Obligaţie de a face. Decizia nr. 2270/2015. Tribunalul ARGEŞ

Decizia nr. 2270/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 2270/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2270/2015

Ședința publică de la 25 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. A.

JUDECĂTOR: S. I. Ț.

GREFIER: I. B.

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanții - pârâți . D. N. și P. C. BĂICULEȘTI - D. N. împotriva Sentinței civile nr. 1179/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr. _ și a apelului declarat de apelantul - reclamant P. A., împotriva Sentinței civile nr. 1179/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr._, intimați fiind pârâții P. GH. G., P. GH. M. E., P. GH. M., având ca obiect „obligație de a face”.

Tribunalul constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18.06.2015, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 25.06.2015.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, deliberând:

Constată că, prin cererea înregistrată sub nr._ /29 iulie 2013, reclamantul P. A. i-a chemat în judecată pe pârâții P. G., P. M. E., P. M., . comunei Băiculești, solicitând următoarele:

1)obligarea pârâților P. G., P. M. E. și P. M. să efectueze/să construiască șanțuri de colectare a apei pluviale pe toată lungimea din fața gospodăriei lor situată în ., județul Argeș;

2)obligarea pârâților . comunei Băiculești să efectueze/să construiască șanțurile ( rigolele) de scurgere a apelor pluviale aferente drumului comunal care trece prin fața proprietății reclamantului din ., pct.,,Acasă” județul Argeș;

3)obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că reclamantul deține o gospodărie în ., compusă din teren în suprafață de 6134 mp. și casă cu anexe edificate pe acest teren. Pe proprietatea lui se scurg apele pluviale care vin de pe proprietatea pârâților P. G., P. M. E. și P. M., întrucât aceștia au refuzat să-și construiască șanțuri de colectare a apei pluviale în fața gospodăriei lor. Acest aspect rezultă din nota de constatare din 18 martie 2013 încheiată între viceprimar și cantonier. De asemenea, pe terenul reclamantului se scurg și apele pluviale care vin din drumul comunal, întrucât reprezentanți autorității locale nu au luat nicio măsură de edificare a unor șanțuri/rigole de colectare a apelor pluviale. Deși reclamantul a sesizat de peste 2 ani instituțiile locale, care au și fost obligate să facă acele lucrări prin nota de constatare nr. 737/29 ianuarie 2013, nici până acum nu s-a întâmplat acest lucru. Prefectul județului, prin adresa nr. 1011/07 noiembrie 2012, a adus la cunoștința autorităților comunale că, potrivit art. 29 lit. g) din Ordinul comun nr._ cu privire la inundații, primarul este cel care trebuie să asigure scurgerea normală a apelor pluviale, iar conform OG 21/2012 autoritățile locale sunt obligate să ia măsurile care se impun pentru gestionarea drumurilor publice și amenajarea șanțurilor. Mai mult decât atât, conform art. 68 din Legea 215/2001, printre alte aribuții, primarul trebuie și să:

a) asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, dispunând măsurile necesare și acordând sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;

b) asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, iar în situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare, să îl sesizeze pe prefect;

c) ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților.

P. comunei Băiculești a încălcat aceste atribuții, neaducând la îndeplinire Hotărârea Consiliului Local din 24 octombrie 2012, nerespectându-i drepturile reclamantului.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1527 C.civ., ale Legii 215/2001 și OG 21/2012.

Reclamantul a depus la dosar: procesul-verbal de identitate a imobilului său încheiat la 13 iunie 2012 de reprezentanții Primăriei Băiculești, certificatul pentru atestarea că reclamantul este cunoscut ca proprietar al gospodăriei sale, adeverința nr. 4020/13 iunie 2012 eliberată de Primăria comunei Băiculești, adresa nr._/P/23 aprilie 2013 și ISU Argeș către reclamant, procesul-verbal din 24 octombrie 2012 încheiat în ședința Consiliului Local Băiculești, adresa nr._/7 februarie 2013 a Instituției Prefectului Județului Argeș către reclamant, adresa nr. 1011/7 noiembrie 2012 a Instituției Prefectului Județului Argeș către Consiliul Local Băiculești, adresa nr. 620/28 ianuarie 2013 a Primăriei comunei Băiculești către Instituția Prefectului Județului Argeș, adresa nr. 5012 A1, 5013 A1/21 ianuarie 2013 a Instituției Prefectului Județului Argeș către Consiliul Local Băciulești, adresa nr. 392/17 decembrie 2012 a R.A.J Drumuri Argeș către reclamant, nota de constatare nr. 737/29 ianuarie 2013 a Primăriei comunei Băiculești, nota de constatare din 16 aprilie a ISU Argeș.

Pârâții P. comunei Băiculești și . întâmpinare (f. 66-67), prin care au solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind neîntemeiată. S-a susținut că pe partea dreaptă ( de sus) a drumului comunal există șanț care preia apa pluvială și pe partea stângă ( de jos) a drumului configurația terenului nu permite executarea șanțurilor. Șanțul a fost executat la 23 septembrie 2013, conform procesului-verbal nr. 6349/23 septembrie 2013. Șanțul preia apele pluviale și nu s-a mai constatat că zona este inundabilă în exces ori că proprietatea reclamantului a fost inundată. Gospodăria reclamantului este situată sub nivelul drumului comunal și apele se scurg în mod natural la el în gospodărie. Reclamantul a blocat scurgerea apelor prin împrejmuirea proprietății sale cu grad de beton, fără să lase orificiu de scurgere normală a apelor, conform art.604 C.civ. Nu există vreo hotărâre a Consiliului Local prin care să se fi alocat fonduri pentru executarea lucrărilor solicitate de reclamant.

Cei doi pârâți au depus la dosar: procesul-verbal din 23 septembrie 2013 și fotografii efectuate la fața locului, procesul-verbal din 2 octombrie 2013, nota de constatare din 21 iunie 2013 a Primăriei comunei Băiculești.

P. G. și P. M.-E. și P. M. au formulat și ei întâmpinare (f.77-79), prin care au solicitat respingerea cererii reclamantului, cu cheltuieli de judecată. S-a susținut că reclamantul este de rea-credință și face presiuni la diverse organe ale statului pentru a-și satisface propriile interese. Niciodată proprietatea lui nu a fost inundată de apele pluviale. El a obținut finanțare de la primărie pentru a face un șanț de beton între proprietatea sa și cea a lui N. I., pe o lungime de 35 m.l. După aceea, el a ocupat din terenul lui N. I. și a edificat și un gard cu temelie de beton și plăci de beton, fără să lase loc pentru scurgerea apelor naturale. Pârâții respectivi au o gospodărie situată în fața proprietății reclamantului, dincolo de drumul public și ei nu au obligația de amenajare a unor șanțuri pe marginea drumului public. Potrivit art. 38 alin. 1 din OG 43/1997, pârâții trebuie doar să-și întrețină șanțurile existente în dreptul locuințelor lor sau al terenurilor pe care le dețin. Lucrarea pe care o dorește reclamantul este foarte costisitoare, care necesită timp și mijloace financiare, dar nu există pericolul inundării proprietății sale.

Pârâții persoane fizice au depus la doar unele cereri adresate de cetățenii din . administrației locale din județ, precum și adresele nr. 7928/16 noiembrie 2012 și 7686/21 noiembrie 2012 emise de Primăria comunei Băiculești și Consiliul Local Băciulești.

Reclamantul a formulat răspunsuri la întâmpinările pârâților, arătând că susținerile acestora sunt total nefondate.

Prin precizările formulate la data de 27 ianuarie 2014 după momentul primului termen de judecată fixat, pârâții P. G., P. M.-E. și P. M. au ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, arătând că ei nu pot fi obligați la efectuarea lucrărilor de construire, edificare sau amenajare de șanțuri de colectare a apelor pluviale pe spațiul aparținând domeniului public al comunei, așa cum a solicitat reclamantul.

În cursul judecății s-au luat interogatorii părților, s-au audiat martorii N. N., D. G., Din N. și C. Ș. și s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară de către expertul O. D..

Pentru pârâții persoane fizice a fost desemnat și expertul consilier M. F. C., care a depus punctul său de vedere cu privire la obiectivele stabilite pentru expertiza dispusă în cauză.

Pârâta . depus unele note de ședință la termenul de judecată din 28 octombrie 2014, iar pârâții P. G., P. M. E. și P. M. au depus și concluzii scrise.

S-au mai depus la dosar și alte înscrisuri apreciate ca utile în soluționarea cauzei: nota de constatare nr. 1854/19 februarie 2014 întocmită de Comisia comună formată din Instituția Prefectului – ISU – Garda Națională de Mediu – Administrația Bazinală a Apelor și reprezentanții comunei Băiculești, Hotărârea Consiliului Local Băiculești nr. 12/25 februarie 2014, Hotărârea Consiliului Local Băcuilești nr. 19/25 martie 2014, studiul de fezabilitate Canal Colectare ape pluviale în zona DC 213, pct.,,P.”, procesul-verbal din 14 septembrie 2014 încheiat în ședința Consiliului Local Băiculești.

Prin sentința civilă nr. 1179/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. G., P. M.-E. și P. M., excepție ridicată de aceștia.

A fost respins, ca neîntemeiat, capătul doi din cererea formulată de reclamantul P. A., în contradictoriu cu pârâții P. G., P. GH. M.-E., și P. GH. M..

A fost admis capătul unu din cererea formulată de reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâții . prin primar D. N., și P. C. BĂICULEȘTI – D. N.

Au fost obligați acești pârâți să asigure construirea și amenajarea șanțurilor de scurgere a apelor pluviale pe drumul comunal 213 din ., județul Argeș, pe toată lungimea din fața gospodăriei reclamantului situată în punctul „Acasă”, apelându-se în acest sens la un specialist pentru stabilirea tuturor caracteristicilor lucrării (se vor avea în avea în vedere și concluziile expertului O. D. la obiectivul 9 b din raportul de expertiză tehnică – pagina 228 dosar).

Au fost obligați pârâții . comunei Băiculești să-i plătească reclamantului 1543 lei cheltuieli de judecată.

A fost obligat reclamantul să le plătească pârâților P. G., P. M.-E. și P. M. suma de 902 lei cheltuieli de judecată.

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

În cazul dedus acestei judecăți sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864 și ale Codului de procedură civilă în vigoare, având în vedere sesizarea instanței de către reclamant și situația juridică analizată în dosar.

Potrivit art. 59 din Legea 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, dispozițiile art. 602-625 din acesta nu se aplică situațiilor juridice născute anterior datei de 1 octombrie 2011, iar reclamantul s-a plâns de problema sa mai înainte de această dată, sesizând Primăria comunei Băiculești cu adresa înregistrată sub nr. 1879/10 martie 2010.

Potrivit art. 578 cod civil de la 1864, locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta. Proprietarul inferior nu poate ridica stăvili ca să oprească această scurgere. Proprietarul superior nu poate face nicio lucrare spre agravarea servituții fondului inferior.

Intră sub incidența acestui text de lege și apele pluviale la care se referă reclamantul în demersul său judiciar.

Reclamantul P. A. este proprietarul unui teren de 6068 mp în ., județul Argeș, pe acesta aflându-se casa de locuit și mai multe anexe.

Pârâții P. G., P. M. E. și P. M. sunt și ei proprietari ai unui teren de 6315 mp în aceeași localitate, situat în fața gospodăriei reclamantului, pe cealaltă parte a drumului public DC 213.

Ambele terenuri au fost identificate și în schițele anexe la raportul de expertiză tehnică, întocmit de expertul O. D..

Drumul comunal este amplasat, ca nivel, mai jos de terenul pârâților și mai sus de terenul reclamantului. Există două șanțuri de pământ în fața fiecărei gospodării a părților, unul pe partea cu pârâții și unul pe partea cu reclamantul, făcute pe marginea drumului public. Șanțul aflat pe partea proprietății reclamantului nu este unul care să fie în paralel până la capăt cu gospodăria acestuia. Șanțul este din pământ, fără rigole, și are lungimea de 25, 79 m, conform măsurătorilor făcute de expert. Prin fața proprietății pârâților este un șanț de pământ, fără rigole, în lungime de 34,31 m, în interiorul căruia se află un tub de beton lung de 8,18 m și cu diametrul de 19 cm, în dreptul pârâților, la . .De asemenea, mai există tot acolo un alt tub din țeavă de fier și un altul din PVC, la . pe proprietățile numiților C. Ș. și O. P..

Scurgerea apelor de pe terenul pârâților în șanț se face în mod natural din cauza diferenței de nivel.

Martorii audiați au confirmat și ei existența acestor șanțuri de pământ și faptul că locuința reclamantului este sub nivelul drumului public, iar locuința pârâților persoane fizice este mai sus de acest nivel.

Martorii D. G. și Din N., la fel ca și martorul C. Ș., au confirmat că atunci când plouă în mod normal proprietatea reclamantului nu este inundată de apele pluviale, dar atunci când plouă abundent, două-trei zile, gospodăria lui P. A. este inundată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive ridicată de pârâții persoane fizice, instanța, raportat la art. 245-248 C.pr.civ., a apreciat că această excepție este neîntemeiată și o va respinge. Potrivit legii, respectiv dispozițiilor Codului civil și ale art. 38 alin. 1 din OG 43/1997, proprietarii vecini au obligația să-și exercite dreptul de proprietate cu bună-credință și unii să nu încalce drepturile altora, iar în concret, referindu-ne la obiectul litigiului de față, cei trei pârâți trebuie să-și întrețină șanțurile existente în dreptul gospodăriilor lor.

Cel care stabilește cadrul procesual este reclamantul, acesta având dreptul de a chema în judecată orice persoană cu privire la care apreciază că-i încalcă un drept subiectiv civil. P. A. a apreciat că pârâții respectivi nu și-au îndeplinit toate obligațiile pentru a-i asigura executarea liniștită a dreptului de proprietate, deci excepția ridicată de P. G., Pandelica M.-E. și P. M. este neîntemeiată.

Împrejurarea că acești pârâți și-ar fi respectat obligațiile legale și astfel ei nu mai pot fi obligați să efectueze acele șanțuri de colectare a apelor pluviale este o chestiune de fond, care, dacă se confirmă, face ca acțiunea reclamantului să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Faptul că reclamantul și-ar fi delimitat partea din spate a terenului proprietatea sa cu un gard din beton care nu ar permite scurgerea apelor pluviale nu înlătură obligația persoanelor răspunzătoare de a asigura executarea unor șanțuri pe marginea drumului public, astfel încât apele să nu inunde gospodăria sa.

În raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză s-a concluzionat, la pct. 9, că adâncirea șanțului la drumul comunal doar în dreptul proprietății pârâților persoane fizice ar face ca și apa ce ajunge în șanțul de la drum de pe proprietatea lui C. Ș. să fie preluată de acest șanț, ceea ce conduce la mărirea debitului de apă, care ar ajunge pe proprietatea reclamantului. Apa de pe terenul pârâților se scurge în mod natural, pe acest teren neexistând edificii care să dirijeze într-un anume fel scurgerea apelor pluviale.

Astfel, cei trei pârâți persoane fizice nu pot fi obligați să efectueze lucrări de colectare a apelor pluviale nici pe proprietatea lor și nici în fața gospodăriei lor, pe marginea drumului public, motiv pentru care cererea reclamantului va fi respinsă ca nefondată cu privire la pretențiile față de pârâții respectivi (capătul doi de cerere).

Fondul inferior (al reclamantului) trebuie să primească apele ce se scurg în mod natural, ca urmare a configurației terenului, de pe fondul superior, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta. Scurgerile de apă, care sunt determinate de factori naturali, de panta terenului, viciile solului, nu determină răspunderea civilă a proprietarului superior în cazul unor eventuale daune, ce ar fi ocazionate proprietarului inferior din cauza scurgerii apei.

În cazul viiturilor sau scurgerilor masive, titularul fondului din aval poate lua măsuri pentru protejarea proprietății sale.

Proprietarul fondului superior are deci numai obligația de a se abține să facă unele lucrări care agravează servitutea naturală de scurgere.

În ceea ce privește obligațiile ce le revin C. Băiculești și primarului, s-a apreciat că acest capăt al cererii reclamantului este fondat.

Potrivit art. 68 din Legea nr. 215/2001, printre alte atribuții ale primarului, acesta trebuie și să:

a) asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; el va dispune măsurile necesare și va acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;

b) asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, iar în situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare, îl va sesiza pe prefect;

c) ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților.

Cazul reclamantului este cunoscut la nivelul județului Argeș, în rezolvarea lui fiind implicați: Instituția Prefectului Județului Argeș, ISU Argeș, Garda Națională de Mediu, Administrația Bazinală a Apelor și reprezentanții C. Băiculești.

Potrivit art. 29 alin. 2 lit. g) din Ordinul comun nr._ pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, primarii au atribuții specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile menționate. P. trebuie să asigure realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albia majoră a cursurilor de apă din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor (f.12).

De asemenea, O.G. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale stabilește obligațiile și răspunderile ce revin tuturor autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice, agenților economici și cetățenilor, consiliile locale și primării răspunzând de organizarea, conducerea, îndrumarea coordonarea și controlul întregii activități de gospodărire și înfrumusețare a localităților.

Astfel, potrivit art. 8 lit. g) din OG 21/2001, consiliile locale și primarii au obligația să asigure repararea și întreținerea străzilor, a domeniilor comunale, podurilor, podețelor, curățarea și amenajarea șanțurilor, modernizarea drumurilor existente și realizarea unor drumuri noi.

P. comunei Băiculești și Consiliul Local Băiculești nu au emis vreo hotărâre sau vreo dispoziție prin care să rezolve problema reclamantului, singura HCL nr. 19/25 martie 2014 care stabilise o variantă de rezolvare a situației fiind revocată în ședința Consiliului Local Băiculești din 24 septembrie 2014.

Și expertul O. D. a concluzionat în luarea sa că evitarea inundării proprietății reclamantului presupune refacerea și dimensionarea corespunzătoare a sistemului de colectare a apelor pluviale, atât pentru cele care se scurg de pe versantul vestic din zonă și care ajung în drumul comunal, cât și pentru cele de pe versantul sudic ce ajung pe ulița situată lângă proprietatea reclamantului. Șanțul din drumul public de pe partea cu reclamantul este mai scurt decât lățimea totală a terenului său, ceea ce face să rămână o porțiune neprotejată de scurgere a apei intrate pe drum.

Este oricând posibil să se producă o calamitate naturală de luat în seamă și să plouă torențial mai multe zile, astfel încât proprietatea reclamantului să fie inundată, deci amenajarea corespunzătoare a șanțului din drumul public, din dreptul proprietății acestuia, se impune a fi executată, acest lucru trebuind să-l facă reprezentanții comunei Băiculești din cadrul administrației publice locale.

Susținerea pârâtei . dispozițiilor Codului civil de la 1864, aplicabil în speță, nu ar avea nicio obligație nu poate fi primită de instanță, câtă vreme obligațiile sale și ale primarului, ca autorități, sunt stabilite de legislația specială la care s-a făcut referire mai sus în aceste considerente.

În raport de cele ce precedă, instanța urmează să admită primul capăt din cererea reclamantului și să-i oblige pe pârâții . comunei Băiculești să asigure construirea și amenajarea șanțurilor de scurgere a apelor pluviale pe drumul comunal 213 din ., județul Argeș, pe toată lungimea din fața gospodăriei reclamantului situată în punctul „Acasă”, apelându-se în acest sens la un specialist pentru stabilirea tuturor caracteristicilor lucrării (se vor avea în avea în vedere și concluziile expertului O. D. la obiectivul 9 b din raportul de expertiză tehnică – pagina 228 dosar).

Împotriva sentinței civile nr. 1179 din 05.11.2014 a declarat apel reclamantul P. A. și pârâții . și primarul comunei Băicușeti.

Reclamantul P. A. în motivarea apelului arată că hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât nu a avut în vedere că pârâtele, persoane fizice în fața porților de acces pe proprietatea lor au pus un tub de beton pe o lungime de 8 m cu diametru de 19 cm, iar apa pluvială care se scurge de pe terenul lor trece peste acest tub inundând mai grav proprietatea sa.

Apelatului mai susține că tubul a fost pus înclinat, astfel încât să nu preia apa ce vine de pe drumul cu care aceștia se învecinează și care este perpendicular pe drumul DC 213, astfel toată apa, de pe versant se scurge dirijat pe proprietatea sa, inundându-l.

Apelantul mai criticat hotărârea instanței de fond și sub aspectul neobligării pârâților . comunei Băiculești să edifice șanțuri cu rigole, șanțuri betonate pe ambele părți ale drumului, pe toată distanța drumului comunal așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză și omologat de instanță.

S-a mai susținut că șanțurile existente nu sunt corespunzător dimensionate și sunt din pământ conducând la inundarea proprietății apelantului prin imposibilitatea captării și devierii apelor pluviale în alte zone.

Apelantul mai critică hotărârea instanței de fond și sub aspectul obligării sale la plata onorariului expertului consilier al pârâților, apreciind că acest onorariul se suportă de partea care solicită încuviințarea unui expert consilier și nu poate fi acordat cu titlul de cheltuieli de judecată potrivit art.451 C.pr.civ.

Apelantul mai arată că pârâții persoane fizice și-au încălcat obligația legală de a nu face, de a se abține, fiind în culpă procesuală și pe cale de consecință nu se datorează onorariul de avocat.

În drept apelul a fost pe disp. art.466 și urm. C.pr.civ.

Pârâții . și P. comunei Băiculești în motivarea apelului susțin că în mod greșit a fost obligată unitatea administrativ teritorială . terenului pe care se află drumul comunal și șanțul de preluarea a apelor pluviale să asigure construirea și amenajarea șanțului de scurgere a apelor pluviale pe drumul comunal 213 din . lungimea din fața gospodăriei reclamantului situată în punctul acasă. Raportat la temeiurile pe care prima instanță le-a avut în vedere la pronunțarea hotărârii rezultă că doar primarul și consiliul local ar avea atribuții în sensul celor dispuse de instanță, iar nu unitatea administrativ teritorială.

Apelanții mai susțin că unitatea administrativ teritorială nu poate fi debitoarea unei obligații de natura celei stabilite de instanța de fond.

Refacerea și dimensionarea corespunzătoare a sistemului de colectare a apelor pluviale recomandate de expertul O. D. nu poate atrage obligații în sarcina primarului.

Apelanții mai susțin că instanța de fond nu a ținut seama la pronunțarea hotărârii de calitatea pe care o are primarul în această cauză, de atribuțiile acestuia și de faptul că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate judeca cu autoritatea administrativă și nu poate obține alte măsuri, decât cele prevăzute de art.18 din Legea nr.554/2004.

Tribunalul constată că până la sfârșitul ședinței de judecată s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 32 lei, prin urmare a rămas fără obiect excepția netimbrării apelului declarat de reclamantul P. A..

Tribunalul, examinând sentința civilă atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, reține următoarele:

În privința apelului declarat de reclamantul, P. A. tribunalul reține că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâților . și primarul comunei Băiculești să construiască șanțuri, rigole de scurgere a apelor pluviale aferente drumului comunal care trece prin fața proprietății reclamantului din comuna Băiculești, . și obligarea pârâților P. G., P. M. E., P. M. să construiască șanțuri de colectare a apei pluviale pe toată lungimea din fața gospodăriei acestora situată în comuna Băiculești, ..

Instanța poate dispune doar în limita investirii prin cererea de chemare în judecată, procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilității părților, potrivit art.9C.pr.civ..

Potrivit art. 478 alin1 și alin.3 C.pr.civ. prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe și nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.

Tribunalul constată că, critica apelantului P. A. în sensul că instanța de fond nu a dispus obligarea pârâților . și primarul localității Băiculești să edifice șanțuri cu rigole, șanțuri betonate pe ambele părți ale drumului comunal, pe toată lungimea drumului comunal este o cerere nouă în apel, motiv pentru care va fi respinsă această critică ca neîntemeiată, apelantul-reclamant neînvestind prima instanța, cu un astfel de petit.

Din raport de expertiză întocmit în cauză de dl. expert O. D.

se reține că proprietatea intimaților, persoane fizice este mai sus decât terenul reclamantului, iar intimații au în fața gospodăriei un șanț din pământ în lungime de 34,31 m, în interiorul cărui este montat un tub de beton de 8,18 m, tub care nu favorizează scurgea apelului pluviale pe proprietatea reclamantului. Terenul reclamantului este situat sub nivelul drumul public, vis-a-vis de terenul intimaților, persoane fizice iar apa rezultată din ploi se scurge în mod natural pe terenul reclamantului, inundându-i gospodăria apelantului doar când plouă continuu două trei zile au arătat martorii Din N. și C. Ș., audiați în cauză.

Tribunalul constată că în mod corect a reținut instanța de fond că intimații, persoane fizice nu au contribuit la dirijarea apelor pluviale să se scurgă pe terenul apelantului, acestea curgând în mod natural pe terenul reclamantului datorită diferenție de nivel a celor două proprietăți. Potrivit art.578 C.civ. de la 1864 locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să contribuie la acesta.

În privința criticării sentinței sub aspectul obligării apelantului la plata cheltuielilor de judecată suportate de intimații persoane fizice constând în onorariul consilierul expert tribunalul constată ca fiind întemeiată.

Potrivit art. 451 alin.1 C.pr.civ. cheltuielile de judecată constau în taxele judicare de timbru și timbru judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art.330 alin.3.

La art. 330 alin.5 C.pr.civ. se prevede că la efectuarea expertizei în condițiile prevăzute de alin.1 și 2 pot participa experți aleși de părți sau încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părții, dacă prin lege nu se dispune altfel . În acest caz, ei pot fi să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

Prin urmare, rolul expertului consilier este de a urmării ca interesele părții care l-a numit să nu fie nesocotite la efectuarea expertizei, iar nu să întocmească raportul de expertiză încuviințat în cauză pentru lămurirea unor împrejurări de fapt

Tribunalul constată că onorariul expertul consilier nu este inclus în sfera cheltuielilor de judecată, rămânând în sarcini părții care l-a propus.

În speța de față intimații-pârâți, persoane fizice le-a fost încuviințat un expert consilier, în persoana d-lui. expert M. F. C..

Prin urmare, onorariul expertului consilier M. F. C. în cuantum de 402 lei va rămâne în sarcini intimaților persoane fizice.

În privința onorariul avocatului care a apărat interesele intimaților-pârâții persoanele fizice, tribunalul constată că acesta a fost dovedit cu chitanța depusă la dosar fila 110, iar prin respingerea cererii de chemare în judecată cu privire la acești pârâți culpa îi aparține reclamantului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.452 și art.453 alin.1 C.pr.civ. În mod corect instanța de fond a dispus obligarea reclamantul P. A. la plata onorariului avocatului pârâților persoane fizice.

În privința apelului declarat de pârâții . și primarul comunie Băiculești tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerentele.

În privința căii procesuale aleasă de reclamant, tribunalul constată că acesta nu a contestat vreun act administrativ, aspect ce ar fi atras competența unui complet specializat de contencios administrat din cadrul tribunalului, potrivit art.1 din Legea nr.554/2004. Prin cererea de chemare în judecată a fost sesizată instanța cu o acțiune personală de a face față de care este competentă judecătoria.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză se reține că se impune refacerea și redimensionarea corespunzătoare a sistemului de colectarea a apelor provenite din precipitații pentru evitarea inundării proprietății reclamantului.

Starea fizică a proprietății reclamantului în urma precipitațiilor este cunoscută, atât autorităților locale, sens în care s-a emis hotărâre Consiliul Local Băiculești prin care s-a aprobat varianta I-canal de pământ pe amplasamentul actual de colectare apelor pluviale în zona DC 213, punctul P., comuna Băiculești, . s-a revenit, fiind revocată, cât și autoritățile de la nivelul județului.

Potrivit art. 8 lit.g din OG nr.21/2002 primarii localităților au obligația să asigure repararea și întreținerea străzilor, a domeniilor comunale, podurilor, podețelor, curățarea și amenajarea șanțurilor, modernizarea drumurilor existente și realizarea unor drumuri noi.

P. în calitatea de reprezentant al comunei are atribuții de a lua măsuri pentru evitarea calamităților naturale, potrivit art.68 din Legea nr.215/2001 și art.29 alin.2 lit.g din Ordinul comun nr._ .

Pentru neîndeplinirea atribuțiilor este răspunzătoare . calitate de reprezentat al localității.

Prin urmare, evitarea inundării gospodăriei apelantului prin creare unui sistem apt să colecteze apele rezultate din ploi este o obligație ce revine apelantelor pârâte, potrivit actelor normative menționate mai sus.

Pentru toate aceste considerente în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ. va fi respins apelul declarat de pârâții . și primarul comunei Băiculești ca nefondat.

În temeiul art.480 alin.2 C.pr.civ. va fi admis apelul formulat de reclamantul P. A. și va fi schimbată în parte sentința în sensul obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată către pârâții P. G., P. M. E., P. M. în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat, menținându-se în rest hotărârea instanței de fond.

Tribunalul reținând culpa procesuală a apelanților-pârâții prin respingerea căii de atac ca nefondată și a intimaților, persoane fizice prin admiterea apelului reclamantului P. A., în temeiul art. 453 C.pr.civ. va dispune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată către apelantul-reclamant.

Cheltuielile de judecată în sumă de 199,91 lei, reprezentând contravaloarea combustibilului suportat de apelantul-reclamant pentru transportul său la instanță dovedit cu chitanță vor fi suportate astfel ,99,5 lei de către apelanții-pârâții . și primarul comunei Băiculești în solidar și 99,5 lei de către intimații-pârâți P. G., P. M. E., P. M. în solidar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul pârâților . D. N. și P. C. BĂICULEȘTI - D. N. cu sediul în ., împotriva Sentinței civile nr. 1179/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr. _

Admite apelul reclamantului P. A., domiciliat în . nr. 80, județul Argeș, împotriva Sentinței civile nr. 1179/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr._, intimați fiind pârâții P. G., domiciliat în ., județul Argeș, având CNP:_, P. GH. M.-E., domiciliată în ., județul Argeș, având CNP:_, și P. GH. M., domiciliată în ., județul Argeș, având CNP:_

Schimbă în parte sentința în sensul că stabilește suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată datorate de reclamant pârâților persoane fizice.

Menține în rest sentința.

Obligă apelanții - pârâți și intimații persoane fizice la plata a câte 99,5 lei cheltuieli de judecată către apelantul - reclamant.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.06.2015.

Președinte,

A. A.

Judecător,

S. I. Ț.

Grefier,

I. B.

red.A.A.

dact.C.E.C./A.A.-8 exp./23.07.2015

jud.fond M.M.B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 2270/2015. Tribunalul ARGEŞ