Pretenţii. Decizia nr. 3701/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3701/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 3701/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3701/2015
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător E. A.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de către pârâta A. DE P. NR 124 MIOVENI - PRIN P. M. I. împotriva sentinței civile nr 4468/22.05.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimată fiind reclamanta . COMUNITATE MIOVENI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată că la dosarul cauzei au fost depuse prin fax, la data de 24.11.2015 concluzii scrise din partea intimatei-reclamante.
Instanța ia act că prin concluziile scrise depuse prin fax de către intimata-reclamantă, la acest termen de judecată, s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Tribunalul din oficiu invocă excepția necompetenței materiale-funcționale a cauzei potrivit disp. art 131 Ncpc coroborat cu art. 221 și urm. din Legea 71/2011 republicată și rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 25.09.2014 sub nr._ reclamanta . Comunitate Mioveni a chemat în judecată pe pârâta Asociația de P. Nr. 124 Mioveni, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata următoarelor sume: 2996,33 lei reprezentând contravaloare servicii publice de alimentare cu apă potabila și canalizare pentru perioada 31.08._14 și 272,31 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la suma datorata, precum și la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în baza contractului de prestări servicii nr. 583/03.09.2007, încheiat cu pârâta, și-a executat cu bună credință obligațiile asumate față de aceasta, dar beneficiara serviciilor nu a plătit contravaloarea lor acumulând un debit restant în cuantum de 2996,33 lei.
Arată de asemenea reclamanta că, încălcând obligația de plată asumată prin contract, în raport de debitul principal au fost calculate penalități, cuantumul acestora fiind egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata creanțelor bugetare.
În drept, au fost invocate disp.art.998 Cod.
În susținerea acțiunii au fost atașate, în copie, înscrisuri (filele 4-22 dosar).
La data de 11.12.2014 pârâta a formulat întâmpinare prin care a susținut că este de acord cu plata sumelor solicitate și cu admiterea acțiunii, precizând că a achitat deja 890 lei. Se mai susține că aceste restanțe sunt datorate faptului că unii dintre proprietari sunt răi-platnici și înregistrează întârzieri în achitarea restanțelor fapt pentru care a formulat, la rândul său, acțiuni împotriva acestora. Întrucât a recunoscut la primul termen pretențiile reclamantei a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 545 C.pr.civ. în privința cheltuielilor de judecată.
Prin notele scrise reclamanta a susținut că nu se poate da eficiență apărărilor pârâtei motivat de faptul că aceasta a fost pusă în întârziere, împrejurare față de care datorează și cheltuielile de judecata după care, la 27.03.2015 a depus o cerere precizatoare solicitând plata sumei de 2161,85 lei reprezentând contravaloare servicii publice de alimentare cu apă potabila și canalizare pentru perioada 30.11._15, a sumei de 264,73 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la suma datorata, precum și la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze, făcând trimitere și la facturile eliberate începând cu 31.08.2014 până la 31.01.2015.
Prin sentința civilă nr. 4468/22.05.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești a fost admisă acțiunea, a fost obligată pârâtă să plătească reclamantei suma de 2161,85 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă și canalizare facturate în perioada 30.11._15, ca și suma de 264,73 lei cu titlul de penalități de întârziere aferente și la cheltuieli de judecată în cuantum de 234 lei.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
La data de 03.09.2007, Consiliul Local Mioveni prin Serviciul Public ADP în calitate de operator/prestator și pârâta în calitate de utilizator au încheiat contractul de prestări servicii de alimentare cu apă și canalizare nr. 783, având ca obiect prestarea activității furnizarea /prestarea serviciilor de această natură Ulterior în baza HCL Mioveni nr.74/05.08.2018 s-a produs o reorganizare a acestui serviciu sub forma societăți comerciale reclamante, încheindu-se și actul adițional nr. 3/01.09.2010 reclamanta a preluat toate drepturile și obligațiile ce decurg din contractele în vigoare la data reorganizării prin art. 1 asociația de proprietari pârâtă exprimându-și acordul în acest sens (f.26) .
În temeiul acordului intervenit între părți, reclamanta și-a executat obligația de a asigura prestarea serviciilor asumate prin contract pentru care a remis pârâtei documente fiscale a căror contravaloare nu a fost achitată în totalitate, pârâta refuzând să-și îndeplinească obligația de plată corelativă serviciilor prestate în beneficiul său datorându-se cu acest titlu suma de 2161,85 lei pentru perioada facturata începând cu data de 31.11._15.
Întrucât nu au fost respectate termenele scadente pentru plata facturilor, în baza clauzelor asumate s-au calculat penalități de întârziere în valoare de 264,73 lei. În aceasta privința se va reține că potrivit art. 6 din contract, operatorul are printre altele și următoarele drepturi:sa factureze și să încaseze lunar contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare furnizate/prestate conform tarifelor aprobate de autoritatea publica locală și să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare în cazul neachitării facturilor la termen.
Potrivit art. 969 C.civ. ”contractele legal încheiate au putere de lege intre părti”, iar potrivit art.970 C.civ. ”Convențiile trebuie executate cu bună-credință”
Din probele administrate rezultă că reclamanta și-a dovedit pretențiile în condițiile art.1169-1170 C.civ. înscrisurile depuse făcând dovada raportului juridic dintre părți, fiind îndeplinite condițiile pentru a se reține în sarcina reclamantei răspunderea contractuală, urmând a acoperi prejudiciul cauzat prin neexecutarea convenției asumate.
Față de acestea constatând că pârâta nu a făcut dovada plătii contravalorii serviciilor prestate în beneficiul său, în raport de dispozițiile legale enunțate constată întemeiată cererea astfel cum a fost precizată, urmând a dispune obligarea acesteia la plata sumei de 2161,85 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă și canalizare facturate în perioada 30.11._15, ca și suma de 264,73 lei cu titlul de penalități de întârziere aferente.
Având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ., potrivit cărora “partea care pierde procesul va fi obligată la cerere părții care a câștigat sa îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, instanța a obligat pe pârât să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantumul rezultând din documentele justificative aflate la dosar, constând în taxa judiciară de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele redate pe larg în cuprinsul cererii de apel..
Analizand cu prioritate exceptia necompetentei materiale (functionale/specializate) a sectiei civile a Tribunalului Arges, in raport de disp. art.131 C.pr.civ., instanta retine urmatoarele:
Potrivit art.36 din Legea nr.304/2004 republicată, „tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. (2) În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.”
Cu trimitere la reglementările anterioare, dispozițiile art.37 din același act normativ stipulează că „în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. (2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. (3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează. (4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare. Tribunalul specializat este competent și în caz de trimitere spre rejudecare.”
La înființare, prin Ordinul MJ nr.2624/C/2004, Tribunalul Comercial Argeș a preluat, potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004, cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială.
Potrivit art.3 din Noul Cod Civil, „dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ”.
In prezent, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele Noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii” (expresie care, conform art.8 din Legea nr.71/2011, înlocuiește expresiile „acte de comerț”, respectiv „fapte de comerț”) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii.
Astfel, prin art.226 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod civil, se arată că: „(1) Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; b) cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
(2) La înființarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va ține seama de următoarele criterii:
a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat între judecătorii secției;
b) specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora;
c) respectarea principiului repartizării aleatorii.
(3) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la alin. (1) își va produce efectele de la data intrării în vigoare a Codului civil.”
Se constata ca dispozițiile art.226 alin.1 din Legea nr.71/2011, actualizată, au un caracter exemplificativ și nu limitativ, prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora.
In același timp, în conformitate cu prevederile art. 228 alin. 1 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod civil, „până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M. se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și M., în condițiile art. 226. La stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței”.
În aplicarea prevederilor art. 228 din Legea nr. 71/2011, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 654 din 31 august 2011, prin care, între altele, a dispus reorganizarea ca tribunale specializate a tribunalelor comerciale Argeș, Cluj si M., începând cu data de 01 octombrie 2011.
Considerentele ce au stat la baza hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii au vizat, în mod direct, încărcătura jurisdicțională a celor trei foste tribunale comerciale, criteriul cantitativ, rezultat din observarea numărului de dosare înregistrate pe rolul lor, fiind acela care, în mod decisiv, a impus reorganizarea lor ca tribunale specializate, iar nu ca simple secții civile in cadrul Tribunalelor Argeș, Cluj si M..
Or, încărcătura avută în vedere era cea rezultată din competența atribuită celor trei tribunale potrivit dispozițiilor legale anterioare Legii nr. 71/2011 si Noului Cod civil, ceea ce trimite la concluzia că nu s-a avut în vedere o diminuare a volumului de activitate a tribunalelor specializate odată cu . Noului Cod civil. Trebuie remarcat, sub acest aspect, ca schemele de personal ale fostelor tribunale comerciale au fost menținute, ceea ce, de asemenea, întărește această concluzie.
Din Legea nr. 71/2011, care se completează cu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.654/31 august 2011, rezultă că și Tribunalul Specializat Argeș, își va menține aceeași competență materială ca și fostul Tribunal Comercial Argeș, operând doar o reorganizare a sa, sub aspectul denumirii.
Astfel, transformarea fostelor tribunale comerciale în tribunale specializate implică o continuitate cu privire la tipurile de cauze care intrau în competența lor, având în vedere că prin Hotărârea nr.654/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus menținerea lor ca instanțe de sine stătătoare si nu s-a prevăzut expres vreo reducere a sferei de competenta.
In consecintă, nu se poate retine intentia legiuitorului de a transfera competenta de solutionare a acestor cauze in favoarea sectiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând in favoarea tribunalelor specializate competenta materiala in limitele competentei fostelor tribunale comerciale.
Totodată, nici in Hotărârea nr.654/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii nu se prevede limitarea competentei Tribunalului Specializat Arges la litigiile prevăzute de art. 226 alin 1 lit a)-d) din Legea 71/2011.
Rezulta, asadar, din textele legale mai sus citate, ca intenția legiuitorului, exprimata prin Legea nr. 71/2011, a fost aceea ca tribunalele specializate – cum este si Tribunalul Specializat Arges – sa isi mentina aceeasi arie de competenta functionala si materiala ca si fostele Tribunale Comerciale, practic, operand doar o reorganizare a acestora, sub aspectul denumirii, ca tribunale specializate.
Prin urmare, premisa a fost cea a competentei tribunalelor specializate in solutionarea in continuare a cauzelor privind profesionistii-fosti comercianti si nicidecum intrebarea daca orice alt litigiu cu profesionisti, decat cele enumerate exemplificativ de art.226 din Legea nr.71/2011, este exclus din competenta tribunalului specializat.
In aceste conditii, retinand ca o practica judiciara unitara si previzibila reprezinta o garantie a unui proces echitabil, in sensul art.6 din CEDO, intrucat celelalte doua tribunale specializate din tara judeca in continuare cauzele cu profesionisti, se impune ca si competenta Tribunalului Specializat Arges sa fie stabilita dupa aceleasi norme.
In cauza de fata, raportul juridic stabilit intre reclamanta si parata era calificat, anterior actualului Cod civil, ca fiind unul de natura comerciala, partile avand calitatea de comercianti/profesionisti, atrăgând astfel competenta Tribunalului Specializat Arges.
În ceea ce priveste imprejurarea ca au existat cauze declinate de Tribunalul Specializat in favoarea Tribunalului Arges-sectia civila si solutionate de acesta din urma, instanta constata ca situatia este urmarea practicii neunitare existente la nivelul Curtii de Apel P., ca si instanta competenta sa solutioneze conflictul negativ de competenta intre tribunalele din raza sa, cele doua sectii civile existente la nivelul Curtii avand o opinie diferita asupra problemei in discutie (in acest sens, dosar nr._ -sentința nr. 11/F-CC/ 23 martie 2015 pronuntata de Sectia a II-a civila a CAP, dosar nr._ -sentința civilă nr. 120/2014 pronuntata de Sectia I a CAP).
Prin urmare, pentru aceste argumente, in raport de disp. art.129 alin.2 pct.2 C.pr.civ., instanta apreciaza ca este necompetenta material/functional sa solutioneze prezenta cauza, urmand a admite exceptia si, in temeiul art.131 C.pr.civ., a declina competenta solutionarii actiunii in favoarea Tribunalului Specializat Arges.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Declină competența de soluționare a cauzei privind apelul formulat de către pârâta A. DE P. NR 124 MIOVENI, cu sediul în orașul Mioveni, ., ., jud. Arges împotriva sentinței civile nr 4468/22.05.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimată fiind reclamanta . COMUNITATE MIOVENI, cu sediul în orașul Mioveni, ., jud. Arges în favoarea Tribunalului Specializat Argeș.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică din 24.11.2015.
Președinte, M. V. | Judecător, E. A. | |
Grefier, C. M. C. |
red.M.V.
dact.C.E.C./4 exp.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 3696/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
