Servitute. Decizia nr. 2120/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2120/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 3705/205/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2120/2015
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ANDREEA MONICA PRUNARU
Judecător C. D.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de petenta C. M. împotriva sentinței civile nr. 2054/18.11.2004, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimată fiind B. E., având ca obiect consfințire acord de mediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta petentă, lipsă fiind intimata petentă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 06.05.2015, întâmpinarea formulată de intimata petentă.
Se prezentă în sala de ședință numitul B. M., care se legitimează și învederează instanței că răspunde în calitate de procurator al intimatei petente B. E., în baza procurii depusă la dosar.
Tribunalul reține că procura judiciară autentificată sub nr. 631/18.03.2005 (fila 11 dosar fond) este una generală pentru susținerea intereselor intimatei petente în fața tuturor instanțelor judecătorești și nu este un mandat expres pentru prezenta cauză, situație în raport de care numitul B. M. nu poate răspunde în cauza de față în baza acestui mandat.
Apelanta petentă C. M., legitimată, învederează instanței că nu are cereri de formulat și că dorește să se judece la acest termen .
Tribunalul constată terminată cercetarea judecătoreasă și acordă cuvântul asupra apelului .
Apelanta petentă C. M. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, arătând că a vândut o suprafață de teren, respectiv a predat terenul și a primit banii pentru acesta, urmând a se consfinți acordul de mediere.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin cererea înregistrată la data de 30.10.2014 petenta B. E. în contradictoriu C. M. a solicitat ca instanța să consfințească acordul de mediere cu mențiunile aferente încheiate la data de 24.10.2014.
Prin sentința civilă nr. 2054/18.11.2014 a Judecătoriei Câmpulung a fost respinsă cererea ca nefondată, reținându-se în esență următoarele:
Acordul de mediere încheiat la data de_ în baza contractului de mediere din 07.10.2014 stipulează că:
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 192/2006, am consimțit la încheierea prezentului acord, liber exprimat și neafectat de niciun viciu de consimțământ, fiind întru-totul de acord ce cele cuvenite după cum urmează:
În urma acordului de mediere încheiat între B. E. și C. M., ambele din ., s-a ajuns la următoarea înțelegere:
Obiectul supus contractului de mediere cu nr. 1 din 07.10.2014 fiind drum de servitute, situat în punctul „ Pe L.” doamna C. M. a pretins ca în locul schimbului unui teren în suprafață de 196 mp cu următorii vecini: - Nord: rest proprietate B. E., Sud: C. T., Est: cu Șoseaua Piscani - Dârmănești ,Vest: Zăvoiul Râul Doamnei.
Ce va fi folosit ca drum de servitute, suma de 4000 lei, sumă ce a fost împărțită în 2 tranșe, 200 au fost date pe 16.10.2014 și restul de 200 în termen de10 zile, suma restantă a fost achitată în data de 24.10.2014 în fața mea.
Prezentul acord are valoarea unui înscris sub semnătură privată și nu conține clauze care să aducă atingere legii și ordinii publice și poate fi supus verificării notarului public în vederea autentificării ori, după caz, încuviințării instanței de judecată.”
Prima instanță a reținut că în sensul dispozițiilor art. 46 alin. 2 din legea nr. 192/2006, sub sancțiunea nulității absolute, contractul de mediere nu putea cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice, în același sens fiind prevederile art. 58 alin. 2 precum și dispozițiile art. 58 alin. 4 din același act normativ. Pe de altă parte, dispozițiile art. 2 alin. 4 al aceluiași act normativ sunt în sensul că nu pot face obiectul medierii drepturile de care părțile nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege.
În cauza de față, C. M. a pretins în locul schimbului unui teren în suprafață de 196 mp cu următorii vecini: - Nord: rest proprietate B. E., Sud: C. T., Est: cu Șoseaua Piscani - Dârmănești ,Vest: Zăvoiul Râul Doamnei, ce va fi folosit ca drum de servitute, suma de 4000 lei, ce i-a fost achitată, ceea ce a condus la concluzia că este un act de vânzare cumpărare.
Instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de formă dar nici cele de fond pentru actul de vânzare cumpărare, având în vedere dispozițiile art. 1673 C. civil, care prevăd că, vânzătorul are obligația să transmită proprietatea bunului vândut, rezultând că vânzatorul trebuie sa fie proprietarul bunului vândut.
Cum, în cauză nu s-a făcut dovada că pentru terenul în suprafață de 196 mp, C. M. deține un act legal de proprietate și că ar fi proprietarul bunului vândut, pentru a face obiectul oricărei tranzacții, având în vedere și dispozițiile art. 2, 58 și 59 din Legea nr. 192/2006 cu modificările ulterioare, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și a respins cererea.
Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel petenta C. M., care a susținut următoarele:
Prima instanță nu a ținut cont de acordul părților care s-au prezentat personal și au cerut să se ia act de învoiala lor, consfințită prin acordul de mediere pentru trecerea din proprietatea sa în proprietatea petentei B. E., a unei suprafețe de 196 mp teren. Prețul a fost plătit, iar terenul face parte din suprafața de 1130, 41 mp cumpărat de la Z. G..
Apelul a fost întemeiat pe disp. art. 466 cpc .
Examinând sentința, prin prisma criticilor formulate și a înscrisurilor de la dosar tribunalul apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea de față se dorește a se consfinți un acord de mediere încheiat între apelanta C. M. și intimata B. E., pentru transmiterea unei suprafețe de teren din patrimoniul apelantei în cel al intimatei, adică de fapt să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic.
Instanța nu poate pronunța o hotărâre prin care să consfințească înțelegerea părților, deoarece potrivit disp. art. 2 alin 4 din legea 192/2006, nu pot face obiectul medierii acele obligații asupra cărora părțile nu pot dispune potrivit legii. Părțile nu pot conveni asupra condițiilor de admisibilitate ale acțiunii.
Cum în prezenta cauză nu există interese contrare, deci nu există un litigiu, iar părțile sunt de acord să transmită un drept de proprietate, instanța apreciază această înstrăinare ar trebui să urmeze calea legală, aceea în care părțile se pot prezenta la notar pentru a încheia un act autentic.
Pe de altă parte, în mod corect reține prima instanță că apelanta C. M. nu a dovedit că este proprietara imobilului, în actul de vânzare cumpărare depus în apel și invocat drept titlu, figurând în calitate de proprietar numitul C. D..
In aceste condiții, soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este legală și temeinică, iar tribunalul în baza art. 480 cpc, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petenta C. M. domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 2054/18.11.2004, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimată fiind B. E. domiciliată în ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2015.
Președinte, A. M. P. | Judecător, C. D. | |
Grefier, M. L. |
Red AMP /4 ex/10.07.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2182/2015. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2118/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
