Cereri. Sentința nr. 282/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 282/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 960/109/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 282/2015
Ședința publică de la 17 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
GREFIER: I. B.
S-a luat în examinare pentru soluționare în primă instanță, cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamanții G. R. M. și G. M., în contradictoriu cu pârâta P. B. ROMÂNIA SA, P. B. ROMÂNIA SA - SUCURSALA PITEȘTI, având ca obiect „alte cereri LG. 193/2000 - CLAUZE ABUZIVE”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru pârâtă avocat M. Dogoter, în baza delegației de substituire a av. T. C., lipsă fiind reclamanții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul pârâtei depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri, fără borderou, în dublu exemplar.
Tribunalul, în temeiul disp. art. 131 Cod proc. civ., pune în discuție competența de soluționare a cauzei și acordă cuvântul pentru susținerea excepțiilor invocate prin întâmpinare.
Apărătorul pârâtei arată că prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței materiale și excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale, arată că reclamanții prin precizarea depusă au înțeles să-și estimeze pretențiile la suma de 18.955 lei, iar în cauză nu se pune în discuție anularea sau invalidarea contractului de credit pentru ca instanța să se raporteze la valoarea contractului de credit, ci se susține doar cererea de rambursare a unei diferențe între rata dobânzii care a fost aplicată și rata dobânzii pe care o pretind reclamanții că ar trebui să fie aplicată, astfel că pretenții solicitate nu depășesc suma de 200.000 lei pentru a atrage competența materială a tribunalului. Solicită admiterea excepției de necompetenă materială a Tribunalului Argeș și declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș, arată că părțile au reglementat convențional prin contractul de credit competența instanțelor judecătorești în rezolvarea litigiilor care sunt generate în baza contractului de credit. Dispozițiile Codului de procedură civilă impun ca instanța competentă teritorial să fie instanța de la domiciliul pârâtului, astfel că în ambele ipoteze instanțele competente teritorial sunt instanțele din București, având în vedere convenția părților în acest sens cuprinsă în contractul de credit și faptul că sediul pârâtei este în Mun. București.
Pentru considerentele expuse solicită admiterea excepțiilor invocate și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță în a cărei rază teritorială își are sediul pârâta.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepție necompetenței materiale și a excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanții G. R. M. și G. M., în contradictoriu cu pârâta P. B. ROMÂNIA S.A. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, cu privire la contractul de credit nr.0301R_ acordat pentru suma de_ CHF, să se dispună:
1. constatarea caracterul abuziv al clauzei de risc valutar inserată în contractul de credit și eliminarea acesteia;
2. stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF-L. la momentul semnării contractului, curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractului ;
3. denominarea în monedă națională a plăților, în virtutea principiului din regulamentul valutar conform căruia prețul mărfurilor sau al serviciilor între rezidenți se plătește în monedă națională.
În drept, au fost invocat Legea 193/2000, Directiva 93/13/CEE, Directiva 2014/17/UE, Decizia CJUE în cauza C-16/13 A. Kasler contra OTP, OG50/2010, Norma BNR nr.17/2003.
Prin răspunsul înaintate la data de 21.04.2015, reclamanții au evaluat provizoriu petitele cererii de chemare în judecată la suma totală de_ CHF și au menționat că solicită și restituirea sumelor încasate cu titlul de diferență schimb valutar, comisioane, diferența de dobândă (filele 80,81).
Pârâta PIREUS B. ROMÂNIA S.A. a depus întâmpinare la data de 26.05.2015, invocând excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Argeș și declinarea soluționării cauzei, fie în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, fie în favoarea Tribunalului București raportat la art.107 C.pr.civ.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare.
La termenul de judecată din 17.09.2015 instanța a pus în discuție excepțiile invocate prin întâmpinare de pârâtă.
Tribunalul analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș reține următoarele:
Potrivit art.129 alin.2 pct.3 C.pr.civ., necompetenta este de ordine publica atunci când litigiul este de competenta unei instanțe de un alt grad (necompetenta materiala), iar, potrivit art.94 lit.j C.pr.civ., sunt de competența judecătoriei, în primă instanța, orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.
P. cererea formulată reclamanții au solicitat constatarea nulității parțiale a contractului de credit încheiat cu pârâta, ca urmare a caracterului abuziv al clauzelor din contracte individualizate în cererea de chemare în judecată.
Prin răspunsul din 21.04.2015 reclamanții au evaluat obiectul cererii de chemare în judecată la suma globală de 18.955 CHF, fiind defalcată pentru fiecare capăt de cerere cu luarea în calcul a cursul de schimb valutar leu/CHF de 2lei -1CHF. Prin urmare, în urma convertirii în lei a sumei solicitate în franci elvețieni la cursul indicat în cererea de chemare în judecată rezultă valoarea obiectului cererii ca fiind de 37.910 lei (=18.955 CHF X 2).
Având în vedere același schimb valutar tribunal observă că valoarea în lei a creditului de_ CHF este de 170.000 lei, însă nu s-a solicita constatarea nulității absolute a întregului contract, ci doar a unor clauze apreciate de reclamanți ca fiind abuzive și denominarea creditului în monedă națională, capăt de cerere care nu poate depăși valoarea creditului.
Conform art.99 alin.1, prima teză C.pr.civ. când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte, iar art.101 alin.2 C.pr.civ. stabilește că valoarea obiectului dedus judecății va fi avută în vedere și în cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară (...)
Având în vedere valorile indicate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată și prin precizarea ulterioară aflată la filele 80,81, instanța constată că obiectul niciunui capăt de cerere nu depășește valoarea de 200.000 lei.
Prin urmare competența materială de judecată a prezentei cauze aparține judecătoriei, iar reclamanții domiciliază în Pitești, județul Argeș.
La art.113 alin1 pct.8 C.pr.civ.se prevede că în afară de instanțele prevăzute la art.107-112 mai sunt competente instanța domiciliului consumatorului în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor, iar la art. 116 C.pr.civ. se prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Tribunalul reține că acțiunea reclamanților este o acțiune a consumatorilor împotriva profesioniștilor fiind aplicabile dispozițiile mai sus menționate în privința competenței teritoriale alternative.
În cauză se mai reține și faptul că, contract de credit a fost încheiat prin sucursala Pitești B., iar potrivit art. 109 C.pr.civ. cererea de chemare în judecată poate fi introdusă și la instanța locului unde ea are desmembrământul, prin urmare și sub acest aspect este competentă judecătoria Pitești, iar nu o instanță din București.
Tribunalul în temeiul art. 132 alin.1 și alin.2 C.pr.civ. va admite excepția de necompetență materială a Tribunalului Argeș și va declina competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, apreciind ca fiind competentă atât material, cât și teritorial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș.
Declină competența soluționării cauzei privind pe reclamanții G. R. M. și G. M., domiciliați în Pitești, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtele P. B. ROMÂNIA SA, cu sediul în București, ..34-36, sector 2, și P. B. ROMÂNIA SA - Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești, . B1, jud. Argeș, în favoarea Judecătoriei Pitești.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Septembrie 2015
Președinte, A. A. | ||
Grefier, I. B. |
Red./teh.-A.A.
2ex./29.09.2015
| ← Evacuare. Decizia nr. 2619/2015. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Decizia nr. 2507/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
