Anulare act. Decizia nr. 109/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 109/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 109/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 109/2015
Ședința publică de la 11 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. D. A.
Judecător M. B.
Judecător I. P.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul formulat de reclamantul D. N., împotriva sentinței civile nr.86 din data de 21.01.2013 pronunțată de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr._, intimați-pârâți fiind S. P., C. L. de Fond Funciar Lerești și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, intimat A. N., având ca obiect „anulare act”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru termenele din data de 04.02.2015 și 11.02.2015.
TRIBUNALUL
Prin cererea introdusă la această instanță și înregistrată sub nr._ din 10.11.2009, reclamantul D. N. a chemat în judecată pe pârâtul S. P. și pârâtele C. L. de Fond Funciar Lerești și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea titlului de proprietate nr._/2001 emis pe numele pârâtului S. P. pentru suprafața de 8.000 mp livadă situată în sola 28 și suprafața de 10.000 mp fânețe situată în sola 29, ambele terenuri învecinate cu terenul proprietatea reclamantului aflat în punctul „Clăci” ..
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtului pentru cele două terenuri s-a făcut că încălcarea prevederilor legale, că terenul proprietatea autorilor reclamantului s-a aflat în stânga râului Argeșel, iar cele înscrise în titlul de proprietate sunt în dreapta acestuia, că reconstituirea dreptului de proprietate nu a ținut seama de înscrierile din registrele agricole din care reieșea că pârâtul era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 3,3 ha și că, din punctul său de vedere, prezintă interes în promovarea acțiunii de față, întrucât cele două terenuri se învecinează cu terenurile proprietatea sa, și fac parte din două blocuri fizice pe baza cărora se face verificarea subvențiilor acordate de Uniunea Europeană.
În susținerea cererii sale, reclamantul a depus la dosar, în copie, decizia civilă nr. 1234/R/2009 a Tribunalului Argeș, titlul de proprietate al pârâtului, actul dotal 36/1920, titlurile sale de proprietate nr._/1999 și nr._/1993, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 39/24.03.1999, un răspuns emis de C.L.F.F. Lerești și o schiță a terenului proprietatea lui Mârfu V., precum și actele de la fila 20-27 dosar.
La 4.01.2010, pârâtul a formulat și depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța reclamantul să fie obligat să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 10.000 mp situat în punctul „Clăci” . se constate nulitatea absolută în parte a titlului de proprietate nr._/1993 eliberat reclamantului pentru terenul în suprafață de 7.000 mp situat în același punct în măsura în care se suprapune cu terenul proprietatea pârâtului și, din același considerent, să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/1994 eliberat pe numele lui Mârfu V., precum și să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 399/1999 intervenit între reclamant și sora sa, numita Mârfu V. pentru aceeași suprafață de 3.600 mp.
În motivarea cererii sale, pârâtul a arătat că din punctul său de vedere, reclamantul nu justifică interes și nici calitate procesuală activă, în ce privește terenul situat în sola 28, pentru că nu a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în această locație, ci numai în sola 29, că în fapt, terenul este stăpânit în mod abuziv de reclamant care în mod nelegal a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 12.760 mp împreună cu sora sa, numita Mârfu V., cu toate că autorul lor a deținut în punctul „Clăci” numai suprafața de 3000 mp.
A arătat de asemenea pârâtul că, autorul său a deținut în punctul „Clăci” suprafața de 1,2 ha, iar al reclamantului suprafața de 0,3 ha, situație față de care în mod evident reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamantului și al numitei Mârfu V. de pe urma aceluiași autor, pentru o suprafață totală de 12.760 mp s-a făcut cu încălcarea prevederilor legilor funciar, fiind așadar incidente dispozițiile art. III lit. a din Legea 169/1997.
În susținerea cererii sale, pârâtul a depus la dosar, în copie, setul de acte de la fila 41-54 dosar.
La rândul său, reclamantul a depus la dosar un răspuns la întâmpinarea și cererea reconvențională formulate de pârât, reluând susținerile potrivit cărora, reconstituirea dreptului de proprietate al pârâtului s-a făcut în mod nelegal și pentru o suprafață mai mare decât cea deținută de autorul acestuia în punctul în litigiu și a depus la dosar acte în dovedirea acestor susțineri, filele 73-78, 84-93 dosar.
Au fost solicitate relații Comisiei Locale de Fond Funciar Lerești cu privire la actele ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate pe numele reclamantului și pârâtului, relații comunicate cu adresa nr. 821/2010, fila 108 dosar, însoțită de actele de la fila 109-119 dosar.
S-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize de specialitate pentru identificarea terenului în litigiu și transpunerea în teren a actelor de proprietate deținute de părțile în proces, expertiză întocmită de ing. Serafimescu I., fila 126 dosar, care a concluzionat că, potrivit vecinătăților înscrise în actele de proprietate terenurile nu se suprapun, dar că, în fapt, reclamantul și sora sa, numita Țuluca E. stăpânesc o suprafață mai mare decât la cât sunt îndreptățiți potrivit actelor deținute.
Atât reclamantul, cât și pârâtul au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică, filele 137-152 dosar, situație față de care s-a dispus efectuarea în cauză unei noi expertize de către ing. exp. D. I..
Transpunând în teren actele primare de proprietate deținute de părțile în proces și titlurile de proprietate deținute de acestea expertul a concluzionat că terenul în litigiu este în suprafață de 8080 mp, are categoria de folosință fânețe, este stăpânit de reclamant, iar actele de proprietate ale părților în proces se suprapun pentru această suprafață.
Prin sentința civilă nr. 1120/28.10.2010 a acestei instanțe a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantului privind capătul de acțiune de constatare a nulității absolute totale a titlului de proprietate al pârâtului pentru terenul situat în . de 8.000 m.p. și a fost respinsă acțiunea ca nefiind întemeiată.
Totodată, a fost admisă cererea reconvențională așa cum a fost precizată, s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/04.06.1993 emis pe numele reclamantului pentru suprafața de 4.480 mp., teren situat în ., tarlaua 29, pct. "Clăci " ce se suprapune peste terenul pârâtului, așa cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică și schița anexă de ing. D. I., s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._ / 30.09.1994 eliberat lui Mârfu V. pentru suprafața de 3.600 mp. situat în ., tarlaua 29, punctul „Clăci” care se suprapune peste terenul pârâtului, identificat în raportul de expertiză tehnică și schița anexă întocmite de ing. D. I., și nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 399/24.03.1999 de N.P. Zipiși C., pentru suprafața de 3.600 mp. ce se suprapune peste terenul pârâtului în pct. "Clăci " . ,identificat în raportul de expertiză tehnică de ing. D. I..
De asemenea, instanța a obligat pe reclamant să lase pârâtului în deplină proprietate și posesie suprafața de 8.080 mp teren situat în pct. „Clăci”, ., așa cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică și schița anexă de ing. D. I., și să plătească pârâtului - reclamant suma de 4.351 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, criticând instanței de fond sub aspectul greșitei interpretări a probelor și aplicarea greșită a dispozițiilor legale.
Prin decizia civilă nr. 1404/2011 a Tribunalului Argeș acest recurs a fost admis, s-a dispus casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a reținut în considerentele deciziei de casare că, față de suprapunerea constatată de expert, prima instanță avea obligația de a proceda la compararea dreptului de proprietate al părților în proces, sens în care trebuia să nominalizeze actele de proprietate ale părților și să procedeze la legalitatea emiterii lor.
A reținut de asemenea, instanța de control judiciar că, prima instanță trebuia să verifice prin transpunerea în teren a actelor de proprietate eliberate reclamantului și al surorilor sale, Mârfu V. și Țuluca E., dacă aceștia au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață mai mare decât cea deținută de autorul lor sau nu, și de asemenea că, prima instanță nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a terenului în suprafață de 10.000 mp situat în sola 29 și că nu a motivat în nici un fel constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 399/1999.
S-a reținut în decizia de casare că această situație echivalează cu necercetare a fondului.
Prin sentința civilă nr. 2048/2012 a Judecătoriei Câmpulung a fost respinsă acțiunea formulată de D. N. și a fost admisă cererea reconvențională formulată de către S. P..
A fost obligat reclamantul D. să lase pârâtului în deplină proprietate și posesie suprafața de 8080 m.p. teren situat în Valea M. P. pct. Clăci. S-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/1993 emis pe numele reclamantului pentru 4480 m.p teren și a titlului de proprietate nr._/1994 emis pe numele pârâtei Mârfu V. pentru 3600 m.p terenuri pct. Clăci.
A fost respinsă cererea pentru constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare nr. 399/2009.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul, pârâta Mârfu V. și numita Țuluca E. sunt frați și l-au avut ca autor comun pe I. D. de pe urma cărora le-a fost reconstituit potrivit legilor de fond funciar dreptul de proprietate asupra terenurilor din punctul „Clăci”.
Astfel, deși actul primar de proprietate al autorului lor face referire la suprafața de 20 arii (actul de schimb autentificat sub nr. 651/04.08.1932, fila 74 dosar)m iar cererea de înscriere în CAP la suprafața de 0,38 ha în punctul „Clăci” (fila 206 dosar), reclamantul și sora sa, pârâta Mârfu V. au obținut împreună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de_ mp în punctul „În Tulpini”.
Actele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate pe numele reclamantului și pârâtei Mârfu V. nu se mai află în arhiva Primăriei Comunei Lerești, cum rezultă din adresa nr. 5726/2012 (fila 45 dosar) emisă de Primăria Comunei Lerești.
În ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe numele celeilalte sore a reclamantului Țuluca E., acesteia i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1994 pentru 3600 mp teren în același punct, analiza reconstituirii excede obiectului cauzei, întrucât acest titlu nu se suprapune de cel deținut de pârâtul S. P..
Așadar în punctul în litigiu, reclamantul și sora sa au beneficiat împreună de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de_ mp (7760 mp înscrisă în titlul de proprietate nr._/1993 emis pe numele reclamantului și 3600 mp înscris în titlul de proprietate nr._/30.09.1994 emis pe numele pârâtei Mârfu V., teren ce a făcut obiectul actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 39/24.03.1999 (fila 12 dosar).
La rândul său, pârâtului S. P. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în punctul în litigiu pentru suprafața de_ mp sens în care i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/18.10.2001 (fila 41 dosar).
Autorul pârâtului a deținut în punctul în litigiu conform actului dotal nr. 36/1920 (fila 8 dosar), teren în suprafață de 3,5 ha mari; a figurat în evidențele agricole cu suprafața de 3,34 ha din care 1,54 ha fânețe și a primit în schimbul terenului din punctul „Clăci” conform procesului verbal de schimb din 10.12.1954, 1,2 ha în punctul „Țarină” în locul terenului din punctul „Clăci” (fila 45 dosar).
Schimbul respectiv la care face referire acest act a fost determinat de o comasare a terenului din punctul „Clăci”, unde dețineau terenuri atât autorul reclamantului, cât și cel al pârâtului, și în aceste condiții potrivit susținerilor pârâtului, autorul reclamantului ar fi trebuit să dețină la rândul său, un proces verbal de schimb cu privire la terenul atribuit în locul celui din punctul „Clăci”, însă un astfel de act nu a fost prezentat instanței.
Așadar, cu toate că autorul reclamantului a deținut în punctul „Clăci” potrivit cererii de înscriere în G.A.C., suprafața de 0,38 ha, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe numele reclamantului și al surorilor sale prin emiterea titlurilor de proprietate nr._/1993 (pentru suprafața de 7760 mp pe numele lui D. N.), titlului de proprietate nr._/30.06.1994 pe numele pârâtei Mârfu V. pentru suprafața de 3600 mp și a titlului de proprietate nr._/1994 pentru suprafața de 3600 mp pe numele lui Țuluca E., o altă soră a reclamantului care a avut același autor comun și deține teren învecinat celui în litigiu.
În aceste condiții, instanța va reține în ce privește terenul în litigiu marcat cu galben în schița anexă raportului de expertiză D. I., că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamantului și surorii sale Mârfu V. s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 8 și urm. din Legea nr. 18/1991, republicată, în sensul că, aceștia nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, întrucât autorul lor nu fusese proprietarul acestui teren.
Așadar actele de reconstituire emise pe numele reclamantului și pârâtei Mârfu V. sunt pentru terenul în litigiu, acte lovite de nulitate absolută, în sensul dispozițiilor art. 3 titlul V din Legea nr. 247/2005, întrucât reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite la reconstituire.
Pârâtului S. P. i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/2001 în care figurează înscrisă în punctul în litigiu suprafața de 12.000 mp și din care pârâtul stăpânește numai suprafața de 3820 mp restul fiind stăpânit de reclamant.
Contrar susținerilor reclamantului, instanța va reține că titlul de proprietate deținut de pârât a fost emis pentru o suprafață la care era îndreptățit pentru că terenul, aparținuse autorului său, potrivit procesului verbal de schimb din anul 1954, actului dotal nr. 36/1920 și evidențelor agricole.
Așadar instanța va reține că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtului cu privire la terenul în litigiu s-a făcut cu respectarea prevederilor legale sus menționate.
Instanța urmează așadar să respingă ca neîntemeiată excepția invocată de pârât privind lipsa interesului reclamantului în promovarea acțiunii de față, și de calitate procesuală activă, având în vedere răspunsurile la interogatoriul ce i-a fost luat din oficiu (fila 72 dosar) și motivarea acțiunii introductive din care rezultă că suprapunerea actelor de proprietate ale părților în proces generează probleme în legătură cu acordarea subvențiilor în agricultură, precum și față de prevederile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005.
De asemenea, instanța va respinge excepția de autoritate de lucru judecat invocată de reclamant, având în vedere că acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 3111/2006 (fila 25 dosar) a fost respinsă pe cale de excepție, nefiind așadar întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 din fostul Cod Civil.
Așa fiind, având în vedere dispozițiile din legile de fond funciar sus menționate, și prevederile art. 480 și urm. din fostul C.civ., instanța, reținând că, actele de proprietate ale părților în proces se suprapun pe suprafața de 8080 mp, astfel cum rezultă din concluziile expertizei întocmite de exp. ing. D. I., că titlul de proprietate deținut de pârâtul S. P. a fost eliberat cu respectarea prevederilor legale și că terenul în litigiu este stăpânit de reclamant, ale cărui acte de reconstituire ca și cele ale pârâtei Mârfu V. au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legilor de fond funciar, pentru toate considerentele sus arătate, instanța va respinge acțiunea astfel cum a fost precizată, va admite în parte cererea reconvențională așa cum a fost completată.
Instanța va obliga pe reclamant să lase pârâtului S. P. în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 8080 mp situat în ., punctul „Clăci”, identificat cu culoarea galbenă în schița anexă a raportului de expertiză D. I., fila 197 dosar.
Va constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/04.06.1993 emis pe numele reclamantului pentru suprafața de 4480 mp teren și a titlului de proprietate nr._/30.09.1994 emis pe num ele pârâtei Mârfu V. pentru suprafața de 3600 mp, terenuri situate în punctul „Clăci” identificate cu galben în schița anexă raportului de expertiză D. I..
Va respinge cererea privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 399/2009 la BNP Zipiși Câmpulung.
Instanța va respinge cererea privind anularea actului de vânzare cumpărare intervenit între reclamant și pârâta Mârfu V., dat fiind faptul că, acest act față de pârâtul S. P. este un „res inter alios acta” și nu dă naștere unor drepturi sau obligații în patrimoniul său, soluționarea raportului dintre părțile acestui act, urmând a fi făcută exclusiv între acestea.
De asemenea, instanța urmează să oblige reclamantul la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul S. P..
Împotriva sentinței civile nr. 2048/2012 și a sentinței civile nr. 86/2013 ale Judecătoriei Câmpulung a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Instanța de fond a trecut cu vederea reconstituirea din anul 1991 pentru pârâtul S. P. care arată că pe terenul său se află silozul fostei CAP Lerești, iar între terenurile recurentului și al acestuia se află alte 3 proprietăți.
Cu privire la recurent instanța de fond apreciază reducerea terenului de 8080 m.p pe 0,38 ha precizând că autorul său s-a înscris în CAP cu această suprafață.
Expertiza omologată a fost contestată în mai multe rânduri însă obiectivele au fost respinse.
Instanța de fond nu ș-a motivat admiterea cererii reconvenționale a pârâtului și nu a avut rol activ.
Pentru aceste considerente se solicită admiterea recursului.
Analizând recursul tribunalul constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod temeinic și legal prima instanță a respins acțiunea reclamantului ca nefondată reținând că reclamantul nu are interes pentru a promova o acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate eliberat pârâtului pentru terenul de 8000 m.p situat în . nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru acest teren, reconstituirea în ceea ce-l privește s-a făcut numai pentru 9160 m.p teren situat în tarlaua 29.
Cu privire la dreptul de reconstituire al reclamantului s-a reținut corect că în punctul în litigiu recurentul a deținut suprafața de 3600 m.p atât a avut în rolul agricol autorul său, iar pentru suprafața de 9760 m.p reconstituirea s-a făcut în mod nelegal și fără acte justificative.
Instanța de fond a reținut corect că deși cererea de înscriere în GAC pentru autorul reclamantului s-a făcut pentru 0,38 ha de către autorul său, de reconstituire au beneficiat atât reclamantul cât și cele două surori ale sale, Mârfu V. decedată și Tuluca E., reconstituirea fiind în plus cu 7760 m.p față de suprafața deținută, motiv pentru care prima instanță a anulat actele de proprietate deșinute de către reclamant și Mârfu V. pentru suprafața ce excede dreptului de proprietate .
În ceea ce-l privește pe S. P. i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2001 în care figurează suprafața de 12.000 m.p. din care acesta stăpânește 3820 m.p restul fiind stăpânit de reclamant.
Contrar susținerilor reclamantului pârâtul este îndreptățit pentru suprafața deținut, și întrucât există suprapunere de acte pentru suprafața de 8080 m.p, așa cum reține și expertul cauzei D. I., în mod corect prima instanță a admis cererea reconvențională și l-a obligat pe reclamant să lase în deplină proprietate și posesie pârâtului terenul de 8080 m.p Valea M. P. pct. Clăci, și în mod legal a dispus nulitatea titlului de proprietate_/1993 emis reclamantului pentru 4480 m.p deținut în plus și a titlului de proprietate nr._/1994 emis pe numele pârâtei Mârfu V..
Cu privire la obiecțiunile formulate de către reclamant la raportul de expertiză, expertul cauzei a făcut o corectă identificare a terenurilor deținute de părți și o transpunere corectă a actelor de proprietate.
Pentru toate aceste considerente tribunalul va respinge recursul ca nefondat în baza art. 312 C.pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursurile ca nefondate formulate de reclamantul D. N., împotriva sentinței civile nr.86 din data de 21.01.2013 pronunțată de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr._, intimați-pârâți fiind S. P., C. L. de Fond Funciar Lerești și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, intimat A. N.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2015.
Președinte, D. D. A. | Judecător, M. B. | Judecător, I. P. |
Grefier, F. G. |
Red. M.B
Dact. NE/ 2 ex
30.03.2015
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 450/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 411/2015.... → |
|---|
