Contestaţie la executare. Decizia nr. 2276/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2276/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 23298/280/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 2276/2015
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ELENA ANTON
Judecător A. M.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către contestatoarea P. C. G. împotriva sentinței civile nr. 9913/21.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind M. D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Dezbaterile și cuvântul pe cererea de apel au avut loc la data de 23.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 29.06.2015 când a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 28.10.2013 sub nr._, contestatoarea P. C. G. a formulat în contradictoriu cu intimatul M. D. contestație la executare împotriva încheierii nr. 1/11.10.2013 emisă de B. Gigoi E. în dosarul de executare nr. 346/2013, contestând debitul de 3000 lei pentru care s-a declanșat executarea silită.
În motivare, petenta a arătat că debitul de 3000 lei nu este corect stabilit, iar între părți a existat dosarul nr._ ce are ca obiect evacuare și pretenții contractuale, precum și dosarul nr._ având ca obiect evacuarea pe calea ordonanței președințiale. executorul judecătoresc a acționat abuziv în temeiul contractului de închiriere intervenit între aceasta și intimat, termenul de închiriere este de un an de zile, iar până în prezent contractul nu a fost reziliat. Intimatul a oprit în mod abuziv utilitățile, făcându-și dreptate singur.
Prin precizarea depusă la data de 28.02.2014 contestatoarea a arătat că înțelege să conteste încheierea din 10.09.2013 emisă de executorul judecătoresc, precum și înștiințarea și somația de plată emise în dosarul de executare nr. 346/2013 al B. Gigoi E..
Prin sentința civilă nr. 9913/21.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești a fost respinsă contestația la executare precizată, cu motivare că în fapt, între contestatoarea P. C. G. și intimatul M. D. a fost încheiat contractul de închiriere înregistrat la AJFP Argeș sub nr. 403/2013 având ca obiect o garsonieră situată în ., mun. Pitești, pe o durată de 1 an de zile, începând din data de 02.02.2013 până la data de 02.02.2014, cu o chirie lunară de 600 lei.
La data de 10.09.2013 intimatul M. D. a formulat cerere de executare silită către executorul judecătoresc Gigoi E. prin care a solicitat declanșarea executării silite împotriva contestatoarei în baza contractului de închiriere menționat, pentru suma de 3000 lei reprezentând chirie aferentă lunilor martie – august, fiind format dosarul de executare nr. 346/2013. Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Pitești la data de 19.09.2013 în dosarul nr._/280/2013 a fost încuviințată executarea silită, iar la data de 11.10.2013 a fost emisă de executor somația de plată împotriva debitoarei pentru suma de 4.227 lei, alcătuită din 3000 lei debit și 1227 lei cheltuieli de executare (f. 16 dosar de executare).
Potrivit dispozițiilor art.711 alin.1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Conform art. 714 alin. 1 C. pr. civ., dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; b) cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; c) debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Examinând excepția tardivității contestației la executare invocate de intimat, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată și a respins-o pentru următoarele considerente: pe calea contestației la executare debitorul poate contesta executarea însăși în termenul de 15 zile de la data la care a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația, în conformitate cu art. 714 alin. 1 lit. c C. pr. civ. Examinând dovada de comunicare a somației (f. 19 d. de executare), se observa că aceasta nu cuprinde data la care a fost întocmită conform art. 164 alin. 1 lit. a C. pr. civ., cerință prevăzută sub sancțiunea nulității exprese conform art. 164 alin. 3 C. pr. civ. care se aplică în mod corespunzător în materia executării silite. Procedura de comunicare nefiind legal realizată, contestatoarea este în termenul de formulare a acțiunii. Mai mult, față de data emiterii somației de plată (11.10.2013) și data introducerii acțiunii (25.10.2013 – f. 2) se observă că a fost respectat termenul de 15 zile menționat mai sus.
Pe fondul cauzei, potrivit art. 1798 C. civ., contractele de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum și cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.
Contestatoarea a achitat chiria pentru luna februarie 2013 și a plătit 1200 lei garanție, urmând ca plata chiriei în continuare să fie efectuată până la data de 15 a lunii în curs, conform prevederilor contractuale. Din martie 2013 contestatoarea nu a mai plătit chiria convenită, între părți existând numeroase litigii pe cale de ordonanță președințială (evacuare, obligație de a face) sau potrivit procedurii speciale privind evacuarea.
Debitoarea nu a invocat nici un motiv de nelegalitate a actelor de executare propriu-zise, susținând că executarea silită este abuzivă, întrucât termenul contractual stabilit a fost februarie 2014. Instanța a constatat că executarea a fost demarată pentru plata chiriei pentru perioada martie – august 2013, contractul de închiriere intervenit între părți fiind titlu executoriu potrivit art. 1798 C. civ. pentru chirie, fiind înregistrat la organele fiscale, astfel că în mod legal s-a demarat executarea silită sub acest aspect.
Contestatoarea nu a dovedit și nici nu a susținut că ar fi plătit chiria corespunzătoare perioadei menționate mai sus și nici nu s-a dovedit încetarea contractului de închiriere anterior perioadei menționate prin reziliere judecătorească potrivit art. 1830 C. civ. sau denunțare unilaterală în conformitate cu art. 1552 C. civ. În acest sens trebuie avute în vedere și disp. art. 1831 alin. 2 C. civ. potrivit cărora chiriașul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinței.
În ce privește întreruperea utilităților de către intimat, contestatoarea nu a adus vreo proba în acest sens (declarațiile notariale date de contestatoare neavând vreo relevanță sub acest aspect) și nici nu a formulat vreo acțiune în despăgubiri contra intimatului, susținerile sale fiind simple apărări. Contestatoarea, în calitate de locatar, are la îndemână o acțiune de daune interese împotriva intimatului în cazul în care se dovedește că acesta nu și-a executat în mod corespunzător obligația de a menține bunul în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata locațiunii sau de a asigura liniștita și utila folosință conform art. 1786 lit. b și c C. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive: instanța de fond nu a ținut cont de autoritatea de lucru judecat față de dosarul_ ; dacă partea nu a pus la dispoziție condițiile necesare pentru a locui în liniște, poate refuza plata chiriei, sens în care înțelege să invoce excepția de neexecutare a contractului; între părți a existat un contract de închiriere care s-a derulat în mod defectuos; pârâtul nu are titlu executoriu.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 477 Ncpc, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește excepția tardivității depunerii motivelor de apel, aceasta nu poate fi primită, întrucât așa zisa depunere tardivă a motivelor nu este sancționată în niciun fel de legiuitor, o sancțiune de genul celei invocată de către intimat fiind prevăzută în mod expres doar pentru nerespectarea termenului de depunere a apelului (art. 468 Ncpc).
Pe fond, se susține că hotărârea este nelegală, deoarece instanța de fond nu a ținut cont că în cauză operează autoritatea de lucru judecat, față de soluția pronunțată în dosarul nr._ .
În cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 430 NCPC cu privire la identitatea de obiect, părți și cauză, prima acțiune având ca obiect cererea reclamantului Mois D. privind evacuarea pârâtei P. C., finalizată cu sentința civilă nr. 1577 din 19.02.2014. Acțiunea de față vizează contestația la executare a petentei P. C. G., împotriva încheierii nr. 1/11.10.2013 emisă de B. Gigoi E. în dosarul de executare nr. 346/2013, privind debitul de 3000 lei pentru care s-a declanșat executarea silită.
În ceea ce privește fondul pretențiilor deduse judecății, tribunalul reține că în cauză nu se identifică niciun motiv de nelegalitate care ar putea conduce la anularea sentințe primei instanțe.
În mod corect instanța de fond a reținut că apelanta debitoare nu a făcut dovada faptului că executarea silită declanșată în baza contractului de locațiune, este abuzivă, și nici nu a invocat nici un motiv de nelegalitate a actelor de executare propriu-zise întocmite pentru plata chiriei pentru perioada martie – august 2013.
Totodată, se reține că apelanta nu a dovedit că a achitat chiria pentru perioada cât a folosit imobilul proprietatea intimatului Mois D., așa încât întreaga procedură de executare silită declanșată în dosarul de executare nr. 346/2013 al B. Gigoi E., este legală. De asemenea, nu a făcut nicio dovadă a faptului că intimatul nu și-ar fi respectat obligațiile contractuale pentru a fi primită o eventuală excepție de neexecutare a contractului.
Pentru aceste motive, reținând că sentința este legală și temeinică, în baza art. 480 NCPC, tribunalul va respinge apelul ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de către contestatoarea P. C. G. domiciliată în com. Baiculesti, ., jud. Arges împotriva sentinței civile nr. 9913/21.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind M. D. domiciliat în Mioveni, .. T5, ., jud. Arges.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Iunie 2015.
Președinte, E. A. | Judecător, A. M. | |
Grefier, C. M. C. |
EA. 08.07.2015/4 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2118/2015. Tribunalul ARGEŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 219/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
