Contestaţie la executare. Decizia nr. 1630/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1630/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 2346/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1630/2014
Ședința publică de la 12 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE ANDREEA MONICA PRUNARU
Judecător C. D.
Judecător M. V.
Grefier N. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul N. M. împotriva sentinței civile nr. 9242/18.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind A. F. PUBLICE P. și P. B. SA BUCURESTI - FILIALA P., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul contestator, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul contestator a depus la dosar prin serviciul registratură, la dat de 05.06.2014, motivarea recursului formulat în cauză.
Recurentul contestator depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în cuantumul pus în vedere de instanță prin citativ.
Totodată arată că nu mai are cereri de formulat.
La întrebarea instanței, recurentul contestator învederează că înscrisurile depuse la dosar la data de 0506.2014 reprezintă motive de recurs.
Tribunalul, față de cea de-a doua categorie de motive de recurs formulate în data de 05.06.2014, pune în discuție, cu prioritate, nulitatea acestora în conformitate de dispozițiile art. 306 alin.1 C pr civ și raportat la data la care au fost formulate. Totodată acordă cuvântul și asupra recursului.
Recurentul contestator, având cuvântul, arată că instanțele anterioare nu au acceptat solicitările sale față de suma reținută pe care o apreciază ca fiind mai mare decât cea prevăzută în hotărârile judecătorești. Precizează că nu a primit somația de plată de la Administrația Financiară întrucât din anul 2004 este bolnav și a mers destul de des la spital, iar față de susținerea din întâmpinarea depusă la dosar, de a lua cunoștință de somație de pe site arată că au are cunoștință de această noțiune. Astfel apreciază că nu trebuia să-i fie oprită suma de 510 lei penalități pe care nu le datorează și consideră că trebuie să se aplice OG 92/2003 prin care se arată că nu se percep penalizări pentru aceea ce nu plătesc cheltuielile judiciare în termen . Arată că nu contestă suma ce reprezintă cheltuielile judiciare datorate conform hotărârilor judecătorești, ci penalitățile aplicate.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 9242/18.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatorul N. M., domiciliat în P., ., ., jud. Argeș în contradictoriu cu intimatii A. F. Publice P., cu sediul în P., ., jud. Argeș și P. B. Sa Bucuresti - Filiala P., cu sediul în București, .-64, .> Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 31.01.2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr._ contestația în anulare formulată de contestatorul N. M. împotriva sentinței civile nr. 3051/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr._/280/2010, în contradictoriu cu intimatii A. F. PUBLICE P., P. B. SA BUCURESTI - FILIALA P..
In cererea introductivă contestatorul nu a indicat motivele de fapt ale acțiunii pe care înțelege să le invoce în susținerea contestației și nici temeiul de drept.
A depus la dosarul cauzei în copie sentința civilă nr. 3051/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești (f.3-4).
La data de 20.08.2013 contestatorul a depus la dosar cerere precizatoare a acțiunii inițiale prin care a arătat că împotriva sa a fost declanșată executarea silită având ca obiect plata cheltuielilor judiciare la care a fost obligat în anumite litigii derulate pe rolul instanțelor judecătorești. Susține contestatorul că nu a primit nicio comunicare de la intimată prin care să fie notificat cu privire la aceste obligații de plată, iar ulterior a suferit o intervenție chirurgicală și a neglijat plata acestor cheltuieli judiciare.
Petentul contestă și penalitățile calculate la debitul principal și precizează că prin contestația la executare ce a format obiectul dosarului mai sus menționat nu s-a luat în considerare acest aspect.
Apreciază contestatorul că penalitățile în sumă de 589 lei sunt nelegale deoarece nu a fost notificat cu privire la obligația de plată a acestora.
S-a dispus atașarea dosarului de fond nr._/280/2010 în care s-a pronunțat sentința a cărei anulare se solicită.
Intimatele A. F. PUBLICE P. și P. B. SA BUCURESTI - FILIALA P., legal citate, nu au formulat întâmpinare sau apărări scrise.
In cauză, a fost încuviințată și administrată, la solicitarea contestatorului, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pe calea prezentei acțiuni, contestatorul invocă nelegala executare a titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 3051/26.03.2012 pronunțată în dosarul nr._/280/2010 al Judecătoriei Pitești, cu motivarea că nu a primit nicio comunicare de la intimată prin care să fie notificat cu privire la obligația de plată stabilită prin titlul executoriu, iar penalitățile calculate la debitul principal sunt nejustificat de mari.
Prin civilă nr. 3051/26.03.2012 pronunțată în dosarul nr._/280/2010 al Judecătoriei Pitești instanța a respins contestația la executare formulată de contestatorul N. M. în contradictoriu cu intimatii A. F. Publice P. și P. B. Sa Bucuresti - Filiala P.. Sentința a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.2857/07.11.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dos. nr._/109/2012.
Potrivit disp. art.317 alin.1 C.pr.civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii ;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Potrivit disp. art.317 alin.2 C.pr.civ., contestația poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Din analiza conditiilor de admisibilitate a contestatiei în anulare reglementata de art.317 C.pr.civ reiese ca aceasta presupune ca hotarârea care se ataca sa fie irevocabila precum si ca motivele sa nu fi putut fi invocate pe căile de atac de reformare, adică pe calea apelului sau recursului .
Or, odată ce a fost încunoștiințat cu privire la inițierea procedurii de executare silită în contra sa, la solicitarea creditoarei P. B. SA Pitești, contestatorul s-a adresat instanței cu o contestație la executare, cerere care a fost respinsă prin sentința civilă nr.3051/2012 a Judecătoriei Pitești.
Această sentință a fost atacată cu recurs de către petent, fiind pronunțată în acest sens în mod irevocabil decizia nr. 2857/07.11.2012 de către Tribunalul Argeș prin care recursul a fost respins ca nefondat.
Cu alte cuvinte, invocând nelegalitatea executării silite, contestatorul nu face dovada existenței motivelor expres prevăzute prin disp. art.317 C.pr.civ., în scopul de a obține anularea hotărârii vizate, astfel că, o astfel de finalitate, nu poate fi atinsă pe calea prezentului demers.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul N. M., care susține:
Sentința este nelegală și nedreaptă și foarte părtinitoare cu colegii de breaslă și serviciul care au dat hotărârea atacată.
Instanța a recunoscut nemulțumirile recurentului contestator, dar în mod aberant și nerațional a luat în seamă inexactul art.317 alin.1 Cod pr.civilă, reținând că nemulțumirile recurentului relatate organelor de recurs și neluate în seamă, nu se mai pot lua în seamă, chiar și legale fiind ele.
Recurentul susține că prin hotărârile instanțelor, suma cheltuielilor judiciare ce a fost acordată este mai mică, față de cât s-a reținut de finanțe.
Penalizările date de 580 lei nu trebuiau acordate pentru că recurentul nu a primit nicio înștiințare de la finanțe, cum greșit spun finanțele.
Chiar și dacă cheltuielile nu au fost plătite de recurent din motive obiective, instanța trebuia să aplice prescripția, întrucât hotărârile datează din 2000 – 2003.
Recurentul susține că nu contestă executarea silită ci doar plusul de bani opriți peste suma prevăzută cu titlu de cheltuieli judiciare în hotărârile date.
De asemenea, contestă taxa de timbru de 120 lei, percepută la pretențiile sale în sumă de 5.600 lei precum și faptul că magistratul care a soluționat prezenta contestație în anulare a pronunțat sentința contestată.
La data de 05.06.2014 recurentul contestator a depus la dosar o motivare mai amplă a recursului (f.10-12).
Examinând actele dosarului și sentința recurată, tribunalul va reține că în raport de prev.art.137 Cod pr.civilă, se impune examinarea cu prioritate a excepției de nulitate a motivelor de recurs depuse la data de 05.06.2014.
Sentința recurată a fost comunicată recurentului contestator N. M. la data de 24.12.2013 (f.29), iar ultima zi a termenului de 15 zile pentru motivarea recursului era 09.01.2014.
Prin urmare, motivele de recurs depuse la data de 05.06.2014, sunt nule, conform art.306 Cod pr.civilă, întrucât sunt depuse peste termenul legal și imperativ de motivare a recursului.
Asupra motivelor de recurs formulate în termen, tribunalul reține:
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, recurentul contestator a solicitat anularea sentinței civile nr.3051/26.03.2012 a Judecătoriei Pitești pronunțată în dosar nr._/280/2010.
Prin sentința contestată, Judecătoria Pitești a respins excepția puterii de lucru judecat invocată de A.F.P.Pitești, precum și contestația la executare formulată de N. M..
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul contestator N. M., recursul său fiind respins prin decizia civilă nr.2157/07.11.2012 a Tribunalului Argeș.
Tribunalul reține că, potrivit art.317 Cod pr.civilă, contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, care poate fi admisă numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, respectiv: 1. nelegala citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina; 2. încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență .
Argumentele prezentate de recurentul contestator vizează modalitatea în care, instanțele care au soluționat cauza pe fond, au apreciat probele și au aplicat dispozițiile legale.
Astfel de motive nu se circumscriu celor prev.de art.317 Cod pr.civilă, motiv pentru care, în mod temeinic și legal prima instanță a respins contestația în anulare.
Pentru considerentele expuse, în baza art.312 coroborat cu art.304 pct.9 și art.317 Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nule motivele de recurs din data de 5.06.2014.
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul N. M. domiciliat în P., ., ., jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. 9242/18.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind A. F. PUBLICE P. cu sediul în P., ., jud. Argeș și P. B. Sa Bucuresti - Filiala P., cu sediul în București, .-64, .> Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.06.2014.
Președinte, A. M. P. | Judecător, C. D. | Judecător, M. V. |
Grefier, N. P. |
red.C.D.
dact.C.E.C./ 4 exp.
24.06.2014.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1991/2014. Tribunalul ARGEŞ | Acţiune în constatare. Sentința nr. 316/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
