Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 4036/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4036/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 4036/2015
Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2015:013._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4036/2015
Ședința publică de la 22 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător E. A.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de către reclamantul S. S. împotriva sentinței civile nr. 1572/14.09.2015 pronunțată de către Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimați fiind pârâții M. I. și M. I., având ca obiect ordonanță președințială-obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-reclamant S. S., asistat de avocat M. P. și intimatul-pârât M. I., în nume propriu, cât și în calitate de avocat pentru intimatul-pârât M. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței de judecată că la dosarul cauzei au fost depuse un set de înscrisuri din partea intimaților-pârâți, care poartă rezoluția judecătorului de serviciu din data de 21.12.2015.
Intimatul-pârât M. I., în nume propriu, cât și în calitate de avocat pentru intimatul-pârât M. I., depune concluzii scrise și note de cheltuieli, respectiv bonuri fiscale și bonuri de benzină.
Apărătorul apelantului-reclamant precizează faptul că dosarul_, având ca obiect acțiune posesorie-obligația de a face, nu a primit termen de judecată, cauza aflându-se în procedura prealabilă a regularizării, potrivit noului cod de procedură civilă. Depune în acest sens, extras de pe portalul instanței de judecată. Depune și chitanță onorariu de avocat.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra cererii de apel.
Tribunalul, față de împrejurarea că părțile nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul apelantului-reclamant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a soluției pronunțate de prima instanță, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și acordarea cheltuielilor de judecată, atât în primă instanță, cât și în apel. Probatoriul care a fost administrat în prezenta cauză confirmă motivele cererii de chemare în judecată și nelegalitatea sentinței pronunțate de către instanța de fond. Arată faptul că nu a investit prima instanță cu privire la pronunțarea unor dispoziții vizând posesia terenului de 36.000 m.p., ci a investit instanța cu privire la plantația de pruni ce se află pe teren. Cererea de chemare în judecată, privește strict plantația de pruni, nu a formulat nici o susținere privind drepturile reale asupra terenului. Reclamantul este cel care, în anul 2008, a suportat cheltuielile cu privire la înființarea plantației de pruni, iar apoi a efectuat lucrările de îngrijire și întreținere, inclusiv în perioada ultimului an anterior datei investirii instanței. Solicită ca instanța de judecată să se pronunțe cu privire la situația plantației de pruni, iar nu cu privire la posesie, acestea fiind două lucruri distincte din punct de vedere juridic. Martorul D. V., care a fost audiat în prezenta cauză, a declarat faptul că plantația a fost înființată și îngrijită de către reclamant. Solicită a se avea în vedere ultimul an de zile cu privire la această plantație de pruni. Partea adversă a menționat faptul că, a înființat plantația și a efectuat lucrările de întreținere asupra plantației de pruni, dar solicită a se avea în vedere ce s-a declarat la interogatoriu de către intimatul-pârâ M. I.. Motivele acțiunii sunt întărite și de actele depuse la dosarul cauzei. Dacă numitul M. I. ar fi înființat plantația de pruni, trebuia să depună dovezi în acest sens, așa cum a făcut reclamantul. Intimații-pârâți nu au putut face dovada efectuării lucrărilor necesare întreținerii plantației de pruni, pe perioada anului 2015. Un alt motiv de respingere al cererii de chemare în judecată îl reprezintă faptul că măsura nu are un caracter vremelnic, ci definitiv, în sensul că reclamantul ar fi cules recolta și nu se mai poate restabili situația anterioară( potrivit considerentelor sentinței pronunțate de către instanța de fond). Acest aspect este total greșit, chiar dacă reclamantul ar fi cules recolta, se poate restabili situația anterioară. A depus dovezi, în sensul că efectele hotărârii judecătorești, care urmează a se pronunța, va produce efecte până la soluționarea acțiunii posesorii. Prin întâmpinare se invocă excepția lipsei de interes a apelului promovat de către reclamant. Nu a solicitat ca instanța de fond să pronunțe o hotărâre, din care să rezulte interzicerea culegerii prunelor. Acum, la mai mult de 3 luni de zile, dosarul_, având ca obiect acțiune posesorie, nu a primit termen de judecată, iar anul viitor, există riscul ca această cauză să nu fie soluționată în mod definitiv.
Intimatul-pârât M. I., în nume propriu, cât și în calitate de avocat pentru intimatul-pârât M. I. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de către instanța de fond ca fiind legală și temeinică și acordarea cheltuielilor de judecată. Între părți s-au desfășurat 8 cauze civile și penale, din care rezultă că M. I. este proprietarul plantației de pruni. Reiterează faptul că deține posesia și proprietatea terenului și a plantației de pruni. Nu este admisibilă ordonanța președențială, dacă s-a formulat o cerere de chemare în judecată, având ca obiect acțiune posesorie.( cele două acțiuni privesc norme speciale de drept, potrivit autorului V. T.). Când este deposedată o persoană într-o acțiune petitorie, nu reprezintă o deposedare de teren. La interpelarea expresă a instanței de judecată, intimatul-pârât M. I. arată că a înființat plantația de pruni între anii 2009-2012, iar posesia o deține din anul 2009. Plantația de pruni nu a fost înființată în același timp pe tot terenul. Lucrările s-au efectuat între anii 2009-2014 și 2015. M. I. a făcut o parte din lucrări în anul 2014. Au dovedit ca o stare de fapt, că au stăpânit în anul 2015. Au depus înscrisuri, din care rezultă că în perioada august-septembrie 2015, au continuat posesia. Din anul 2014, de plantația de pruni s-au ocupat intimații-pârâți, deoarece reclamantul S. S. nu au putut intra pe teren. Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordonanța președințială, respectiv urgența, vremelnicia și aparența în drept. Plantația este un atribut al dreptului de proprietate. Recoltarea prunelor în anii 2014-2015 s-a făcut de către intimații-pârâți. Condiția vremelniciei nu rezultă pe tot parcursul procesului. Potrivit probatoriului administrat în apel și în fond, solicită respingerea apelului și acordarea cheltuielilor de judecată.
Apelantul-reclamant S. S. arată că la fila 83 dosar se află un proces verbal încheiat de către APIA, din care reiese că a solicitat efectuarea unei comisii, utilizatorul fiind S. S..
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la data de 01.09.2015 sub nr._, reclamantul S. S. în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. I., a solicitat instanței, pe cale de ordonanță președințială, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților, fără somație ori punere în întârziere, să înceteze actele de tulburare a posesiei asupra plantației de pruni aflată pe terenul situat în extravilanul comunei Vulturești, punctul „Pietricea”, în suprafață de 36.000 mp, învecinat la N cu drumul de exploatare, dincolo de care se află proprietatea M. D., la E cu drum de exploatare, dincolo de care se află pădurea lui A. V I., la S cu proprietatea lui D. S., aflată în posesia reclamantului iar la V cu drumul de exploatare, dincolo de care se află proprietatea pârâtului M. I., până la pronunțarea instanței asupra fondului cauzei.
În motivare, reclamantul a arătat că exercită încă din anul 2008 posesia asupra terenului de_ mp, situat pe teritoriul comunei Vulturești, punctul „Pietricea”, din care face parte și fracțiunea de_ mp, suprafața totală fiind compusă de mai multe trupuri deținute în proprietate de persoane diferite ce încă din acea perioadă au promis vânzarea acestora, permițând reclamantului să intre deja în posesie și pe care încă din anul 2008 a înființat o plantație de pruni.
Pârâtul se pretinde a fi proprietarul fracțiunii de N a acestui teren de_ mp, pe rolul instanțelor judecătorești aflându-se de mai mulți ani procese ce privesc drepturile asupra suprafeței menționate. Pe fondul acestei situații litigioase, deși reclamantul a fost acela care întregul an agricol 2014 a îngrijit plantația de pruni situată pe amplasamentul în litigiu, a avut surpriza să constate că spre începutul toamnei anului 2014 persoane necunoscute au pătruns în livadă cu mijloace de transport adecvate și au cules cantitatea de_ kg din fructele ce îi reveneau în calitate de posesor. Conduitele nelegale ale pârâților s-au reluat și în anul 2015 în sensul că la data de 28 august, M. I. s-a prezentat din nou la plantația de pruni, exhibând un nou contract de antrepriză încheiat cu M. I. și pretinzând îndreptățirea sa la a culege recolta acestui an.
Condițiile de admisibilitate a cererii formulate pe calea ordonanței președințiale sunt îndeplinite, inclusiv sub aspectul învestirii instanței cu cerere de fond care să privească stabilirea părții îndreptățite la exercitarea posesiei cu privire la plantația în litigiu, fiind înregistrată cererea având acest obiect cu care reclamantul a învestit instanța.Pronunțarea dispoziției solicitate este caracterizată de urgență deoarece în această perioadă se recoltează prunele. Cu atât mai mult cu cât vremea este caniculară, acestea sunt fructe perisabile, culegerea recoltei finalizându-se în maxim 10 zile. În aceste condiții, există riscul iminent ca până la pronunțarea unei soluții în procedura comună, pârâții să-și însușească întreaga cantitate de fructe la obținerea cărora nu au adus nici o contribuție.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 997 C.proc.civ..
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și excepția autorității de lucru judecat și prin care au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare pârâții au arătat că reclamantul nu are calitate procesuală activă iar pârâții nu au calitate procesuală pasivă, reclamantul nu justifică interes în cauză, neîndeplinind condițiile imperativ prevăzute de dispozițiile art. 32 alin.1 lit. a,b,d C.proc.civ. iar condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale nu sunt îndeplinite. S. S. nu a fost niciodată proprietarul și nici posesorul terenului în suprafață de_ mp din punctul „Pietricea”.
Prin sentința civilă nr.1572/14.09.2015 Judecătoria Câmpulung a respins excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și excepția autorității de lucru judecat invocate de pârâți prin întâmpinare.
A respins acțiunea formulată de reclamantul S. S., în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. I., având ca obiect ordonanță președințială.
A obligat reclamantul să plătească pârâtului M. I. suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și pârâtului M. I. suma de 37,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a respins restul pretențiilor solicitate de pârâtul M. I. cu titlu de cheltuieli de judecată. A respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Astfel cum rezultă din declarația martorului audiat în cauză (f.83,84) în extravilanul comunei Vulturești punctul „Pietricea”, județul Argeș există un teren de aproximativ_ mp pe care se află o plantație de pruni. Între părțile din cauză există o dispută cu privire la o suprafață de_ mp din acest teren, teren cu privire la care reclamantul se pretinde a fi posesor iar pârâtul M. I. se pretinde a fi proprietar.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită obligarea pârâților, pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, să înceteze actele de tulburare a posesiei asupra plantației de pruni; concret reclamantul solicită obligarea pârâților la a nu mai culege prune de pe plantația în cauză, și mai exact de pe suprafața de_ mp.
Având în vedere prevederile art. 247 alin.1 C.proc.civ., instanța va soluționa cu prioritate excepțiile de procedură și de fond invocate de pârâți.
În ce privește excepția lipsei de interes, instanța reține din prevederile art. 32 alin.1 C.proc.civ. că orice cerere în justiție poate fi formulată de o persoană care justifică un interes. Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă sau oricare din formele de manifestare ale acesteia. În speță, reclamantul justifică interes, urmărind prin demararea prezentului demers judiciar să fie obligați pârâții să nu mai culeagă prune de pe terenul de 36000mp (parte din suprafața mai mare de teren de_ mp) motiv pentru care această excepție urmează a fi respinsă.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, instanța reține din prevederile art. 32 alin.2 lit. b și art. 36 C.proc.civ. că această condiție de exercitare a acțiunii civile, calitatea procesuală, rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. În procedura specială a ordonanței președințiale figurează ca părți aceleași persoane care figurează și în acțiunea de fond. Instanța reține că există identitate între părțile din acțiunea posesorie și părțile din prezenta cauză astfel că va respinge și aceste două excepții.
În ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța urmează a o respinge având în vedere că între părți nu a mai existat anterior un litigiu cu același obiect și având aceeași cauză.
Referitor la condițiile de admisibilitate în cadrul procedurii ordonanței președințiale, instanța reține că potrivit art. 997 alin.1 C.proc.civ. instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări. Așadar, pe lângă condițiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete ce intră în conținutul acțiunii civile, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea anumitor condiții speciale și anume neprejudecarea fondului, urgența și caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua.
În ce privește prima condiție specială de admisibilitate, aceasta decurge din condiția referitoare la caracterul provizoriu al măsurii ce urmează a fi dispusă dar și din prevederea potrivit căreia ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când există judecată asupra fondului.
Concret, instanța reține că între reclamant și pârâtul M. I. au mai existat anterior litigii cu privire la terenul de_ de mp, litigii în care au fost pronunțare mai multe hotărâri judecătorești. Printre aceste hotărâri se numără și Sentința Civilă nr. 1009 din 04.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung, definitivă prin Decizia 1808 din 18.11.2009 a Tribunalului Argeș, în considerentele sentinței menționate că reclamantul (pârâtul M. I. din prezenta cauză) este proprietarul mai multor terenuri situate pe raza comunei Vulturești, județul Argeș, printre care are cca 3,6 ha (_ mp) în punctul „Pietricelei”. Același argument, că pârâtul ar fi proprietarul suprafeței de teren menționate rezultă și din cuprinsul sentințelor civile nr. 1746 din 26.10.2012, nr. 1388 din 21.06.2013 și nr. 21 din 10.01.2013 ale Judecătoriei Câmpulung. În aceste condiții, reclamantul nu înfățișează aparența de drept în ce privește terenul din speță.
În ce privește condiția vremelniciei, instanța constată că nici aceasta nu este îndeplinită în cauză. După cum s-a precizat anterior, reclamantul urmărește prin demersul judiciar formulat a-i împiedica pe pârâți să mai culeagă prune de pe terenul de_ mp situat în extravilanul comunei Vulturești. Într-o asemenea ipoteză, reclamantul va fi cel care va culege roadele plantației de pruni, inclusiv de pe terenul în suprafață de_ mp, în mod firesc cu caracter definitiv, astfel că măsura solicitată nu are caracter vremelnic (chiar dacă se solicită obligarea pârâților la o obligație negativă până la soluționarea cauzei având ca obiect acțiune posesorie) și nici nu face posibilă restabilirea situației de fapt, fiind nesocotite prevederile art. 997 alin 5 C.proc.civ.
Având în vedere că două din condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale nu sunt îndeplinite în cauză, instanța nu mai consideră necesar a analiza și condiția urgenței.
În baza art. 451 C.proc.civ., constatând că reclamantul se află în culpă procesuală, instanța va admite cererea pârâților privind cheltuielile de judecată și va obliga reclamantul să plătească pârâtului M. I. suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (f.18) și pârâtului M. I. suma de 37,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea efectuării de copii xerox (f.19). Respinge restul pretențiilor solicitate de pârâtul M. I. cu titlu de cheltuieli de judecată întrucât nu au fost depuse înscrisuri justificative.
Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, pentru următoarele motive:
- Instanța de fond a pronunțat o soluție greșită, deoarece nu a ținut cont de faptul că reclamantul nu a investit prima instanță cu privire la pronunțarea unor dispoziții vizând posesia terenului de 36.000 m.p., ci a investit instanța cu privire la plantația de pruni ce se află pe teren;
- Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că reclamantul este cel care, în anul 2008, a suportat cheltuielile cu privire la înființarea plantației de pruni, iar apoi a efectuat lucrările de îngrijire și întreținere, inclusiv în perioada ultimului an anterior datei investirii instanței, aspect confirmat de martorul D. V.;
- În mod greșit instanța de fond a apreciat că măsura nu are un caracter vremelnic, ci definitiv, în sensul că reclamantul ar fi cules recolta și nu se mai poate restabili situația anterioară, deoarece, chiar dacă reclamantul ar fi cules recolta, se poate restabili situația anterioară.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate în limitele prevăzute de art. 476- 478 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul constată că apelul formulat este fondat și pe cale de consecința îl va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 194 lit. C NCPC, obiectul cauzei desemnează pretenția concretă dedusă spre soluționare instanțelor judecătorești, prin cererea de chemare în judecată, prin care se urmărește respectarea unui drept subiectiv civil sau a unui interes legitim.
În speță, obiectul cauzei îl reprezintă cererea reclamantului S. S., în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. I., prin care a solicitat instanței, pe cale de ordonanță președințială, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților, fără somație ori punere în întârziere, să înceteze actele de tulburare a posesiei asupra plantației de pruni aflată pe terenul situat în extravilanul comunei Vulturești, punctul „Pietricea”, în suprafață de 36.000 mp., până la pronunțarea instanței asupra fondului cauzei, respectiv în Dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpulung, având ca obiect acțiune posesorie obligația de a face.
În mod greșit instanța de fond, pe considerentul că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale prevăzute de art. 997 NCPC, respectiv condiția specială de admisibilitate și condiția vremelniciei, a respins acțiunea reclamantului, acțiune care privește strict plantația de pruni, iar nu valorificarea unui drept subiectiv derivând dintr-un drept real asupra terenului.
Contrar celor susținute de intimații pârâți, în cauza s-a făcut dovada că plantația de pruni a fost înființată și îngrijită de către reclamant, aspect ce rezultă atât din declarația martorului D. V., cât și din procesul verbal întocmit la data de 11.12.2014 de către APIA Mioveni ( fila 82 dosar).
Din actele și lucrările dosarului, nu rezultă că pârâtul M. I. a înființat plantația de pruni sau a efectuat lucrări de întreținere asupra acesteia. De altfel, în acest sens a răspuns la interogatoriu pârâtul M. ( întrebarea 2 fila 50 dosar).
În ceea ce privește admisibilitatea cererii, tribunalul reține că ordonanța președințială este admisibilă, când sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice, neprejudecarea fondului. Aceste condiții sunt îndeplinite în cauză.
Spre deosebire de acțiunile civile de drept comun, ordonanța președințială nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei pretenției formulate.
Aparența de drept în cazul prezentei cereri, nu se referă la existența unui drept real asupra terenului sau plantației de pruni, ci asupra posesiei și folosinței acestui bun. Or, reclamantul a dovedit că pe rolul Judecătoriei Câmpulung, se află spre soluționare dosarul nr._ având ca obiect acțiune posesorie cu privire la plantația de pruni, iar probele dosarului au relevat faptul că reclamantul este cel care a înființat și administrat această plantație.
D. urmare, în vederea apărării dreptului său de a culege recolta de pruni, apelantul reclamant justifică atât interesul cât și aparența dreptului și este îndreptățit, pe calea ordonanței președințiale, să solicite obligarea pârâților, fără somație ori punere în întârziere, să înceteze actele de tulburare a posesiei asupra plantației de pruni, până la pronunțarea instanței asupra fondului cauzei.
În ceea ce privește condiția caracterului vremelnic al măsurii, nu se poate pune problema în sensul că dacă reclamantul ar fi cules recolta de prune, nu se mai poate restabili situația anterioară de fapt. Aceasta deoarece, nu se solicită luarea unei măsuri ireversibile, ci a unei măsuri de sistare, de încetare a actelor de tulburare a posesiei asupra plantației de pruni, până la pronunțarea instanței asupra fondului cauzei.
Prin raportare la conținutul obiectiv al cererii ( fiind vorba de culegerea unei recolte), caracterul urgent al măsurii a fost de asemenea dovedit în cauză, ca și condiția neprejudecării fondului.
Astfel, cererea formulată de reclamant nu presupune realizarea unor măsuri definitive asupra fondului dreptului, ci verificarea aparenței dreptului afirmat de către reclamant, respectiv faptul înființării, administrării plantației de pruni și însușirea recoltei produse.
În consecință, față de considerentele reținute, tribunalul va admite apelul formulat de reclamantul S. S., va schimba sentința, în sensul că va admite cererea și va obliga pârâții să înceteze actele de tulburarea posesiei reclamantului asupra plantației de pruni înființată pe terenul în suprafață de 36.000 m.p., situat în extravilanul comunei Vulturești, punctul "Pietricea", județul Argeș, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Câmpulung.
Potrivit dispozițiilor art. 996 alin.2 și 3 NCPC, având în vederea solicitarea reclamantului prin cererea de chemare în judecată, tribunalul dispune ca executarea să se facă fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Totodată, văzând dispozițiile art. 453 NCPC, tribunalul va obliga pe intimați, în solidar, să plătească apelantului suma de 650 lei cheltuieli de judecată, în fond și apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite apelul formulat de către reclamantul S. S. domiciliat in comuna Vulturești, . în contradictoriu cu pârâții M. I., domiciliat in Curtea de Argeș, ., . scara B, ., împotriva sentinței civile nr. 1572/14.09.2015 pronunțată de către Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimați fiind pârâții M. I., domiciliat in Curtea de Argeș, ., . scara B, . și M. I., domiciliat in Pitești, . 11, . județul Argeș.
Schimbă sentința, în sensul că admite cererea de ordonanță președințială.
Obligă pârâții să înceteze actele de tulburarea posesiei reclamantului asupra plantației de pruni înființată pe terenul în suprafață de 36.000 m.p., situat în extravilanul comunei Vulturești, punctul " Pietricea", județul Argeș, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
Executorie fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Obligă intimații, în solidar, să plătească apelantului suma de 650 lei, cheltuieli de judecată, în fond și apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Decembrie 2015
Președinte, M. V. | Judecător, E. A. | |
Grefier, C. M. C. |
C.C. 23 Decembrie 2015
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 4049/2015.... | Pretenţii. Decizia nr. 919/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
