasa”. Terenul din punctul „Goleasca” situat în .,5 ha este situat în prezent pe teritoriul comunei Căteasca, întrucât satul Zeama R. nu mai aparține de fosta comună P., ci de . sens fiind înscrisul nou – s.civ. 5248/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul_ . Terenul de 4,5 ha arabil din punctul „Tompa”, indicat la punctul 3 se află potrivit aceleiași înscris nou respectiv completarea nr.4 a raportului de expertiză din dosarul_/280/2008 întocmit de expert D. I. prin care se face dovada că punctul ”Tompa” este situat în .> 10. Pentru pârâta C. F., falsul care a stat la baza validării cu 7,3 ha prin Hotărârea C.J.F.F. Argeș nr.36/2006 și a emiterii TP nr.15/2006 reiese din: cererea formulată de la autorul B. R. cu numărul 32/2005, prin care s-a solicitat suprafața stăpânită la colectivizare de 2,5 ha, al cărei amplasament este, conform înscris nou respectiv completarea nr.4 a raportului de expertiză din dosarul_/280/2008 întocmit de expert D. I., este situat în . timpul vieții R. și M. B. și-au înstrăinat terenurile astfel că după decesul lor în Registrul Agricol 1951-1955 al . înscriși cu numai 0,1 ha curți – construcții. Cererea nr. 217/29.11.2005 utilizată de procuratorul C. M. este un fals, atât sub aspect formal, deoarece a fost semnată personal de acesta, cât și în fondul ei, atunci când a pretins pe vechiul amplasament al suprafeței solicitate, de 7,3 ha arabil este situat în tarlalele 4 și 5, pe teritoriul comunei O., ascunzând faptul că, începând cu anul 1949 R. B. și-a înstrăinat terenurile către urmașii săi, printre care și C. F., căsătorită cu C. M.. Falsul privind vechiul amplasament al terenurilor din actele pârâților, reținut de experte ca fiind în . din . din faptul că prin niciun act nu este reținut ca vecinătate drumul Cacaleților – Cireșu -, marcat pe planul anexat și prin faptul că niciun pârât nu a indicat pădure în ..

Se arată că interesul legitim al revizuenților constă în îndepărtarea consecințelor faptelor mincinoase ale celor trei experte, care au dus la pierderea drepturilor de proprietate solicitate și cuvenite pe Legea 247/2005 de la autorii P. G., R. I., D. M. și D. G., precum și obținerea suprafeței de 1,5 ha arabil de la autorul R. I. cu care revizuentul a fost propus la despăgubiri, întrucât la apariția Legii 247/2005 tarlaua 5 parcela 39 din . în mod nelegal prin actele emise pârâților.

In susținerea cererii de revizuire s-au depus la dosar înscrisuri (f.14-172).

La data de 10 aprilie 2013 revizuentul P. M. a completat cererea de revizuire (f.189-190), menționând un nou motiv de revizuire, întemeiat pe disp. art.322 pct.5 Vcpc, precizând că la data de 14.03.2013, în dosarul_/280/2011, s-au depus înscrisuri doveditoare intitulate „Recensământul agricol din anul 1941” pentru B. R. și cererea nr.32/22.08.2005, depusă la Primăria O., semnată de C. F. și E. G., prin care au precizat faptul că autorul B. R. stăpânea la colectivizare numai suprafața de 2,5 ha amplasată în . poziția 7 din actul de vânzare-cumpărare 3116/1904 . Aceste înscrisuri au fost reținute de C. F. și CLFF O., iar dacă acestea erau cunoscute de instanță, determinau admiterea plângerilor.

La data de 27.06.2013 revizuentul a completat din nou cererea de revizuire (f.267) invocând un nou motiv de revizuire, întemeiat pe disp. art.322 pct.4 și art.184 Vcpc, întrucât prin rezoluția nr.398/P/2012 din 8.05.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești s-a constatat prescrisă răspunderea penală a fostului Primar al ., cercetat pentru fals intelectual în legătură cu cererea nr.217/2005. S-a apreciat că instanța de revizuire este în drept ca, în conformitate cu disp. art.184 Vcpc, pe cale incidentală, să constate falsul săvârșit prin respectiva cerere.

La data de 16.10.2013 același revizuent a completat pentru a patra oară cererea de revizuire, invocând un nou motiv de revizuire întemeiat pe disp. art.322 pct.5 Vcpc, respectiv descoperirea unui înscris doveditor reținut de partea potrivnică. Se invocă în acest sens sentința civilă_/20.12.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul_, prin care s-a reținut că de la autorul P. G. trebuia reconstituit dreptul de proprietate numai pentru 2,23 ha arabil, hotărâre care constituie un înscris autentic nou.

Prin sentința civilă nr. 9289 din data de 20.11.2013, pronunțată de Judecatoria P., a fost respinsă cererea de revizuire, astfel cum a fost succesiv precizată de revizuenții P. M. și D. F. M. - PRIN PROCURATOR P. M., în contradictoriu cu intimatele C. O. DE FOND FUNCIAR, C. J. ARGES DE FOND FUNCIAR, D. E. - PRIN PROCURATOR N. F. L. (PRIMARUL COMUNEI CĂTEASCA), D. C. - PRIN PROCURATOR N. M., C. F. - PRIN PROCURATOR C. M., Z. L. și M. G..

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5691/08 Octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Pitești, s-a admis în parte excepția lipsei calității procesuale active, s-a admis excepția lipsei de interes în privința capătului de cerere al nulității, s-a respins în totalitate acțiunea formulată de către reclamanții: P. M. și D. F. împotriva pârâților: C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ DE FOND FUNCIAR, C. LOCALĂ O. DE FOND FUNCIAR, N. L., N. M., M. A., M. G., C. F. și Z. L. și au fost obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 lei către pârâții persoane fizice.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active s-a reținut că aceasta este întemeiată în parte.

Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana titulară a dreptului în raportul juridic dedus judecății.

Astfel, reclamanții într-o acțiune formulată în baza Lg. 18/1991 (art. 53), sunt obligați să facă dovada atât a dreptului de proprietate al autorilor cât și a calității lor de moștenitori pentru a exista identitatea de mai sus.

Din conținutul cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, depuse în copie la filele 11-13 și 15-18, privind pe reclamanți, s-a reținut că aceștia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în următoarea modalitate:

1. P. M. de la autorii:
   • P. I. G. – pentru suprafața de 5 ha. (compusă din mai multe parcele - fila 11);
   • R. D. I. – pentru suprafața de 3,275 ha. (fila 12);
   • D. R. – pentru suprafața de 5,5 ha. (fila 13).
2. D. F. de la autorii:
   • D. D. G. – pentru suprafața de 2,22 ha. și suprafața de 1 ha. (fila 15,17);
   • D. Gh. M. – pentru suprafața de 8,79 ha. (fila 16);

Astfel, față de acești 5 autori trebuia stabilită filiația reclamanților și dovedit dreptul de proprietate în modalitatea solicitată de dispozițiile art. 6 din Lg. 1/2000.

Din înscrisurile aflate la dosar s-a observat că numai reclamantul P. M. a reușit face dovada calității de moștenitor și numai față de autorul R. D. I., prin actele de stare civilă depuse.

În fapt, numai pentru acest reclamant s-au depus copii ale actelor de stare civilă, iar nu și pentru petentul D. F..

Astfel, la filele 139-141 au existat mai multe acte de stare civilă, din care a rezultat că la data de 18.03.1953 s-a născut numitul P. M., fiul lui P. V. și M., părinți care s-au căsătorit la data de 20.09.1947, tatăl soției fiind R. I..

De asemenea, au fost depuse: certificatul de naștere al mamei reclamantului, din care a rezultat că aceasta s-a născut la data de 02.08.1923, fiind fiica lui R. I. și R. R.; certificatul de deces al numitului R. D. I., decedat la data de 02.03.1971 (fila 139); cât și certificatul de deces al numitei P. M. (fila 141).

Numai aceste acte de stare civilă au fost depuse la dosarul cauzei, ceea ce a facut instanța să concluzioneze că s-a făcut dovada calității de moștenitor numai în privința reclamantului P. M. și numai față de autorul R. D. I..

Nu au fost depuse acte de stare civilă privind pe reclamantul D. F. și nici certificatele de deces ale celorlalți 4 autori invocați, neputând a se cunoaște dacă s-au deschis și succesiunile acestora.

Astfel, excepția a fost găsită întemeiată în parte, fiind admisă în baza dispozițiilor art. 109 din C. proc. civ. și art. 8, alin. 2 din Lg. 18/1991 modificată.

În ceea ce privește dovada dreptului de proprietate, în privința autorului R. D. I. (pentru care s-a făcut dovada calității de moștenitor), s-a observat că înscrisurile depuse de către reclamantul P. (filele 98-102) au fost analizate de către două experte (Ing. D. I. și Ing. I. S.), fiind întocmite în acest sens două rapoarte de expertiză (filele 397-415 și 543-553).

Din conținutul acestora s-a reținut că:

• de la autorii P. G., R. I., D. M. ei D. G., așa cum sunt prezentate în actele doveditoare, a mai fost reconstituit dreptul de proprietate pe legile anterioare (expertiza D. – fila 554);
• în timp ce reclamantul P. M. invocă „Actul de Împărțeală Voluntară din l921” depune la dosar o . copii de pe registrele agricole din care rezultă că terenurile aparțineau în mare parte moștenitorilor autorilor, la momentul deposedării (expertiza D. – fila 554);
• în privința autorului R. D. I. s-a constatat că acesta avea înscrisă suprafața de 19,79 ha. din care 5 ha. pădure, în Registrul agricol al anilor 1951-1955, iar moștenitorii acestuia au obținut validări pentru o suprafață de 20,79 ha. pe raza . – filele 399, 400);
• pe raza . autor, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafețele de: 7,36 ha. conform unei hotărâri judecătorești; 4,5 ha. conf. Lg. 1/2000; 2,86 în baza unei alte hotărâri judecătorești (expertiza I. – fila 400);
• mai mult, fiica acestui autor a primit la . 6,86 ha. conform Lg. 18/1991 din care 3 ha. de la autorul R. I. (tată) cât și 0,75 ha. pădure (expertiza I. – fila 400);
• totalul reconstituirilor de care au beneficiat moștenitorii autorului R. I. în ambele comune este de 38,51 ha. (expertiza I. – fila 400);
• în registrul agricol al autorului sunt efectuate mențiuni privind transferul unor suprafețe de teren de la acesta la fii săi – 3 ha. și 2,5 ha. (expertiza I. – fila 400).

Astfel, chiar dacă s-ar aduna suprafețele de teren cuprinse în registrul agricol al autorului R. I. (fila 98), fără a se lua în considerare transferurile menționate, cu suprafețele solicitate de către petent de la același autor (3,275 ha. și 5,5 ha.) s-a observat că acesta cât și ceilalți moștenitori au beneficiat de reconstituiri mai mari decât erau îndrituiți.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 1169 din C. civ. și art. 8, 9, 11 din Lg. 18/1991 s-a respins ca neîntemeiată cererea de reconstituire a petentului, iar nu ca lipsită de interes; a rezultat în mod cert folosul practic urmărit de acesta în promovarea cererii de chemare în judecată.

În ceea ce privește interesul reclamanților în anularea titlurilor de proprietate de care unii dintre pârâți au beneficiat, s-a observat că, raportat la concluziile de mai sus la care a ajuns instanța, acesta lipsește.

Astfel, nu există un folos practic al reclamanților în anularea titlurilor de proprietate atât timp cât aceștia nu au reușit a face dovada că sunt îndreptățiți a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra vreunei suprafețe de teren; chiar dacă s-ar anula titlurile de proprietate ale unora dintre pârâți, reclamanții nu ar putea beneficia de o reconstituire în natură.

Pentru aceste considerente, raportat la dispozițiile art. 109 din C. proc. civ. s-a admis excepția lipsei de interes în privința capătului de cerere al nulității.

Pentru aceste considerente, instanța a respins acțiunea în totalitate, observând și dispozițiile legale precizate.

Sentința civilă nr. 5691/8.10.2008 a rămas definitivă prin decizia civilă nr.243/R/9.02.2009 prin care s-a respins, ca nefondat, recursul și definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1167/R/01.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, prin care s-au respins contestațiile în anulare conexate .

Prin sentința civilă nr.7816/12.12.2008, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Pitești, s-a respins acțiunea precizată formulată de petenții S. M., S. F., I. G., S. V., S. I., S. G., împotriva intimaților N. M., M. A., D. T., M. G., Z. L., Ș. C., C. F., N. L., C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR O., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, D. C., D. E., si s-a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul P. M..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză a rezultat că s-a efectuat deplasarea în teren și terenul unde au mers despre care petentul și intervenientul au spus că se numește Cornățeanca, se află situat în spatele Combinatului Petrochimic între comunele O. și B..

Petentul a menționat că un frate de al d-lui are titlu de proprietate pe suprafața de 1 ha în T11, P.77.

Pe teritoriul localității O. nu se regăsesc aceste numere topografice ci ele se regăsesc la B., care a arătat că această zonă îi aparține, dar că fără niciun protocol l-a ocupat O., lucru care a dus la apariția conflictelor între cele două localități culminând cu zona autostradă.

S-a menționat că terenul solicitat de reclamant în acest punct se găsește pe teritoriul comunei B., fapt ce a rezultat și din înscrisurile: „acte de partaj voluntar din anul 1935 al averii lui R. N. S. în care la pct.8 se arată că la petecul de pământ din fașa Cornățeanca se învecinează la răsărit cu șoseaua O. – Bradurile și la apus cu șoseaua Cerșanilor. Satul Cerșani face parte din . teren era pe B. spre Suseni.

În încheierea acestui act s-a arătat că terenul din Cornățeanca se află în .> În apropiere de combinat peste drumul de exploatare, petentul a indicat pct.Stânjeni unde solicită suprafața de 1 ha, unde sunt puse în posesie alte persoane.

Aceste denumiri de parcelă nu sunt cunoscute sau înscrise în documentele Primăriei O. deoarece inclusiv în actele reclamantului (actul de partaj din anul 1930 și actul de vânzare din 1943) se vorbește de satul B. de Jos ceea ce însemna că aceste locații se găsesc pe teritoriul comunei B..

Un alt indiciu în acest sens constă în faptul că în acte în pct.Cornățeanca are ca vecini: spre Apus- pe D. Amzar, la S- drumul Siliștii, iar drumul Siliștii se regăsește în B. spre Susseni.

M. neamului Amzar a fost situată pe teritoriul comunei Suseni, vecină cu B..

În actele reclamantului se vorbește la pct Stânjen ca limite la răsărit cu hotarul Brăteanca, lucru ce indică clar că și acest teren se găsea pe teritoriul comunei B., lucru descris și în testament această . dintre cele două comune.

Din testament reclamantul solicită 0,50 ha în pct.” Topliceni” situat între șoseaua O. la răsărit și hotarul cu Brădeanca la apus. Topliceni a fost denumirea de parcelă și la . B. spre combinat, iar locația nu o cunoaște nici reclamantul.

În act se specifică satul B. de Jos care mereu a fost în .> Din același testament reclamantul solicită suprafața de 2,5 ha situate în B. de Jos, cu vecinii: R- șoseaua O., apus – D. Amzar, S- I. Amzar, N- M. Amzar.

Aceste teren se afla pe teritoriul comunei B. așa cum scrie și în testament, iar moșia Amzar se află în localitatea Suseni.

În ceea ce privește suprafața de 2,50 ha conform chitanței din 1943 prin care R. S. și A. C.A. au cumpărat de la M. N. Amzar (din Suseni) o suprafață de 2,5 ha în Cornățeanca cu vecini: R- șoseaua Bradurile O., A- rest proprietate, S- F. N. Amzar, N- F. P. conform celor menționate mai sus pct. Cornățeana se află pe teritoriul comunei B..

Terenurile identificate în raportul de expertiză se află pe teritoriul localității B. și se află în linie dreaptă la aproximativ 7-9 Km de terenurile deținute de pârâți.

S. R. autorul reclamantului a deținut conform BAP-lui din 1948 o suprafață de 27,20 ha din care au plecat următoarele bucăți de teren: 0,75 ha trecut la I. A. R., 0,32 ha trecut la M.I.D.C., 2,50 ha plecat la Căteasca conform adeverinței nr.498 na Sfatului Popular Căteasca; 2,50 ha teren arabil trecut la 653 la I. G.; 7,0 ha scăzut conform adeverinței nr.398/1960 a Sfatului Popular Căteasca Topoloveni; 4,86 ha teren arabil donat conform Decretului nr.595 și a Decretului nr.115; 0,50 ha pădure scăzut conform BAP-ului din 1948.

Astfel rezultă un total de 18,43 ha care scăzut din suprafața de 27,20 ha dau o suprafață de 8,77 ha din care 8,25 ha pădure pe care a obținut-o rămânând diferența de 0,52 ha de primit, dar a primit 2,96 ha cum figurează în registrul agricol din 1961.

Terenurile solicitate de către petenți au categoria de teren extravilan.

Autorului i-a fost recunoscut dreptul de proprietate pe baza Legii nr.18/1991 și 1/2000 în temeiul înscrisurilor din registrul agricol și chiar s-a depășit suprafața cu 2,4 ha.

Terenurile solicitate pe Legea nr.247/2005 trecute în înscrisurile depuse nu se regăsesc în registrele agricole și fiind de categorie extravilan au fost puși în posesie cetățeni pe ele.

În ceea ce privește pe pârâta N. M., în urma identificării terenului sin raportul de expertiză s-a observat că terenurile primite de aceasta se află pe teritoriul comunei O. și nu se suprapun cu terenurile solicitate de petent, soțul ai a avut procură de reprezentare pentru D. C. și nu a formulat cerere de reconstituire în numele ei.

D. C. a fost singura moștenitoare a lui M. M. care a deținut suprafața de teren de 45,3296 ha din care 17,4176 ha pădure și_ ha arabil.

Pentru M. A. terenurile primite se află pe teritoriul comunei O. și nu au legătură cu terenurile solicitate de reclamanți. Acesta a fost validat alături de M. M., C. și I. cu suprafața de 9,9 ha provenite de la autoarea M. I..

Pentru D. T. terenurile primite s-au aflat pe teritoriul comunei O. și a fost validat în numele mamei sale cu suprafața de 0,82 ha pe Lg nr.18/1991 și cu suprafața de 0,25 ha pădure pe Lg. nr.1/2000.

Cu această suprafață figurează înscris în registrul agricol din anii 1959-1963 în BAP-urile din 1948-1951 la poziția nr.114, autorul figurează cu suprafața de 3,54 ha.

În baza Legii nr.247/2005 a fost validat cu 0,47 ha reprezentând diferența dintre suprafața înscrisă în BAP și cea reconstituită.

Pârâta M. G. a fost validată de la autorul D. St.I. împreună cu frații D. R. și D. R. în baza Lg. nr.18/1991 cu suprafața de 8,89 ha teren arabil pe anexa nr.3, poziția 105. În registrul agricol din 1959-1963 apare cu suprafața de 10.39 ha, iar în 1948 cu suprafața de 17,88 ha din care a donat la GAC 3,55 ha și a trecut fiului său D. N. 1,60 ha.

A fost validată în nume propriu cu suprafața de 5,53 ha pe Legea nr.247/2005 de la bunicul A. A. pe anexa nr.3, poziția nr.6.

Suprafața validată a fost de 14,42 ha în timp ce cea deținută de ambii autori a fost de 16,28 ha.

Pentru validarea pe Legii nr.247/2005 s-a folosit un act de partaj din 1946 în care apare trecută Câmpul Râurilor de RA din 1956-1959 în care este trecut terenul în zona Râului, terenurile aflându-se în .> În ceea ce privește pe pârâta Z. L. terenurile s-au aflat în localitatea comunei O. și a fost validată ca moștenitoare de la tatăl său R. F..

De la același autor a fost validată și soția lui S. I. cu suprafața de 9,9 ha teren arabil conform Legii nr.18/1991 și cu suprafața de 10,13 ha teren arabil și 6,75 ha teren pădure.

Suprafața total validată și reconstituită de la acest autor este de 30,90 ha, iar cea înscrisă în evidențele agricole este de 33,50 ha.

Pârâtul Ș. C. a solicitat în calitatea de moștenitor a lui Ș. M. G. în baza Legii nr.247/2005 suprafața de teren de 0,68 ha în baza unui act de vânzare din 1947 în care erau trecuți 6090 mp. A fost validat cu 0,60 ha.

Pe legea nr.18/1991 a fost validat alături de I. M., P. I. și A. F. după autorul comun cu suprafața înscrisă în registrul agricol din anii 1959-1961 de 4,52 ha. A avut rol în . obținute sunt situate în localitatea O. și nu au legătură cu terenurile solicitate de petent.

Pârâta C. F. a fost validată pe Legea nr.18/1991 și pe Legea nr.247/2005 astfel: 5,18 ha de la autorul B. A. împreună cu N. C. și B. E.. Această suprafață se regăsește în registrul agricol al anilor 1959-1963 în care sunt înscrise 7,18 ha, dar 2,0 ha au trecut la alte partide.

Suprafața de 1,5 ha de la mătușa ei T. I. alături de R. C. I. și B. E.. Această suprafață este înscrisă în registrul agricol din anii 1959-1962 al autoarei T. I., 7,30 ha este suprafața cu care este validată singură de la bunicul său B. R. pe Legea nr.247/2005. Această suprafață este trecută la autori în BAP-ul din 1948 din comuna O., . și are 7,3328 ha . Terenurile sunt pe teritoriul comunei O. și nu au legătură cu terenurile solicitate de reclamant.

În actul de vânzare din 12.03.1947 în pct „ Câmpul Râului” se menționează ca vecini pe o latură: B. R., în registrul agricol a avut trecut îl linca Argeșului, Ristoace, Cotmeana.

N. L. a avut calitatea de procurator al numitului D. M., fiul autorului D. R.. D. M. a fost validat cu suprafața de 48,7 ha cu care autorul său figurează în registrul agricol din 1948-1951.

În baza Legii nr.18/1991 și a Legii nr.1/2000 a primit suprafața de 34,0 ha teren situat în . care are titlu de proprietate.

În baza Legii nr.247/2005 a fost validat cu restul de 10,50 ha.

D. M. a fost pus în posesie pe teritoriul comunei O. cu 4 ha, dar nu se suprapune cu terenul solicitat de petent.

În această situație se poate observa că pârâții au deținut terenul pe teritoriul comunei O. și că la reconstituirea dreptului de proprietate au fost avute în vedere prevederile în vigoare în momentul încheierii fiecărui act, iar pe de altă parte petenții au deținut suprafața de 27,20 ha teren arabil, pădure, curți construcții din care au primit suprafața de 29,64 ha teren arabil așa cum se reține din concluziile înaintate de C.L.F.F. O. care mai menționează că C.L.F.F. Căteasca a propus la validare și a pus în posesie cu suprafața de 21 ha din care 2,95 ha teren cu vegetație forestieră, motiv pentru care în baza titlului V și VI din Legea nr.247/2005 instanța a respins acțiunea precizată și a respins cererea de intervenție, ca neîntemeiate.

1. In ceea ce privește primul motiv de revizuire, astfel cum a fost identificat mai sus, instanța de fond a reținut că acesta se încadrează în dispozițiile art.322 pct.4 VCPC, potrivit cu care revizuirea unei hotărâri poate fi solicitată dacă un judecător martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență în acea cauză.

S-a constatat că, într-adevăr petentul a formulat plângeri penale împotriva experților judiciari I. S., D. I. și I. G., însă prin rezoluția pronunțată la data de 25.05.2012 în dosarul 8916/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei trei experți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de disp. art.246, 289 și 260 alin.1 și 4 Cod penal.

Impotriva acestei rezoluții petentul P. M. a formulat plângere în condițiile disp. art.278 C.p.p., plângere respinsă prin rezoluția din data de 12.09.2012 dată de P. Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești în dosarul 1773/II/2/2012 (f.52-53).

Ca urmare, se reține că primul motiv de revizuire invocat de petent nu se încadrează în condițiile prev. de disp. art.322 pct.4 VCPC, întrucât experții cauzelor nu au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină.

2. Cu privire la motivul 2 de revizuire, instanța a constatat că acesta se încadrează în dispozițiile art.322 pct.5 VCPC, invocându-se decizia civilă 2082/15.12.2010 și o completare a unui raport de expertiză din dosarul_/280/2008 întocmit de expert D. I..

In ceea ce privește aceste înscrisuri s-a constatat că acestea au fost emise după pronunțarea hotărârilor atacate prin revizuire, chiar dacă acestea ar constata o situație de fapt fundamental diferită de cea reținută de instanțe, situație care ar fi anterioară pronunțării hotărârilor judecătorești, astfel că nu se încadrează în noțiunea de înscris doveditor existent la data hotărârilor atacate și care nu a putut fi prezentat printr-o împrejurare mai presus de voința părților.

3. Cu privire la motivele 3, 4 și 5 de revizuire, instanța a apreciat că acestea s-ar circumscrie motivului de revizuire prev. de art.322 pct.4 VCPC, revizuenții invocând aceleași „falsuri săvârșite de experți”, motive apreciate de instanță ca neîntemeiate având în vedere considerentele prezentate la pct.1 .

De asemenea, instanța a apreciat că celelalte susțineri ale revizuenților reprezintă critici privind aprecierea probelor de către magistrații care au soluționat cele două cauze și în ceea ce privește soluțiile date în cauză, critici ce nu pot fi încadrate în vreunul dintre motivele de revizuire prev. de art.322 VCPC, astfel că nu pot fi analizate pe această cale.

4. Cu privire la cel de-al șaselea motiv de revizuire instanța a apreciat că în esență se invocă același „fals săvârșit de experți”, motivul încadrându-se în același pct.4 al art.322 VCPC, fiind respins ca neîntemeiat pentru aceleași considerente ca și la pct.1

Faptul că se pretinde că experții nu au avut în vedere o hotărâre a CJFF Argeș nu poate fi considerat un motiv de revizuire, această critică putând fi invocată în fața instanței de fond prin formularea de obiecțiuni la raportul de expertiză.

Invocarea unor hotărâri judecătorești, respectiv s.civ. 5248/2008, pronunțată de Judecătoria Pitești, și a dec. civ. 833/R/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, ca înscrisuri noi nu poate fi avută în vedere, ca și motiv de revizuire (art.322 pct.5 VCPC), dat fiind faptul că, astfel cum s-a precizat mai sus, o hotărâre judecătorească nu reprezintă un înscris doveditor nou, în sensul dispozițiilor legale suscitate.

5. De asemenea, în ceea ce privește motivele 7,8 și 9 de revizuire, instanța a apreciat că și acestea se încadrează în disp. art.322 pct.4 VCPC, fiind respinse, întrucât împotriva experților desemnați în cele două cauze nu s-a pronunțat o hotărâre penală definitivă de condamnare, astfel cum s-a arătat mai sus.

In ceea ce privește celelalte critici menționate în cuprinsul motivelor 7,8,9, se reține că acestea vizează o apreciere incorectă a actelor primare și implicit a probelor administrate în cauză, acestea neputându-se încadra în motivele de revizuire expres și limitativ prevăzute de art.322 VCPC, întrucât acestea ar fi putut fi invocate pe calea căilor ordinare de atac.

Tot în ceea ce privește motivul 9 de revizuire, instanța a apreciat că harta gospodăriei agricole colective B. a existat într-adevăr anterior datei pronunțării celor două sentințe atacate cu revizuire, însă nu s-a făcut dovada imposibilității revizuenților de a intra în posesia acesteia anterior pronunțării hotărârilor judecătorești și de a le prezenta ca probe în fața instanțelor de fond.

Referitor la sentința civilă nr.5248/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pitești, astfel cum s-a arătat mai sus, aceasta nu poate constitui înscris doveditor nou în sensul disp. art.322 pct.5 VCPC.

6. In ceea ce privește motivul 10 de revizuire, instanța a reținut că susținerile revizuenților privind eventualele înstrăinări de terenuri efectuate de autorii pârâtei C. F. nu se încadrează în niciunul dintre motivele de revizuire prevăzute de art.322 VCPC, fiind în fapt tot critici privind aprecierea probelor și soluțiilor pronunțate în cauză.

De asemenea, referitor la susținerea că cererea de reconstituire formulată de pârâta C. F., prin procurator C. M., înregistrată la CLFF O. sub nr.217/2005 „este un fals” instanța a reținut că această critică ar putea fi încadrată ca motiv de revizuire prev. de art.322 pct.4 VCPC, însă revizuenții nu au făcut dovada că acest înscris a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă.

De asemenea, se invocă același „fals săvârșit de experți”, critică apreciată de instanță ca neîntemeiată potrivit celor expuse mai sus.

7. Cu privire la motivul de revizuire invocat în primă completare a cererii de revizuire, instanța a apreciat că acesta s-ar încadra în motivul prevăzut la pct.5 al art.322 VCPC. Recensământul agricol din anul 1941 pentru B. R. și cererea nr. 32/22.08.2005 depuse la Primăria O. nu au legătură cu prezenta cauză, întrucât acestea privesc o suprafață de teren de 2,50 ha amplasată în ..32/2005 formulată de pârâta C. F. fiind de altfel respinsă de CLFF O. . Mai mult, aceste înscrisuri constituie într-adevăr înscrisuri ce existau la momentul pronunțării celor două sentințe civile atacate, însă petentul nu a făcut dovada că a fost în imposibilitatea de a le obține prin cereri adresate autorităților Statului și a le depune ca probe la dosar. De asemenea, revizuenții nu au făcut dovada că aceste înscrisuri ar fi fost reținute de partea potrivnică.

8. Cu privire la motivul de revizuire invocat în cea de a doua completare a cererii de revizuire instanța a reținut că revizuentul P. M. nu a făcut dovada condamnării definitive a procuratorului pârâtei C. F., respectiv C. M.. Prin rezoluția nr.398/P/2012 din 8.05.2013 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Pitești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții C. M. și C. F., cercetați sub aspectul infracțiunilor prev. de disp. art.289, 290, 291 și 292 C.p. (f.269) .

De asemenea, aceste persoane nu au avut calitatea de judecător, martor sau expert, cerință imperativă impusă de disp. art.322 pct.4 VCPC.

9. Nici ultimul motiv de revizuire, invocat prin ultima completare (f.302) nu a fost avut în vedere de către instanță, având în vedere că sentința civilă_/20.12.2012 (f.303) pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul_ nu constituie înscris doveditor în sensul disp. art.322 pct.5 VCPC, întrucât este un înscris emis după pronunțarea hotărârilor a căror revizuire se cere, chiar dacă prin această sentință se constată o situație fundamental diferită de cea reținută prin sentințele atacate, situație anterioară pronunțării acestora.

Impotriva hotararii nr.9289/2013 pronuntata de Judecatoria P. au declarat, in termen legal, recurs revizuentii P. M. si D. F. M., invocand, in esenta, urmatoarele motive de nelegalitate si netemeinicie a sentintei:

1. Retinand ca primul motiv de revizuire se incadreaza in disp. art.322 pct.4 C.pr.civ., instanta trebuia sa procedeze la cercetarea pe cale incidentala, conform art.184 C.pr.civ., a falsului, nefiind necesara trimiterea in judecata a expertilor.

Si in ceea ce priveste cererea nr.217/2005, intocmita in fals, instanta trebuia sa procedeze la cercetarea incidentala a falsului, nefiind necesara o hotarare judecatoreasca de declarare a falsului sau de condamnare a lui C. M. si C. F., pentru savarsirea infractiunii de fals.

1. Sub aspectul motivului de revizuire prevazut de art.322 pct.5 C.pr.civ., trebuia sa se aiba in vedere ca aceste dispozitii privesc si inscrisuri care poarta o data ulterioara pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere, cu conditia sa se refere la situatii preexistente si atestate si de alte inscrisuri, aceste conditii fiind indeplinite atat de decizia nr.2082/15.12.2010, cat si de completarea la raportul de expertiza din dosarul nr._/280/2008.

De asemenea, sentinta civila nr.5248/2008 si decizia civila nr.833/R/2009 reprezinta un inscris nou, in sensul acelorasi dispozitii amintite.

Recurentii au sustinut ca instanta a facut o gresita interpretare si aplicare a disp. art.322 pct.5 C.pr.civ., neretinand ca si inscrisuri noi recensamantul agricol din anul 1941 si cererea nr.32/2005, precum si sentinta civila nr._/2001, care face trimitere la un act preexistent-actul de schimb din anul 1953, hotarare de natura a face admisibila revizuirea.

Recurentii-revizuenti au solicitat, in recurs, administrarea probei cu inscrisuri, proba incuviintata de tribunal.

Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate si a disp. art.322 C.pr.civ., tribunalul considera ca recursul nu este fondat.

Astfel, pentru inceput constata ca obiectul revizuirii il formeaza doua sentinte pronuntate de Judecatoria P., prin prima, nr.5691/2008, fiind respinsa cererea formulata de D. F.-M., retinandu-se lipsa calitatii procesuale active, si respinsa cererea recurentului P. M., avand ca obiect indreptatirea la reconstituire pentru anumite suprafete de teren provenind de la autorul R. D. I., precum si constatarea nulitatii titlturilor de proprietate emise paratilor persoane fizice.

Prin sentinta civila nr.7816/2008 s-a respins ca neintemeiata cererea de interventie principala formulata de revizuentul P. M., in nume propriu, dar si ca mandatar al lui D. F., avand ca obiect anularea hotararilor Comisiei Judetene de Fond Funciar, de validare a paratilor in vederea reconstituirii dreptului de proprietate, a titlurilor de proprietate emise acestora ulterior, cu consecinta obligarii Comisiilor de fond funciar la punerea in posesie a intervenientilor asupra terenurilor in discutie.

Prin urmare, susnt susceptibile de a fi revizuite, conform art.322 C.pr.civ., hotararile, in masura in care ele cuprind solutii date pe fondul dreptului dedus judecatii, iar nu si aspectele dezlegate pe calea unor exceptii procesuale.

Cat priveste motivele de revizuire a unei hotarari judecatoresti devenita irevocabila, cazurile prevazute de art.322 C.pr.civ., sunt de stricta interpretare si aplicare, revizuirea reprezentand o cale de atac extraordinara, iar extinderea admisibilitatii ei si la alte situatii, neprevazute de lege, aducand atingere principiului securitatii juridice si celui al autoritatii lucrului judecat.

In esenta, revizuentii au invocat incidenta a doua motive de revizuire, respectiv disp. art.322 pct.4 C.pr.civ., cu referire la lucrarile de epxertiza intocmite in fals de expertii celor doua cauze, I. S., D. I. si I. G., dar si cererea de reconstituire nr.217/2005, privind pe C. F., intocmita in fals de C. M.; si disp. art.322 pct.5 C.pr.civ., respectiv descoperirea unor inscrisuri noi, determinante pentru solutiile pronuntate, fiind vorba de decizia nr.2082/R/2012 a Tribunalului Arges, completarea 4 la raportul de expertiza intocmit in dosarul nr._/280/2006, sentinta civila nr.5248/2008, decizia civila nr.833/R/2009, recensamantul agricol din anul 1941 si cererea nr.32/2005, precum si sentinta civila nr._/2001.

1. In ceea ce priveste analiza de catre instanta de fond a aplicarii art.322 pct.4 teza a II-a C.pr.civ.(„dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății), tribunalul retine ca interpretarea acestei dispozitii trebuie facuta prin raportare la Decizia nr.66/2008 a Curtii Constitutionale, prin care s-a constatat ca dispozițiile art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, prin care s-a eliminat din cuprinsul art. 322 pct. 4 din codul de procedură civilă textul în conformitate cu care "[...] În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii", sunt neconstituționale.

In consecinta, se constata ca argumentul recurentilor, cum ca nu este obligatorie pronuntarea unei hotarari judecatoresti de declarare a falsului, fiind posibila si cercetarea falsului pe cale incidentala, chiar de catre instanta investita cu cererea de revizuire, este fondat. Se impune a se analiza, in continuare, in ce masura sunt indeplinite conditiile pentru efectuarea acestor cercetari, tribunalul retinand din dispozitiile amintite ca, pe de o parte, nu in toate situatiile in care nu este posibila pronuntarea unei hotarari penale presupusul fals este susceptibil de a fi verificat de catre instanta de revizuire si, pe de alta parte, ca aceasta operatiune este necesara doar in masura in care presupusul inscris cu continut nereal a fost determinant pentru pronuntarea sentintei atacate.

A)Or, sub aspectul falsului savarsit de catre cei trei experti judiciari, despre care recurentii sustin ca au atestat situatii de fapt neadevarate, s-a formulat plangere penala de catre revizuentul P. M., ce a facut obiectul dosarului penal nr.8916/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria P.. Organele de urmarire au dat solutia de neincepere a urmaririi penale, prin rezolutia din data de 25.05.2012, retinandu-se ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de fals, atat sub aspect subiectiv, cat si sub aspect obiectiv.

Este cert ca aceasta solutie, mentinuta de prin-procurorul parchetului, impiedica pronuntarea unei hotarari penale, insa ceea ce intereseaza este motivul care a condus la darea respectivei rezolutii. In acest sens se impune analizarea referatului organului de cercetare penala, cuprinzand propunerea de neincepere a urmaririi penale, confirmata de procuror, din care reiese ca lucrarile de expertiza au fost intocmite in conformitate cu actele prezentate expertilor, fiind exclusa posibilitatea atestarii unor situatii nereale, cu intentia de a favoriza o parte in detrimentul alteia. In aceste conditii, tribunalul apreciaza ca instanta de revizuire nu mai poate proceda la cercetarea presupusului fals pe cale incidentala, opunandu-se la aceasta constatarile organelor de urmarire penala, care au exclus posibilitatea existentei falsului. In acest sens trebuie facuta distinctia intre eventualele concluzii gresite ale expertului, neintentionate si rezultate din interpretarea cu buna-credinta a unor anumite inscrisuri si situatii, susceptibile de a fi indreptate pe calea formularii obiectiunilor si a exercitarii cailor de atac ordinare sau a recursului, si denaturarea intentionata a adevarului, in vederea producerii unor consecinte juridice, doar aceasta din urma reprezentand un motiv de admisibilitate a revizuirii.

In consecinta, neputandu-se cerceta de catre instanta de revizuire intocmirea in fals a expertizelor, tribunalul constata ca acest motiv de revizuire nu poate fi primit, solutia primei instante fiind legala.

B) Cat priveste falsul referitor la cererea de reconstituire formulata de C. F., tribunalul retine ca pronuntarea unei hotarari penale a fost impiedicata de decesul numitei C., dar si de implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale. Prin urmare, instanta de revizuire poate proceda la cercetarea presupusului fals, in masura in care apreciaza ca inscrisul in discutie reprezinta un inscris determinant pentru solutia pronuntata.

Or, lecturand sentinta nr.5691/2008, tribunalul constata ca acest inscris nu a avut nicio relevanta in pronuntarea sentintei, instanta de fond retinand ca petentii nu au facut dovada calitatii procesuale active, respectiv, in privinta revizuentului P. si a autorului acestuia R. I., ca nu s-a facut dovada indreptatirii la reconstituire pentru suprafetele de teren solicitate. Cererea de anulare a titlului numitei C. a fost respinsa ca lipsita de interes, tocmai ca urmare a celei dintai constatari. Prin urmare, eventuala constatare ca falsa a cererii mentionate nu afecteaza in niciun fel solutia si nu este de natura a conduce la schimbarea ei.

Cat priveste sentinta civila nr.7816/2008, vazand si decizia civila nr.1421/R/2009 a Tribunalului Arges, prin care sentinta a ramas irevocabila, tribunalul a ajuns la aceeasi concluzie, observand ca instanta de recurs a retinut ca solutia data cererii de intervenție „nu putea fi alta decât de respingere ca neîntemeiata, în acest sens dispunându-se și în altă cauză în care intervenientul însuși a figurat ca reclamant și în care au fost analizate, aproximativ, aceleași susțineri, cauza fiind respinsă – dos.civ.nr._ . Prin urmare, deși părțile nu sunt întru-totul aceleași, obiectul și cauza prezentei cereri de chemare în judecată (causa debendi) și de intervenție în nume propriu - apreciată astfel, întrucât recurentul P. M. ridică pretenții proprii prin aceasta - sunt identice, astfel încât soluția de respingere se impune și în această cauză, concluziile instanțelor de judecată, de fond și de control judiciar fiind aceleași.” Verificand in continuare legalitatea solutiei data cererii de interventie, tribunalul a constatat prin aceeasi decizie că dreptul de proprietate solicitat de recurenți vizează, împreună, o suprafață de teren mai mică decât cea pentru care s-au emis titlurile de proprietate a căror anulare se cere, astfel încât o atare acțiune apare și excesivă, cu atât mai mult cu cât prin anularea ce s-ar dispune eventual nu se constată direct, în patrimoniul recurenților, un drept de proprietate exact pe amplasamentele solicitate, ci solicitările trebuie supuse verificărilor impuse de lege de către: comisia locală, județeană și instanța judecătorească.

Asadar, nu doar concluziile referitoare la indreptatirea paratilor, printre care se numara si C. F., la reconstituire si emiterea titlurilor de proprietate au stat la baza pronuntarii solutiei, ci, in primul rand, observarea faptului ca intervenientii nu au facut dovada interesului in anularea respectivelor acte, retinandu-se ca nu s-a facut dovada indreptatirii la reconstituire cu privire la terenurile atribuite paratilor. Constatarea conduce la concluzia ca cererea de reconstituire in temeiul careia s-a procedat ulterior la validarea lui C. F. si la emiterea titlului de proprietate contestat nu a reprezentat o proba determinanta pentru solutia data cererii de intervenie, retinandu-se cu autoritate de lucru judecat de catre instanta de recurs ca intervenientii nu au facut dovada indreptatirii la atribuirea terenurilor mentionate in titlul de proprietate emis lui C. F..

In consecinta, nu se impune analizarea pe cale incidentala a presupului fals, cererea de revizuire intemeiata pe disp. art.322 pct.4 C.pr.civ., fiind inadmisibila.

2. Cel de-al doilea motiv de recurs, astfel cum a fost el identificat de tribunal, se refera la motivul de revizuire prev. de art.322 pct.5 C.pr.civ., recurentii-revizuenti sustinand ca au calitatea de inscrisuri noi, susceptibile de a justifica admiterea revizuirii, o . hotarari judecatoresti, pecum si alte inscrisuri amintite anterior.

Potrivit art.322 pct.5 teza I C.pr.civ., revizuirea unei hotărâri devenita definitiva se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Din analiza dispozitiilor amintite rezulta ca trebuie indeplinite cumulativ anumite conditii pentru admisibilitatea revizuirii in cazul prev. la pct.5, si anume:

-invocarea de catre revizuent a unui inscris;

-inscrisul sa fie doveditor;

-inscrisul sa fie descoperit dupa darea hotararii, deci este nou;

-inscrisul sa fi existat la data pronuntarii hotararii;

-inscrisul nu a putut fi infatisat in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii;

-inscrisul sa fie determinat.

A) Recurentii-revizuenti au invocat, ca si inscrisuri noi, decizia nr.2082/R/2012, pronuntata de Tribunalul Arges in dosraul nr._, sentinta civila nr.5248/2008, pronuntata de Judecatoria P. in dosarul nr._, sentinta nr._/2012, pronuntata de Judecatoria P. in dosarul nr._ .

Cu privire la decizia civila si sentinta nr._/2012, tribunalul constata ca ele reprezinta inscrisuri, in sensul art.322 pct.5 C.pr.civ., descoperite dupa pronuntarea hotararilor a caror revizuire se solicita. In legatura cu acest aspect, s-a aratat in jurisprudenta ca are valoare de inscris nou hotararea judecatoreasca obtinuta pe baza unei actiuni introdusa inainte de solutionarea definitiva a litigiului in care se cere revizuirea, intrucat hotararea nu putea fi infatisata in acel litigiu, nefiind cu putinta partii sa determine pronuntarea ei la o data anterioara, spre a fi in masura a se servi de ea (Tribunalul Suprem, Sectia Civila, decizia nr.1716/1974, decizia civila nr.1592/1988).

In cazul de fata, decizia nr.2082/R/2012 a fost pronuntata in dosarul nr._, inregistrat pe rolul Judecatoriei Topoloveni la data de 11.03.2009, inainte de finalizarea dosarului nr._, dar ulterior ramanerii irevocabile a sentintei nr.5691/2008 (dosar nr._ ). De asemenea, sentinta civila nr.5248/2008 este anterioara pronuntarii sentintelor a caror revizuire se solicita, in vreme ce litigiul finalizat prin sentinta civila nr._/2012 a fost demarat cu mult dupa pronuntarea sentintelor.

Prin urmare, fata de cele aratate mai sus, rezulta ca decizia nr.2082/R/2012 reprezinta un inscris nou, imposibil de prezentat de recurenti, si care ar putea face admisibila cererea de revizuire a sentintei nr.7816/2008, in masura in care este indeplinita si conditia ca ea sa reprezinte un inscris doveditor, determinant pentru solutia pronuntata.

In legatura cu acest aspect, s-a aratat ca pentru ca un inscris sa fie doveditor trebuie sa fie probant prin el insusi, fara a fi nevoie sa fie completat cu alte mijloace de proba (Cas.I, decizia din 21.01.1877). S-a sustinut, de asemenea, ca pentru a fi indeplinita conditia caracterului determinant al inscrisului nou este necesar ca el, daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii pricinii, sa fi putut duce la o alta solutie decat cea pronuntata. Aceasta conditie nu este indeplinita in cazul in care inscrisul invocat nu atesta o alta situatie de fapt decat aceea cuprinsa in acte anterioare ce au fost analizate cu ocazia judecarii in fond. Un asemenea inscris nu ar fi de natura sa justifice admiterea cererii de revizuire, pentru a retine o alta situatie de fapt decat cea stabilita initial, deoarece s-ar nesocoti puterea de lucru judecat a hotararii pronuntate (Tribunalul Suprem, Complet de 7 judecatori, decizia nr.1/1977).

Ori, prin decizia invocata ca si inscris doveditor nou s-a dispus admiterea recursului si casarea sentintei prin care s-a solutionat plangerea funciara formulata de recurentul P. M. impotriva Hotararii CJFF Arges nr.118/2006, dispunandu-se trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante. Tribunalul constata ca o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare nu este in sine cu nimic doveditoare si determinanta pentru soarta procesului finalizat prin sentinta a carei revizuire se solicita. In masura in care hotararea data pe fondul plangerii ramane irevocabila si este apreciata ca determinanta pentru solutionarea cauzei nr._, revizuentul P. M. va putea formula o alta cerere de revizuire, invocand acest nou inscris.

Tribunalul constata ca sentinta nr._/2012 si decizia nr.2082/R/2010, raportat la data ramanerii irevocabile a sentintei nr.7816/2008, nu reprezinta inscrisuri care sa fi existat la momentul pronuntarii sentintelor a caror revizuire se solicita, in sensul celor stabilite de doctrina si jurisprudenta si amintite anterior.

Cat priveste sentinta nr.5248/2008, existenta la data pronuntarii sentintelor contestate prin revizuire, recurentii-revizuenti aveau obligatia de a proba, inainte de toate, ca ea nu a putut fi infatisata in procesele in care au fost pronuntate hotararile a caror revizuire se cere, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. Or, o astfel de proba nu a fost facuta, nici la fond, nici in recurs, tribunalul constatand, in plus, ca aceasta sentinta a fost depusa de recurenti in sustinerea recursului declarat in cauza nr._, nereprezentand un inscris nou.

B) Tribunalul constata ca, in mod temeinic, prima instanta a retinut ca recensamantul agricol din 1941 si cererea nr.32/2005 nu reprezinta inscrisuri noi, in sensul art.322 pct.5 C.pr.civ. Astfel, tribunalul observa ca aceste doua inscrisuri au fost invocate de recurenti in promovarea cererii de revizuire a deciziilor nr.243/R/2009 si nr.1421/R/2009 (decizii prin care sentintele ce fac obiectul prezentei cereri de revizuire au ramas irevocabile), Tribunalul Arges statuand prin decizia nr.2293/2013 ca aceste inscrisuri au fost analizate de instante la momentul solutionarii cauzelor nr._ si nr._, ele nereprezentand motive de revizuire.

Or, decizia nr.2293/2013 are putere de lucru judecat sub aspectul interpretarii fortei juridice a celor inscrisuri, ca si motive de admisibilitate a unei cereri de revizuire a hotararilor judecatoresti pronuntate in cauzele amintite, impunandu-se si in ceea ce priveste prezenta cerere de revizuire. Pe de alta parte, chiar daca nu s-ar da eficienta acestei hotarari, tribunalul considera ca recurentii-revizuenti trebuiau sa faca dovada imprejurarii ca s-au aflat in imposibilitatea prezentarii lor, fie pentru ca inscrisurile au fost retinute de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. Or, nu reiese din actele dosarului o astfel de proba, faptul ca respectivele inscrisuri au fost depuse . de partea adversa neechivaland cu retinerea lor, in sensul art.322 pct.5 C.pr.civ., si nereprezentand o imprejurare mai presus de vointa partii. Prin urmare, aceste inscrisuri nu indeplinesc conditiile de admisibilitate pentru a justifica revizuirea unor hotarari irevocabile.

C) S-a invocat, de asemenea, ca si inscris nou, completarea raportului de expetiza intocmit in cauza nr._/280/2006. Aceasta completare nu reprezinta insa un inscris, in sensul de proba, ci este materializarea unei alte probe, respectiv expertiza, iar art.322 C.pr.civ. nu face vorbire, ca si motiv de revizuire, despre expertiza extrajudiciara, astfel incat nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate.

Pentru toate aceste argumente, tribunalul constata ca nu sunt indeplinite conditiile art.322 pct.4 si 5 C.pr.civ., solutia de respingere a cererii de revizuire pronuntata de Judecatoria P. fiind legala si temeinica, astfel incat, in temeiul art.312 C.pr.civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de revizuienții P. M. cu domiciliul în loc. Topoloveni, ., ., ., și D. F. M., prin procurator P. M., cu domiciliul în loc. Topoloveni, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.9289 din data de 20.11.2013, pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, intimați fiind C. O. DE FOND FUNCIAR, cu sediul în .; C. J. ARGES DE FOND FUNCIAR, cu sediul în mun. Pitești, jud. Argeș; D. E., cu domiciliul în P., ., ., ., jud. Argeș; D. C., prin procurator N. M., cu domiciliul în .; C. C., cu domiciliul în com. O., .; Z. L., cu domiciliul în ., și M. G., cu domiciliul în ., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 Septembrie 2014.

Președinte, G. D. N.	Judecător, R. V.	Judecător, A. M.
	Grefier, G. G.

red.A.M./09.10.2014

dact.C.E.C./2 exp.

← Fond funciar. Decizia nr. 785/2014. Tribunalul ARGEŞ		Contestaţie la executare. Decizia nr. 1630/2014. Tribunalul ARGEŞ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Sentința nr. 86/2014. Tribunalul ARGEŞ Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1333/2014. Tribunalul ARGEŞ Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1151/2014. Tribunalul ARGEŞ Fond funciar. Decizia nr. 785/2014. Tribunalul ARGEŞ Contestaţie la executare. Decizia nr. 1630/2014. Tribunalul ARGEŞ Acţiune în constatare. Sentința nr. 316/2014. Tribunalul ARGEŞ Cereri. Decizia nr. 351/2014. Tribunalul ARGEŞ Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 298/2014. Tribunalul ARGEŞ